Raportul "Kroll", despre implicarea „Grupului Shor” în fraudele bancare

  • 21 Aprilie 2017, 10:01
  • Vizualizări: 206
Raportul "Kroll", despre implicarea „Grupului Shor” în fraudele bancare

Cea de-a patra notă informativă expediată Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) de compania "Kroll", angajată să investigheze fraudele bancare din Republica Moldova în urma cărora "Banca de Economii", "Banca Socială" și "Unibank" au ajuns în stare de insolvabilitate, denotă implicarea unui grup mare de companii care au acționat concertat și aveau legătură cu omul de afaceri Ilan Şor, se arată într-un comunicat de presă al BNM.

„Etapele inițiale ale anchetei au fost axate pe identificarea mecanismelor care au generat frauda și dezvoltarea parteneriatelor de lucru cu autoritățile internaționale de reglementare. La această etapă, echipa de investigație a avut acces la un volum considerabil de documente, consemnând un progres în stabilirea acestor mecanisme. Ulterior, investigația s-a axat pe urmărirea creditelor frauduloase acordate prin mecanisme complexe de spălare a banilor, pentru a stabili destinația finală a acestora și a beneficiarilor fraudei. Obiectivul final al investigației este de a identifica activele cumpărate cu mijloace frauduloase și de a le recupera prin procese legale. Investigația a înregistrat progrese și deține informații suficiente pentru a putea începe etapa de recuperare a fondurilor”, se menţionează în comunicatul de presă.

Potrivit sursei citate, documentele obținute ar demonstra, în mod clar, implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii din Republica Moldova care au acționat concertat și care aveau legătură cu omul de afaceri Ilan Şor, primar la Orhei („Grupul Şor”). Cel puțin 75 de companii au format acest grup coordonat. În perioada 2012-2014, volume semnificative de credite au fost acordate acestui grup de companii de către cele trei bănci. Aceste fonduri au fost transferate în mod predominant pe conturile bancare deschise în două bănci din Letonia, înainte de a fi spălate printr-o rețea de aproximativ 100 de conturi bancare corporative din Letonia. Marea majoritate a acestor conturi au fost deschise pe numele unor companii înregistrate în Marea Britanie sau în locații off-shore precum Belize, BVI și Panama. În urma acestui proces complex de spălare a banilor, majoritatea fondurilor au fost redirecționate în Republica Moldova pentru a plăti expunerile de credit existente, a crea impresia că acestea au constituit împrumuturi corporative veritabile și pentru a permite creșterea portofoliului de credit, în timp ce suma de aproximativ 600 milioane de dolari SUA a fost disipată în conturi bancare din numeroase jurisdicții.

Frauda respectivă a avut la bază un mecanism complex de spălare a banilor pentru a asigura continuitatea procesului de creditare. Lichiditatea a fost gestionată și coordonată între cele trei bănci din Republica Moldova prin multiple depozite interbancare, fiind înregistrate garanții false în bilanțurile zilnice prezentate Băncii Naționale a Moldovei și stabilit un descoperit de cont (overdraft) fals în registrele contabile pentru a permite continuarea procesului de creditare. Comitetele de creditare din cadrul băncilor au fost conturnate, iar creditele au fost aprobate de către Consiliile de administrație ale băncilor care erau controlate de către „Grupul Shor”.

„Urmărirea fondurilor este în curs de desfășurare și sporește în complexitate datorită diverselor niveluri și ramificații ale mecanismului de spălare a banilor la care au fost supuse fondurile de împrumuturi frauduloase în cadrul mecanismului de bază de spălare a banilor. Sumele depistate până în prezent au fost urmărite pe conturi din multiple jurisdicții, în mare parte la alte bănci din Republica Moldova, în afara celor trei bănci implicate (185 mln  dolari SUA), Cipru (63 mln  dolari SUA), China și Hong Kong (61 mln  dolari SUA) și Elveția (23 mln dolari SUA). Aproximativ 200 mln de dolari SUA au fost transferați pe conturile mai multor bănci din Letonia, care au fost supuse în continuare unui mecanism complex de spălare a fondurilor”, arată acelaşi comunicat de presă.

O parte din fondurile transferate în Moldova ar fi servit pentru achiziționarea unor active. „Valoarea totală a acestor active nu este încă stabilită, dar ulterior se vor întreprinde acțiuni în acest sens, prin cooperare cu Procuratura Generală a RM.

Adițional, investigația a scos la iveală legăturile între beneficiari individuali ai fraudei și companii care au beneficiat sau au facilitat săvârșirea acesteia. Aproximativ 40 de persoane fizice au fost identificate, care fie au beneficiat ca urmare a fraudei, fie au facilitat frauda. Încasările pe conturile personale sau ale companiilor cunoscute ca fiind în legătură cu aceste persoane fizice constituie aproximativ 50 mln de dolari SUA. Majoritatea beneficiarilor individuali au primit sume de sute de mii de dolari SUA, dar investigațiile la zi au dezvăluit de asemenea companii, care ar putea fi în legătură cu persoane fizice, pe conturile cărora au fost transferate zeci de milioane de dolari. Scopul transferului acestor fonduri nu a fost încă stabilit. Nu este clar dacă persoanele care au primit fonduri au fost direct implicate în fraudă sau dacă plățile au fost efectuate sub formă de cadouri sau de remunerări pentru servicii sau bunuri. Lista potențialilor beneficiari trebuie să rămână confidențială pentru a evita un impact negativ asupra posibilității de recuperare ulterioară a fondurilor delapidate”, notează BNM.

Instituţia precizează că din 25 noiembrie 2016, când a fost publicată nota informativă precedentă, BNM a semnat un acord de dezvăluire cu Banca Centrală a Ciprului și a continuat cooperarea cu alte autorități internaționale de reglementare financiară pentru a sprijini urmărirea fondurilor de împrumut frauduloase și pentru a corobora în continuare mecanismele de fraudă. Echipa "Kroll" informează regulat Banca Națională a Moldovei asupra desfășurării investigației și a avut, de asemenea, între-vederi la nivel înalt cu procurorul Anticorupție din Republica Moldova și cu agenții internaționale de reglementare și finanțare. De asemenea, compania "Kroll" a furnizat FMI o actualizare cu privire la progresul și statutul investigației în curs de desfășurare, inclusiv intențiile de continuare a investigației și a etapei de recuperare.

Companiile "Kroll" și "Steptoe și Johnson" au prezentat BNM o strategie pentru a iniția acțiuni în justiție în multiple jurisdicții, în vederea obținerii în continuare a informațiilor și recuperării activelor care au fost delapidate. În prezent, strategia este în curs de revizuire și se preconizează implementarea acesteia în scurt timp. Este foarte important să fie păstrată confidențialitatea rezultatelor investigației și a acțiunilor în justiție propuse, în vederea maximizării oportunităților de recuperare a fondurilor delapidate. Datorită naturii multi-jurisdicționale a acțiunilor judiciare propuse și complexitatea proceselor implicate, se preconizează că etapa de recuperare va dura minimum de la 18 luni până la doi ani. Pe lângă inițierea etapei de recuperare a activelor, investigația și analiza suplimentară a fraudei va continua pentru a sprijini procedurile juridice în curs de desfășurare și pentru a obţine mai multă claritate despre beneficiarii fraudei. Compania "Kroll" va continua să prezinte, în mod regulat, rapoarte BNM.

 

Reacţia lui Ilan Şor

Ilan Şor a venit cu o reacţie la raportul "Kroll", rezumatul căruia a fost făcut public de către Banca Naţională, relatează www.unimedia.md

Primarul de Orhei susţine că datele din raportul "Kroll" au confirmat pe deplin mărturiile sale în partea ce ţine de suma exactă a mijloacelor băneşti sustrase din cele trei bănci.

„Aşa cum am susţinut întotdeauna, nu este vorba de „miliarde“, ci de 600 milioane de dolari SUA. "Kroll" stabileşte foarte clar acest lucru. Acum, sper că această companie americană va confirma şi faptul că eu nu sunt beneficiarul nici măcar al unui singur dolar din această sumă. Dacă "Kroll" a fost în măsură să determine valoarea exactă în baza documentelor pe care le-a studiat, atunci ar trebui să stabilească cu uşurinţă şi faptul că eu nu sunt beneficiarul final al acestor bani”, scrie Ilan Şor.

Primarul de Orhei nu spune cine ar trebui tras la răspundere pentru că sute de milioane de dolari de care dânsul era responsabil au fost sustrase în mod fraudulos, iar băncile, într-un final, au falimentat, statul a fost deposedat de rezervele sale valutare, iar ţara şi cetăţenii mai continuă să suporte consecinţele unei crize economice de proporţii.

 

Ilan Şor. Foto: ShorHolding

Anticoruptie.md