Printre străini

Am plecat de-acasă,

Am plecat demult –

Pe obraji cu lacrimi

Pentr-un trai mai bun…

Am plecat la muncă

Departe de părinți –

În casa lor pustie

Ne-așteaptă preacuminți!

La geam privesc, în șoapte

Rugându-se tihnit,

Căci fiul li-e departe

Iar sufletu-i mâhnit.

Și zile trec, se duc…

Iar fiul – nu mai vine.

El e străin, tot rătăcind

Câștigă un colț de pâine.

Prin dor amar e munca

Cu gândul la părinți,

Prin ruga lor fierbinte

Devin ca niște sfinți…

Iar gândul lor străbate

Hotarele cu spini –

Prin vis îmi văd părinții

În lacrimi și suspin.

Iar vântul îmi șoptește:

Părinții cât mai sunt,

Întoarce-te acasă!,

Să le devin alint…

Așa ne sunt părinții…

Ne-adoră pe vecie.

Acasă e scăparea

Din țara de robie…

Noie Rotaru, Israel, 2017

Source: cuvintul.md

Distribuie

Leave a Comment