Produse rentabile, care se bucură de căutare pe piaţa europeană

  • 24 Iulie 2015, 17:02
  • Vizualizări: 2271
Produse rentabile,  care se bucură de căutare pe piaţa europeană

Andrei Gârlea, proprietarul Gospodăriei Ţărăneşti care-i poartă numele: "Pentru produsele şi derivatele din plante etero-oleaginoase există o piaţă de desfacere pentru decenii înainte, pe care putem fără probleme obţine un loc şi noi"

Gospodăria agricolă gestionată de Andrei Gârlea îngrijeşte circa 4000 ha de terenuri agricole, amplasate pe moşiile a 7 primării din raionul Rezina şi este una din cele mai mari în regiunea Orhei. Alături de culturile cerealiere şi leguminoase pentru boabe, floarea soarelui, rapiţă, tradiţionale pentru zona dată, acum 7 ani pe ogoarele gospodăriei au apărut primele plantaţii de levănţică. Mai apoi s-a adăugat salvia, oreganul. Actualmente culturile etero-oleaginoase ocupă în structura gospodăriei circa 8 la sută din suprafeţele lucrate. GŢ "Gârlea Andrei" este unica gospodărie în regiunea Orhei, cu o asemenea structură, lucru care a şi motivat acest interviu.

- Domnule Andrei Gârlea, ce V-a făcut să schimbaţi structura tradiţională pentru acest meleag a culturilor?

- În condiţiile noastre, cu cât structura culturilor este mai diversă, cu atât gospodăria are şanse mai mari să obţină venituri stabile în fiecare an. Pentru că, în clima Republicii Moldova, dacă avem condiţii favorabile pentru cerealiere, acestea sunt mai puţin prielnice pentru culturile tehnice, sau plantaţiile de vii, livezi şi invers.

Pe de altă parte, consultând literatura de specialitate, analizând experienţa altor gospodării am înţeles, că levănţica, salvia, oreganul şi alte culturi etero-oleaginoase sunt foarte rentabile din punct de vedere economic şi pot deveni o sursă de consolidare a stabilităţii economice a gospodăriei noastre.

- Descifraţi afirmaţia despre rentabilitatea economică a acestor culturi în baza propriei experienţe.

- Levănţica, de exemplu, este avantajoasă pentru că este o cultură multianuală, adică plantaţia poate fi exploatată până la 15-20 de ani, fiind întinerită la fiecare 5-7 ani. Permite organizarea unui asolament eficient al culturilor. Rezistă bine la secetele foarte frecvente la noi. Şi, principalul, există o piaţă mare de desfacere a produselor obţinute de la aceasta şi alte culturi din grupa dată. Din punct de vedere economic, acestea sunt foarte profitabile, mult mai profitabile decât culturile noastre tradiţionale.

Muncitorii pe plantaţia GŢ "Gârlea Andrei" recoltează manual inflorescenţele de levănţică, aşezându-le pe tufe, ca apoi să le încarce în remorca tractorului

 

- Există şi dezavantaje?

- Principalele dezavantaje sunt nişte lucruri specifice pentru societatea noastră. De exemplu, anual de pe plantaţiile de levănţică ne sunt furate sute şi mii de tufe. Iar dacă plantaţia este cu lipsuri în rânduri, la strânsul inflorescenţelor nu se poate utiliza combina. Asta înseamnă că recoltarea florii, dar şi afânarea solului, stârpirea buruienilor trebuie făcute manual şi este nevoie de mulţi angajaţi, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare. Pe de altă parte, forţa de muncă la noi devine tot mai deficitară. Pentru combaterea buruienilor pot fi utilizate chimicale, dar în acest caz nu poţi obţine certificat de produs organic, care automat conduce la majorarea preţului produsului finit cu circa 40 la sută.

- Ce piaţă de desfacere există pentru produsele obţinute din aceste culturi?

- Ţările din UE, mai ales Germania şi Franţa, dar şi SUA. Noi lucrăm cu o firmă din Germania, care, la rândul ei, vinde uleiul la alte companii din Franţa, ţara care ocupă poziţia nr.1 în Europa la creşterea şi prelucrarea produselor obţinute din culturile etero-oleaginoase.

Din inflorescenţa de levănţică noi extragem ulei. Mult mai avantajoasă în aspect financiar este apa de levănţică, dar extragerea, păstrarea şi transportarea ei necesită echipament şi condiţii mai complicate. Am avut o întâlnire cu patronul celei mai mari companii din domeniu, Davenne din Franţa, am analizat situaţia sub mai multe aspecte şi m-am convins: piaţa din Uniunea Europeană pentru aceste produse nici pe departe nu este şi în următoarele decenii nu va fi saturată. Aşa că domeniul respectiv poate şi trebuie exploatat activ.

- Care este eficienţa economică a unui hectar plantat cu levănţică, salvie, oregano?

- În medie, de la 1000 până la 2000 de euro la hectar.

- Asigurarea cu seminţe, material săditor este problematică?

- Seminţele, materialul săditor de plante etero-oleaginoase le procurăm de la Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Apropo, la sectorul respectiv activează savanta Maria Gonceariuc, originară din Chipeşca, Şoldăneşti, care este autoarea mai multor soiuri de levănţică, salvie şi alte plante etero-oleaginoase.

- Cultivarea acestor culturi este subvenţionată?

- Din 2012 plantarea de culturi etero-oleaginoa-se, graţie intervenţiilor asociaţiilor producătorilor agricoli, este subvenţionată de stat cu câte 3000 de lei/ha.

- Câtă floare se strânge în medie la hectar şi cât ulei se extrage dintr-o tonă de materie primă?

- În dependenţă de starea plantaţiei, de pe un hectar se pot recolta 7-8 tone de inflorescenţe. Dintr-o tonă de floare se extrag 9-10 kg de ulei.

 

 

Avem toată susţinerea Uniunii Europene

Pentru ca cititorul să-şi facă o imagine cât mai clară despre domeniul cultivării şi prelucrării plantelor etero-oleaginoase, i-am adresat câteva întrebări şi dnei dr. hab. Maria Gonceariuc, directoarea Centrului de Genetică şi Ameliorare a Plantelor Aromatice şi Medicinale de la Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

- Dnă Gonceariuc! Care este situaţia la moment în Moldova în domeniul cultivării şi prelucrării plantelor aromatice şi medicinale?

– La noi în republică plantele aromatice şi medicinale (PAM) se cultivă din anul 1948. Importanţa lor este incontestabilă. Pe an ce trece, rata produselor medicamentoase, parfumerice, cosmetice etc. fabricate din PAM sau derivatele acestora este în creştere.

Ţara noastră continuă să fie un exportator de uleiuri esenţiale, extracte şi materie primă fitofarmaceutică. În ultimul deceniu a scăzut volumul producerii de ule-iuri esenţiale, însă a crescut considerabil producţia concretului, fabricat prin extracţie cu solvenţi organici, volumul exportului fiind de cca 30-40 mii kg anual. Mai mult, firme internaţionale duc tratative şi planifică investiţii în procesarea mai profundă a acestor specii de plante, în special, salvia sclarea (şerlai, în ruseşte шалфей мускатный) şi fabricarea, exportul produsului finit – sclareol.

Anual creşte numărul gospodăriilor ţărăneşti care doresc să cultive aceste specii, investesc în procurarea materialului semincer / săditor şi a utilajului de procesare. Sunt în creştere suprafeţele cultivate cu Ane-thum graveolens (mărar), Coriandrum sativum (coriandru), Salvia sclarea (şerlai), Salvia officinalis (jaleş), Calendula officinalis (gălbenele), Silybum marianum (armurariu sau ciulinul laptelui). Deja au apărut producători în sudul şi în nordul Republicii Moldova, care cresc material săditor de Lavandula angustifolia (levănţică) în vederea fondării în toamna acestui an a plantaţiilor de soiuri-clone noi, mai productive. În anii 2011-2012 Gospodăria Ţărănească „Gârlea Andrei” din raionul Rezina, căci anume des-pre această gospodărie agricolă este vorba în interviul alăturat, în baza unui proiect de transfer tehnologic, a implementat metode de producere a materialului săditor de levănţică şi, concomitent, producătorul a primit 4 soiuri-clone nou-omologate, brevetate.

- De ce se merită (sau nu se merită) cultivarea în Republica Moldova a culturilor etero-oleaginoase şi care dintre acestea sunt cele mai indicate?

– Cultivarea-procesarea plantelor aromatice şi medicinale este economic avantajoasă (în cazul când se respectă tehnologia de cultivare, de procesare). Republica Moldova poate produce anual cca 200 tone de uleiuri esenţiale, componente alimentare etc., care pot fi uşor absorbite de pieţele de desfacere. Or, importul uleiurilor esenţiale, materiei prime fitofarmaceutice în UE creşte anual cu 10%.

Calitatea produselor fabricate din plantele aromatice şi medicinale în Moldova este net superioară datorită soiurilor deosebite de care dispunem (productivitate sporită, rezistenţă la secetă, ger, iernare; perioadă de recoltare diferită – timpurie, medie, tardivă; corelaţie inedită a componenţilor principali). Concentraţia mai ridicată în principii active se datorează şi condiţiilor pedoclimatice specifice ale Republicii Moldova: insolaţie abundentă, soluri bogate, umiditate redusă.

Populaţia Republicii Moldova are nevoie de plantele aromatice şi medicinale, de preparate din ele. Exemplu: numărul de persoane afectate de maladii hepatice în Moldova este în creştere. Cel mai eficient tratament naturist al acestor maladii poate fi realizat cu fructe de armurariu (Silybum marianum), sau cu produse farmaceutice fabricate din aceste fructe.

Pe de altă parte, creşterea suprafeţelor ocupate cu plantele aromatice şi medicinale, procesarea acestora contribuie la creşterea şi diversificarea exportului; asigură locuri de muncă preponderent în zonele rurale; contribuie la dezvoltarea socială a localităţilor, dezvoltarea infrastructurii în aceste zone.

- Care sunt posibilităţile, avantajele şi dezavantajele unei atare afaceri în context cu prevederile Acordului de Asociere şi Liber Schimb Republica Moldova - Uniunea Europeană?

În acest domeniu avem toată susţinerea Uniunii Europene. De exemplu: în 2014 Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, dar şi unele gospodării au fost vizitate de 3 diplomaţi ai Franţei în Ucraina, aceştia dându-ne un semnal că Uniunea Europeană ne susţine. Domniile lor erau însoţiţi de conducători ai unor firme importante, toţi interesaţi de susţinerea ştiinţei care este preocupată de dezvoltarea acestei branşe. Tot din Franţa ne-a vizitat şi ne-a asigurat de toată susţinerea Michel Krausz, directorul CPPARM (Comitй Interprofessionnel des Huiles Essentielles Franзaises), dar şi managerul unei cooperative de producere a levănţicăi şi lavandinului, care reuneşte 250 de fermieri şi produce-comercializează anual peste 350 de tone de ulei esenţial.

Uniunea Europeană ne poate ajuta mai eficient în ce priveşte exportul şi comercializarea uleiurilor esenţiale, altor produse derivate ale plantelor aromatice şi medicinale decât în exportul fructelor, vinurilor.

 

Tehnologia obţinerii uleiului de levănţică

Esenţa din flori de levănţică se obţine prin spălarea în aburi a acestor plante, care sunt aşezate pe nişte grătare. Vaporii eliberaţi sunt colectaţi într-un rezervor şi răciţi. Prin acest proces se obţine preţiosul ulei esenţial.

Sursa: http://www.nutritie-sanatoasa.ro

 

 

10 cazuri în care levănţica îţi poate fi de mare folos

1. Levănţica te poate ajuta în lupta împotriva insectelor. Adaugă câteva picături de ulei de levănţică în uleiul de floarea soarelui şi masează-ţi pielea cu acest amestec.

2. Ai probleme cu moliile? Te-ai săturat de mirosul de naftalină? Încearcă săculeţele cu flori de levănţică uscată.

3. Nas înfundat? Levănţica te poate ajuta. Adaugă 5 picături de ulei de levănţică într-un vas cu apă fierbinte şi inhalează aburii.

4. Te-ai ars în timp ce pregăteai cina? În loc să masezi locul afectat cu ulei sau să alergi la o sursă de apă rece, pune câteva picături de ulei de levănţică pe arsură.

5. Ai auzit că oţetul este cel mai bun în vindecarea arsurilor solare? Poate că este. Dar cine îşi doreşte să miroase a oţet întreaga zi? Dacă arsurile nu sunt foarte grave, adaugă câteva picături de ulei de levănţică într-o jumătate de pahar de apă minerală şi stropeşte locul afectat.

6. Nu ai mai avut parte de ceva vreme de un somn liniştit şi odihnitor? Pune câteva picături de ulei de levănţică pe perna ta. Astfel vei avea un somn liniştit. Aroma acesteia are o mare putere în alungarea stresului.

7. Pe etichetele unora dintre cele mai cunoscute loţiuni şi creme vei găsi, ca ingredient, levănţica. Adaugă câteva picături de ulei de levănţică în loţiune sau în crema ta de faţă. Romanii credeau că levănţica este foarte importantă pentru obţinerea unui ten frumos.

8. Uleiul de levănţică are proprietăţi antiseptice şi antiinflamatoare. Dacă te doare capul şi nu ai sau nu îţi doreşti să iei pastile, încearcă să-ţi freci tâmplele cu puţin ulei de levănţică.

9. Datorită proprietăţilor antiseptice şi antiinflamatoare, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, levănţica era folosită în spitale ca dezinfectant. Păstrează sub chiuvetă o sticlă cu bicarbonat de sodiu, ulei de levănţică şi apă.

10. Îţi doreşti ceva special pentru cină? Caută câteva reţete cu levănţică. Poţi descoperi că puiul cu levănţică este delicios.

 

 

Material realizat în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews

 

Tudor Iaşcenco

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews