Regele Ferdinand I va reveni la Rezina cu ajutorul studenţilor

  • 3 Iulie 2017, 09:29
  • Vizualizări: 1346
Regele Ferdinand I va reveni la Rezina cu ajutorul studenţilor

Acum 80 de ani, în luna iulie, la Rezina, a fost dezvelit bustul regelui Ferdinand I al României. Bustul era turnat în bronz de renumitul sculptor Alexandru Plămădeală (autorul sculpturii monumentale a lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului) și înălțat din donațiile rezinenilor. Acest act generos oficial a fost consacrat unui deceniu de la trecerea la cele veșnice a regelui, dar și ca semn de recunoștință din partea rezinenilor pentru atribuirea în anul 1935 comunei Rezina a statutului de comună urbană. În primele zile ale ocupației sovietice bustul a fost doborât și aruncat în apele Nistrului.

 

Donație din partea studenților

Recent Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR), în persoana lui Iulian Rusanovschi, a adresat o solicitare autorităților orașului, în care se spune: „Asociația noastră și-a propus să restabilească cu cheltuielile sale proprii, un bust din bronz în cinstea Regelui Ferdinand I, care va fi donat orașului Rezina. Reconstruirea acestui monument este una deosebit de importantă datorită faptului că locuitorii orașului Rezina au ridicat acest bust în 1937, fiind distrus odată cu ocuparea Basarabiei la 28 iunie 1940. Bustul va fi turnat în bronz la Chișinău în dimensiuni naturale, iar postamentul va fi realizat din piatră de Cosăuți, de către meșterul popular Veaceslav Lozan.”  

 

Cine a fost regele Ferdinand I

Regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen al României s-a născut la 24 august 1865 la Sigmaringen (Germania). La naștere primește numele Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen. Ferdinand și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din Sigmaringen.

În 1889 devine Principe de Coroană a Regatului României și din acest moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, ajungând până la gradul de general de corp de armată. S-a căsătorit la 29 decembrie 1892 cu principesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, care era nepoata reginei Victoria a Angliei și fiica ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Aleksandrovna Romanov, unica fiică a țarulului Alexandru al II-lea al Rusiei.

În virtutea pozițiilor sale în stat, Ferdinand a fost membru de onoare al Academiei Române din 1890, iar între anii 1914 și 1927 a fost președintele de onoare al aceleiași instituții. Împreună cu regina Maria au avut 6 copii: Carol al II-lea al României; Elisabeta de România, Regina Greciei; Maria de România, Regina Iugoslaviei; principii Nicolae și Mircea; principesa Ileana. Moare la 20 iulie 1927, fiind înmormântat la Mănăstirea Curtea de Argeș.

 

Unde se va afla monumentul

Monumentul regelui Ferdinand I instalat în 1937 s-a aflat în vechea vatră a orașului, care la moment este ocupată de prizele sistemului de aprovizio-nare a orașului cu  apă potabilă. Mai multe detalii despre istoria acelui bust vezi în CUVÂNTUL nr. 43 din 18 noiembrie 2016 "Regele Ferdinand şi sculptorul Plămădeală la Rezina" sau pe http://www.cuvintul.md/article/Regele-Ferdinand-si-sculptorul-Plamadeala-la-Rezina/

Reacționând la demerusul Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR), Consiliul orășenesc Rezina, prin decizia sa din 23 iunie c. a  alocat pentru bustul regelui terenul proprietate publică din domeniul public, situat în str. 27 August 48/3 (nr. cadastral 6701207.032), în actualul scuar de la intersecția străzilor 27 August și Cosmonauților. Una din exigențele deciziei stipulează, că „lucrările de edificare a monumentului de for public vor începe doar după adoptarea hotărârii respective de Guvern, în corespundere cu proiectul monumentului, proiectul amenajării terenului aferent și cu proiectul zonei de protecție, avizate de Minis-terul Culturii.” Cheltuielile pentru realizarea lucrărilor de amenajare a scuarului vor fi asigurate din contul mijloa-celor financiare bugetare, iar costul bustului și a soclului monumentului va fi susținut din donații, sponsorizări și alte venituri colectate.   

Pe marginea acestei chestiuni s-au derulat discuții înflăcărate. Astfel, consilierul comunist Aleksandr Gangal a ținut un discurs privitor la istoria aflării Basarabiei între anii 1918-1940 în componența statului român și „daunele” acelei perioade, ceea ce a amuzat publicul prezent în sala de ședințe. Alți 4 consilieri socialiști s-au pronunțat împotriva alocării resurselor financiare pentru amenajarea scuarului. Însă mai mulți consilieri au optat pentru reinstalarea monumentului care ar fi totodată și repararea unui act de vandalism săvârșit cândva. Acest scuar în viziunea unor consilieri, trebueie să devină un loc de pelerinaj pentru viitorii turiști ce vor vizita urbea nistreană, mai cu sesmă pentru cei din Germania, Anglia, Federația Rusă, Grecia, Serbia și nu în ultimul rând România.  

Decizia privind edificarea bustului regelui Ferdinand I la Rezina a fost aprobată cu votul a 14 consilieri. Patru consilieri socialiști și unul comunist au votat contra edificării bustului, iar reprezentantul Partidului Nostru s-a abținut. În semn de protest cei ce au votat „contra” au părăsit sala de ședințe. Consiliul și-a continuat lucrările.

  Apropo, în anul 1936, rezinenii, la fel cu propriile cheltuieli, au înălțat un monument localnicilor căzuți pe câmpurile de luptă ale primului război mondial, care ca și bustul regelui a fost distrus. Restabilirea și acelui monument rămâne o datorie neachitată a actualelor generații.

  Ion Perciun

Cu un clic în partea de sus dreapta a acestei pagini intră pe pagina de facebook a CUVÂNTUL-ui şi spune-ţi opinia, pune întrebări, dialoghează, distribuie să vadă şi prietenii tăi.