Reforma spitalelor: cine va câștiga în urma ei?

  • 5 Octombrie 2017, 16:00
  • Vizualizări: 656
Reforma spitalelor: cine va câștiga în urma ei?

Despre actualitatea reformei spitalelor în Republica Moldova se discută de vreo 15 ani. De la 2010 încoace realizarea Strategiei de reformare a spitalelor a fost suspendată de două ori, în 2012 şi în iulie anul curent. Şi asta chiar dacă actuala guvernare se arăta foarte hotărâtă să înceapă chiar în anul curent implementarea obiectivelor reformei.

 

Sub semnul optimizării

Conform informaţiilor mediatizate de colaboratorii ex-Ministerului Sănătăţii, inclusiv şi la întâlnirile cu cetățenii, conceptul reformei spitaliceşti prevede că cele 60 de spitale publice existente nu vor dispărea, doar vor fi reunite sub un management comun în 19 instituții medicale, dintre care 11 regionale, 4 – centrale, 3 - specializate și un spital universitar.

La fel, cele 35 de spitale raionale devin filiale locale ale spitalelor regionale, fără directori și vicedirectori şi ele vor presta servicii medicale dintre cele mai simple. Tratamentele complexe, inclusiv cele de urgență, vor deveni prerogativa instituțiilor care ar trebui să apară.

Între timp, în raioanele din regiunea Orhei a demarat un val de discuţii contradictorii despre avantajele şi dezavantajele reformei, impactul ei pentru lucrătorii medicali, dar mai ales pentru cetăţeni. Unii salută schimbările propuse, considerându-le necesare şi benefice, alţii, dimpotrivă, sunt de părerea că reforma va conduce la distrugerea sistemului de sănătate din provincie, acutizarea problemelor legate de calitatea serviciilor de sănătate prestate populaţiei de la sate.

Redacţia săptămânalului CUVÂNTUL a adresat la începutul lunii iulie un set de întrebări ministrei Ru-xanda Glavan, cu scopul de a limpezi din prima sursă mai multe lucruri neclare, dar şi suspiciuni ale cititorilor ziarului vizavi de această reformă. Răspunsul oferit de responsabila Ministerului pentru relaţiile cu publicul a fost foarte laconic: ”Reforma spitalicească se amână...” Pe cât timp și de ce anume, respectiva n-a precizat, lăsând doar să se înţeleagă că Strategia de reformare a spitalelor din Moldova rămâne în vigoare.

 

Argumentele autorilor reformei

* 50 la sută din mijloacele alocate sistemului de sănătate sunt irosite pentru întreținerea sectorului spitalicesc, unul neproductiv și ineficient;

* spitale mari cu nivel mic de ocupare a paturilor;

* condiții nesatisfăcătoare, secții supra-aglomerate versus altele sub-utilizate;

* cheltuirea irațională a banilor și servicii medicale complexe prestate în lipsă de specialiști și echipamente necesare.

Aşteptări:

* va crește calitatea serviciilor medicale, iar cheltuielile din sistem se vor reduce;

* optimizarea actualei structuri va permite ca banii primiţi de la CNAS să fie utilizați rațional în beneficiul pacientului, nu pentru a întreține spații exagerate, a plăti costuri de renovare a acestor spații, utilizarea și deservirea unui pat care mai mult stă de formă decât prestează servicii.

 

 

Poziția administrațiilor spitalelor raionale

Nina Postu, directoarea IMSP „Spitalul raional Rezina”: Conceptul reformei spitalicești încă este în faza de stabilire a obiectivelor principale și urmează să fie supus dezbaterilor publice.

Eu și colegii mei credem că în urma analizelor experților, conceptul reformei va fi îmbunătăţit, ca efectele ei să fie benefice pentru pacient în primul rând, dar și pentru sistemul sănătății în întregime.

Studiul realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate demonstrează că marea majoritate a populației se tratează în instituții medicale de stat, iar spitalelor din centrele raionale le revine o proporție importantă de bolnavi asistați. La moment amplasarea spitalelor raionale permite accesul geografic suficient al populației. O parte mare de spitalizări se fac prin serviciul de urgență și din propria inițiativă a pacienţilor, ceea ce demonstrează că instituţiile medicale de diferi-te nivele prost colaborează, dar şi denotă informarea insuficientă a pacienţilor.

Scopurile şi obiectivele reformei trebuie analizate foarte minuţios, ca în urma implementării ei cetățenii să aibă acces la servicii medicale de calitate într-un mediu spitalicesc sigur și geografic comod, prestate de un personal medical calificat, cu respectarea standardelor deontologice.

 

Lilia Gordienco, vicedirectoarea Spitalului raional Rezina: Dacă reforma va fi implementată în varianta de până la suspendarea ei, Spitalul raional Rezina, alături de spitalele raionale Telenești și Șoldănești vor deveni filiale ale Spitalului regional Orhei. La spitalul din Rezina vor fi închise maternitatea, secțiile de boli contagioase, pediatrie, chirurgie, traumatologie. Încă nu-i clar care va fi soarta secției consultative. Reforma nu atinge Stația de asistență medicală de urgență, serviciul medicilor de familie, dar și centrul medicinii sociale. După reformă, filiala Rezina va dispune de 8 paturi pentru bolnavii acuți și alte 32 de paturi pentru bolnavii cronici. Câți lucrători medicali vor fi disponibilizați şi care va fi soarta lor nu se știe. Nu a spus nimeni nimic nici despre soarta spațiilor eliberate în urma reformei. Medicii mai tineri deja se disponibilizează și îşi caută alt loc de muncă.

 

Alexei Bivol, directorul IMSP ”Spitalul raional Telenești”: Noi am susținut recent acreditarea, reușind să impresionăm membrii Comisiei Naționale de Evaluare și Acreditare în Medicină or, acum prestăm servicii care înainte erau accesibile doar la instituțiile din Chișinău. După indicii economico-medicali ne aflăm printre primele cinci spitale raionale din republică (acum 7 ani eram pe locul 33). Adică nu avem probleme cu care se confruntă alte spitale și, după idee, noi n-avem nevoie de reforme. Dar cât de frumoşi ar fi indicii noștri, trebuie să recunoaştem că pacientul se confruntă cu o mulțime de probleme când e vorba de tratamentul în staționar. Conform estimărilor noastre, 30 % din numărul total al pacienților nu au nevoie de internare în spital. În ce privește regionalizarea – noi de 15 ani deja implementăm reforma în serviciul perinatal, unde nașterile sunt etapate. Adică femeile care trebuie să nască normal sunt internate la maternitatea din Telenești, cele cu probleme de sănătate (boli de inimă, rinichi, ficat) sau boli ale fătului sunt direcționate fie către Centrul Perinatologic din Orhei, fie către o instituție specializată din Chișinău. Sunt convins că dacă reforma în sănătate va fi implementată în varianta actuală, serviciul de asistență perinatologică şi pacientele lui vor fi în câştig.

Reforma va contribui la îmbunătățirea accesului populației la servicii medicale de calitate. Faptul că patrimoniul spitalului va fi trecut în gestiunea miniaterului nu contează - acesta oricum rămâne în raion. Și cadrele nu trebuie să se sperie că vor rămâne fără lucru, pur şi simplu unii specialişti vor trebui să facă nişte cursuri de reprofilare. Adică, spre deosebire de colegii din alte raioane, eu rămân optimist în ceea ce privește efectele reformei, dacă aceasta se va implementa cu cap, lucrându-se şi asupra schimbării mentalităţii pacienţilor, a atitudinii lor faţă de propria sănătate.

 

Veceaslav Palii, directorul IMSP „Spitalul raional Șoldănești”: Potrivit conceptului actual, Spitalul raional Șoldănești trebuie să devină o filială a Spitalului regional Orhei. Practic, toți angajații vor fi trecuţi în schema de personal a spitalului din Orhei. De la 1 ianuarie 2018, la Șoldănești urmează să deschidem Unitatea de primire urgentă (UPU), care va acorda primul ajutor pacienților. Maternitatea și secţia chirurgie vor fi lichidate. De altfel, până acum am lucrat cu 2 anesteziologi, 2 chirurgi, 2 ginecologi, deşi în schema de personal erau prevăzuţi câte 5 asemenea specialişti. Centralizarea acestor servicii sper că va conduce la îmbunătățirea calității lor. Deşi nu cunosc cât de pregătit este Spitalul din Orhei pentru a deservi pacienții din trei raioane. Noi, de exemplu, urmează să reducem de circa 3 ori numărul paturilor spitaliceşti, chiar dacă la moment acestea sunt utilizate la 100%. Pe de altă parte, serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească Şoldăneşti nici pe departe nu-i dotat cu cele necesare, în primul rând, cu personal, transport. Şi dacă nu vom fi în stare să prestăm aceste servcii, ce vor face pacienţii?

Conceptul reformei mi se pare bun, dar depinde mult de faptul cum va fi implementat.

 

În ultimii cinci ani, în modernizarea Spitalului raional Şoldăneşti au fost investiți circa 30 de milioane de lei. Veceaslav Palii, directorul spitalului, spune că recent a semnat încă un contract de grant cu Ambasada Slovaciei în sumă de 10 mii de euro pentru un proiect care urmează să fie implementat timp de 6 luni. Acesta prevede amenajarea câtorva băi.

Pentru reparaţia capitală a secţiei boli contagioase a Spitalului raional Rezina, care urmează să fie închisă, în 2016 au fost cheltuiţi 160 mii euro din fondurile UE şi 18 mii euro contribuţia autorităţilor publice locale.

Şi Consiliul Raional Rezina în 2011-2013 a investit circa 1,1 mln lei în reparaţia secţiei chirurgie a Spitalului raional, care de asemenea urmează să fie închisă.

 

Dar lumea ce zice?

Nadejda Brânzan, medică, Eminentă a Ocrotirii Sănătăţii: Reformele în orice domeniu şi, mai ales, în sănătate, trebuie să fie făcute spre binele cetățenilor. Până acum acestea s-au redus, de fapt, la scindarea sistemului şi au avut un impact negativ, conducând la degradarea sistemului, reducerea accesului populației la asistență medicală. În sistemul de organizare a ocrotirii sănătății Semașco toate unitățile medicale dintr-un raion formau un tot întreg, cu o administrație unică, fapt ce reducea cheltuielile pentru întreținerea aparatului administrativ. Astăzi într-un raion sunt cel puțin patru instituții medicale de stat independente, cu administraţii, contabilităţii, etc. și asta în condițiile micșorării considerabile a numărului populației.

În raionul Rezina au fost 615 paturi spitaliceşti, dintre care 380 - în spitalul raional. În spitalele de circumscripție, situate în satele Cinișeuți, Pripiceni, Lalova, Cuizăuca și Ignaței se tratau pacienții cu boli cronice, maladii mai ușoare. Pacienții care aveau nevoie de tratament specializat erau direcționați spre secțiile res-pective ale spitalului raional sau puteau fi transferați în instituțiile republicane de profil. Astăzi, la spitalul din Rezina au rămas 135 de paturi, numărul cărora în urma reformei, după cum am înţeles, urmează să se mai reducă de vreo trei ori. Promotorii reformelor motivează că în prim plan pun grija faţă de pacient. De fapt, la mijloc este deficitul de finanţe. De unde statul să aibă bani pentru medicină dacă în R.Moldova, cu participarea guvernanţilor, se fură cu miliardele; dacă statul alocă pentru sănătate şi educaţie luate împreună mai puţin decât pentru Poliţie, iar finanţarea sănătăţii a fost pusă de fapt pe umerii populaţiei, peste 80 la sută din care are venituri sub pragul sărăciei?

Sunt sigură, preconizata reformă spitalicească va conduce la lichidarea spita-lelor raionale. Inițiatorii reformei nu-și dau seama că trebuie neapărat să ţină cont de particularitățile locale ale RM, unde 70% din populație locuiește în sate, că la noi condiţiile se deosebesc radical de cele din Germania, Franța, Marea Britanie ş.a. prin infrastructura socială, bunăstarea materială, starea drumurilor etc.

Regionalizarea spitalelor fără o reformă administrativ-teritorială bine gândită este o aberație, care va lovi în primul rând în populația sărăcită. O mare mizerie este şi politizarea instituțiilor medicale, care nu se mai întâlnește nicăieri în Europa.

 

Serghei Bagrin, antreprenor, or. Rezina: De vreo 20 de ani medicina din Rezina se tot reformează. În ultimii 5-7 ani în încăperile spitalului raional s-au făcut reparații din cele de lux, s-a procurat echipament medical modern. Și, na-ți-o bună, aceste secţii urmează să fie închise! Se vede că la mijloc este altceva. Clădiri bune, reparate, situate în centrul oraşului, cu terenuri aferente ieftine, numai bune pentru a fi vândute pentru a fi utilizate în alte scopuri. Tare aș vrea să greșesc...

 

Doina Pantaz-Sârbu (pe rețelele de socializare, grupul ”Rezina!!! Alerte!!!”): Dna R.Glavan, ministra Sănătăţii a spus clar în cadrul unei emisiuni televizate: spitalul din Rezina nu se va închide. Se va schimba doar managementul administrativ. Adică șeful cel mare va fi la Orhei. Banii vor fi distribuiți în funcție de necesități. Vor fi închise acele spitale care au condiții proaste și în care nu există specialiști. Se va decide împreună cu administrațiile locale, cu angajații spitalelor respective. Ministerul nu are de gând să mărească numărul de șomeri și sa creeze probleme pacienților. Din contra, calitatea serviciilor prestate se va îmbunătăţi.

 

Gheorghe Clapaniuc, pensionar, s. Țareuca: De două decenii și mai bine Moldova se tot reformează, dar rezultate nu prea se văd. Doar furturi și degradare. Unii anunță reforme, următorii vin cu antireforme. Eu sunt pentru reforma spitalicească, dar cu condiția ca aceasta să fie bine gândită, rapid și bine implementată. Guvernanții trebuie să conștientizeze că noi, cetățenii, una dorim: să dormim liniștiţi și sănătoşi acasă, în propriul pat și nu pe patul de spital, în așteptarea unei pastile sau injecții. Tratamentul trebuie să fie cât mai eficient și cât mai rapid.

 

Iurie Golubenco, medic anesteziolog-reanimator, Spitalul raiona Rezina: Secția chirurgie în care activez a fost bine reparată și dotată cu toate sistemele inginerești. Avem două săli de operații, la fel bine dotate cu mobilierul res-pectiv și aparataj operațional modern. În colectivul secției nu avem medici pensionari. Când au loc cazuri serioase, iar pacientul nu este transportabil, invităm din capitală specialiștii respectivi care operează în sălile noastre. Nu demult a fost organizată secția de terapie intensivă, care corespunde tuturor rigorilor. Câteva luni în urmă a fost finalizată modernizarea secției de boli contagioase. În anul trecut a fost instalat un aparat radiografic digital (Roentgen). Ar fi un păcat dacă toate aceste investiţii de milioane de lei şi eforturi se vor duce pe apa sâmbetei.

În 2015, Guvernul Republicii Moldova, potrivit datelor Ministerului Sănătății, a cheltuit 5,3 miliarde de lei pentru ocrotirea sănătății. Acești bani au fost alocați în mare parte instituțiilor publice de profil – de ordin național, raional, municipal și Centre ale Medicilor de Familie.

 

Autorii studiului ”Moldova în politica europeană de vecinătate 2005-2014",

analizând principalele probleme

caracteristice sistemului de sănătate din R.Moldova, recomandă:

Pentru a diminua discrepanţele regionale, este necesar de amplificat procesul de construcţie şi reabilitare a centrelor de sănătate în regiunile ţării. De asemenea, pentru atragerea specialiştilor cu studii superioare în zonele rurale, unde creşte deficitul acestora, este critic de revizuit sistemul de compensare financiară şi nematerială pentru specialişti.

Pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite, motivarea personalului şi transparenţa veniturilor trebuie de implementat în continuare autonomia reală a instituţiilor medico-sanitare.

Pentru îmbunătăţirea rezultatelor în prestarea serviciilor medicale este necesar de lărgit în continuare numărul instituţiilor din asistenţa medicală primară care sunt contractate în baza indicatorilor de performanţă, ponderea actuală fiind de 72%.

Mărirea eficienţei sistemului de management al sănătăţii depinde de diminuarea corupţiei în sistem. Astfel, este necesară mărirea transparenţei proceselor de procurări publice şi diminuarea componentei discreţionare în luarea deciziilor.

http://www.e-democracy.md/files/moldova-politica-europeana-vecinatate-2005-2014.pdf



 

 

Costuri şi cheltuieli

Centrul Analitic "Expert-Grup", prin intermediul Budgetstories.md, a elaborat un infografic care demonstrează câți bani și pentru ce au fost cheltuiți în instituțiile medicale raionale.

Astfel, pe parcursul ultimilor 5 ani, fiecare locuitor al raioanelor din țară a plătit între 120 de lei și 960 de lei pentru întreținerea spitalului din raionul de reședință. Cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor au fost înregistrate în trei spitale raionale – Edineț, Orhei, Ștefan Vodă.

Majoritatea cheltuielilor se duc pe salarizare, contribuții sociale, utilități și medicamente. Cele mai mici cheltuieli au fost utilizate pentru restabilirea echipamentelor uzate, alte cheltuieli și reparații capitale. 12 spitale nu au primit niciun leu în ultimii 5 ani.

Ion Perciun, Tudor Iaşcenco, Ion Cernei. Victor Sofroni

1

1