Prezentul şi viitorul Complexului Monastic Ţâpova

  • 22 Iulie 2017, 08:51
  • Vizualizări: 403
Prezentul şi viitorul  Complexului Monastic Ţâpova

”Prezentul şi viitorul Complexului Monastic Ţâpova” – asta a fost tema mesei rotunde organizate recent de redacția săptămânalului CUVÂNTUL în s. Țâpova.

Drept motiv pentru întrunire au servit mai multe sesizări parvenite la redacţie din teritoriul comunei Lalova, dar și din partea unor pelerini, vizitatori ai acestui obiectiv de cult și monument de istorie, arhitectură și cultură de talie mondială, care ne semnalau despre un şir de probleme.

Participanții la masa rotundă, primarul comunei Lalova, Mihai Gotornicean, starețul mănăstirii Țâpova, arhimandritul Serafim, șefa filialei Țâpova a Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală, Ludmila Iftodi, directorul ADR ”Habitat” din Rezina, Valeriu Rusu, directorul pensiunii ”Hanul lui Hanganu” din Lalova, Sergiu Hanganu, directoarea Casei de cultură din Țâpova, Nina Saharneanu ș.a. au confirmat că starea de lucruri la Complexul Monastic Țâpova este problematică şi necesită un șir de măsuri de ameliorare din partea autorităților, dar și a unor instituţii publice și de cult.

 

Cu trei stăpâni, Complexul Monastic Țâpova n-are sorți

de dezvoltare

Potrivit participanţilor la întrunire, nu este normal că o parte a Complexului Monastic se subordonează Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove, iar alta, care include toate componentele Mănăstirii Rupestre se subordonează Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală; că satele Țâpova și Lalova nu dispun de planuri urbanistice, fără de care este de neînchipuit dezvoltarea economică și socială a acestora, înclusiv pe dimensiunea turismului rural; că până la moment lipsesc căi de acces normale către aceste localități, dar și o strategie bine ajustată de dezvoltare economică şi socială a raionului Rezina şi comunei Lalova în baza turismului şi de promovare a acestui monument de importanţă mondială, de implicare a băștinașilor în aceste activități...

Complexul Monastic Țâpova se află pe teritoriul administrativ al comunei Lalova, din componența căreia fac parte trei localități: Lalova, Țâpova și Nistreni. Potrivit primarului Mihai Gotornicean, în ultimele două decenii, aici s-au făcut unele lucrări de reabilitare a mănăstirii rupestre şi bisericii din deal, de amenajare a teritoriului monumentului. De la un timp însă nu se mai face nimic şi, comparativ cu alte obiective similare, de exemplu Mănăstirea Saharna, Complexul Ţâpova rămâne cu mult în urmă la toţi parametrii. „Esenţa problemei mi se pare că se ascunde în modul de administrare a acestui complex. Mănăstirea Rupestră şi aria peisagistică Ţâpova sunt gestionate de Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală; biserica din deal, o parte componentă a Complexului Monastic, se află în subordinea Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove, iar satul Ţâpova – în subordinea administraţiei publice locale. Fiecare dintre aceste trei instituţii activează reieşind din propriile interese şi posibilităţi, care de multe ori, din păcate, nu coincid cu necesităţile Complexului şi ale comunei în ansamblu, dar şi ale miilor de pelerini şi turişti doritori de a vizita acest Complex. Filiala Muzeului se limitează, în fond, la deservirea modestă a puţinilor turişti. La Mănăstirea din deal administraţia, dar și componența obștii monahale se schimbă la 2-3 ani. Primăria este extrem de limitată în resurse şi posibilităţi de dezvoltare a infrastructurii localităţii, care ar stimula fluxul de turişti în zona dată şi dezvoltarea economică-socială a comunei. Costurile acelorași planuri urbanistice de dezvoltare a localităților noastre sunt peste puterile financiare ale comunei”, a remarcat primarul.

 

”Din cauza lipsei finanţării... s-au efectuat doar unele lucrări...”

Pe parcursul secolelor, Complexul Monastic Ţâpova a avut statut de schit monahal, schit subordonat altor mănăstiri (Căpriana, Saharna etc.), de mănăstire autonomă. Dar totdeauna mănăstirea rupestră şi cea din deal au fost un tot întreg, sub o administraţie unică. În a.2005, prin Hotărârea „Cu pivire la aprobarea Planului de acţiuni în vederea conservării şi utilizării eficiente a rezervaţiilor peisagistice Saharna şi Ţâpova şi a Ordinului Ministerului Culturii şi Turismului nr.192 din 03 iunie este creată Filiala Ţâpova-Saharna a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, căreia i se deleagă drepturile de administrare a rezervaţiilor date, inclusiv a Complexului Monastic Rupestru Ţâpova. Directorul general al Muzeului, Petru Vicol, concretiza într-un răspuns adresat săptămânalului CUVÂNTUL: ”Planul de acţiuni (după crearea filialei - n.r.) prevedea implementarea a 21 de acţiuni care aveau drept scop conservarea, promovarea şi valorificarea rezervaţiei peisagistice". Se mai planifica „realizarea investigaţiilor ştiinţifice şi a lucrărilor de conservare, consolidare şi restaurare a tuturor monumentelor din cadrul complexului”. Dar, recunoaşte în continuare dl Vicol, „din cauza lipsei finanţării... s-au efectuat doar unele lucrări...”

Ludmila Iftodi, şefa fili-alei a adăugat în cadrul mesei rotunde că Muzeul a pus accent în activitatea sa pe cercetarea şi promovarea rezervaţiei şi a Complexului Monastic prin mijloacele posibile instituţiei. Au fost elaborate câteva hărţi, un studiu ştiinţific, textul ghidajului utilizat aici de către colaboratorii filialei, creat un film documentar, tipărite bilete de acces pentru vizitatori, instalate plăci informative şi indicatoare, anual se face salubrizarea teritoriului, etc. Potrivit dumneaei, anual Complexul este vizitat de circa 40 mii de persoane. O parte din acestea vin pentru a participa la slujbele oficiate în mănăstirea rupestră de către preoţii mănăstirii din deal și aceştea nu plătesc nimic. Vizitatorii complexului, în dependenţă de vârstă şi starea socială, achită anumite taxe, care se varsă în vistieria Muzeului, a menţionat dna Iftodi. Potrivit dumneaei, aceste surse modeste comparativ cu necesităţile reale ale Complexului sunt utilizate pentru salarizarea colaboratorilor filialei şi unele lucrări de întreţinere şi amenajare a teritoriului.

 

”Datoria noastră-i prin rugăciuni să slujim cum mai bine Domnului”

Și stareţul Mănăstirii Ţâpova (din deal), arhimandritul Serafim s-a arătat contrariat de divizarea Complexului Monastic, dar a spus că aceasta ţine de competenţa autorităţilor de la Chişinău, pe care sfinţia sa nu vrea să le judece.

„Mănăstirea Ţâpova întotdeauna s-a deosebit prin condiţiile sale dure de viaţă. Poate din aceste considerente obştea monahală de aici mult timp a servit drept forjerie de stareţi pentru mănăstirile din Moldova. În ultimii ani noi ne confruntăm cu multe probleme... Datoria noastră-i prin rugăciuni să slujim cum mai bine Domnului”, a menţionat sfinţia sa.

 

De la vorbe trebuie de trecut la fapte

În opinia lui Sergiu Hanganu, proprietarul pensiunii „Hanul lui Hanganu” din Lalova, prima instituţie de agrement şi turism rural din raionul Rezina, stagnarea atestată la Complexul Monastic Ţâpova, dar şi în zona respectivă are la bază mai multe cauze. „Până acum nu a existat o politică bine coordonată de activitate în această zonă.

În ultimele două decenii la noi în raion se vorbește mult despre necesitatea dezvoltării turismului rural în baza monumentelor istorice și naturale, prioritățile economice și sociale ale acestei sfere. Am avut chiar și întreprinderi publice special create să se ocupe de acest domeniu, dar mai departe de vorbe și bani cheltuiți în van nu s-a mers. Iar pentru dezvoltarea turismului rural în baza acestor monumente este nevoie, în primul rând, de o bază economică și socială adecvată: drumuri moderne, o gamă largă de obiec-tive care să presteze servicii hoteliere, de alimentaţie, deservire multilaterală a pelerinilor și vizitatorilor. Foarte puțin  se face pentru promovarea Complexului Monastic Țâpova ca obiectiv de cult și turistic. Nu demult în Moldova a venit un grup de jurnaliști din Italia, care aveau scopul să creeze niște videomateriale promoționale despre locurile turistice din țara noastră. Au venit și la noi. În calitate de consilier comunal am mers cu ei să le arăt Complexul Monastic Țâpova. Dar acolo am fost întâpinați foarte neprietenos, ca să nu zic altfel, de colaboratorii Muzeului, cu fel de fel de pretenții: vizita jurnaliștilor nu a fost coordonată cu administrația Muzeului, fotografierea și filmarea obiectelor Muzeului se face numai contra plată, în mănăstirea rupestră nu se permite intrarea unor persoane de altă credință decât cea ortodoxă, etc. Cu asemenea reguli Complexul nostru încă mult timp va rămâne în anonimat și sărac”, a fost de părere Sergiu Hanganu.

 

Idei de afaceri  optimiste pe cale de a eșua

Valeriu Rusu, primul director al filialei Țâpova a Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală a remarcat că ideile privind scopurile și obiectivele acesteia au fost realizate doar parțial, că în realitate Muzeul nu are competențe, dar mai ales posibilități economice de a gestiona eficient atât aria peisagistică, cât și Complexul Monastic Rupestru în calitatea sa de instituție de cult și obiectiv turistic.

Dumnealui a reiterat mulțimea de probleme existente aici atât în domeniul infrastructurii economice-sociale, cât și pe dimensiunea promovare a monumentului. ”Mai mulți ani în urmă am editat o cărțulie despre obiectivele turistice din raionul Rezina, inclusiv Complexele Monastice Țâpova și Saharna și, fiind într-o vizită de stagiere în SUA, am împărțit americanilor un număr mare de exemplare. Iar peste un an, în autobuzul Chișinău-Rezina am întâlnit două persoane, care, cu acea carte a mea în mâini, întrebau cum să ajungă mai ușor la Țâpova.

Tot în cadrul acelei stagieri, auzind de funeraliile lui Ronald Reagan, am întrebat ghidul dacă am putea să vedem unde şi cum a trăit un preşedinte al SUA. Ghidul a dat un telefon şi ne-a comunicat că avem această posibilitate, putem să fotografiem, să filmăm.

Încercarea de a institui interdicții în ce privește acțiunile de promovare a Complexului Monastic Țâpova este în detrimentul intereselor acestuia”, a fost de părere Valeriu Rusu. Dumnealui a mai adăugat că cei câțiva agenți economici care au încercat să inițieze niște afaceri în domeniul serviciilor în s. Țâpova s-au dezamăgit și vor să renunțe la ideile care iniţial păreau destul de optimiste.

Drept reacție la unele critici privind aspectul neîngrijit al satului Țâpova și teritoriului Complexului, M.Gotornicean, L.Iftodi, starețul Serafim, Nina Saharneanu au replicat, că pe teritoriul Complexului Monastic Rupestru și al Mânăstirii din deal au fost instalate tomberoane pentru gunoi, periodic se întreprind acțiuni de salubrizare, dar situația nu poate fi considerată satisfăcătoare pentru că în teritoriu încă nu exsită niște politici și concepții concrete în acest domeniu bine promovate și acceptate atât de localnici, cât și de oaspeți.

 

Soluții

În opinia participanților la întrunire, Complexul Monastic Țâpova poate deveni un obiectiv de cult și turistic de mare anvergură numai în cazul urgentării următoarelor măsuri:

- concentrarea tuturor obiectelor Complexului sub o administrare economică unică;

- elaborarea unui plan strategic raional de dezvoltare a monumentelor de istorie, cultură și naturale, dar și teritoriilor adiacente acestor obiective turistice și de afaceri;

- elaborarea şi implementarea unui proiect de restaurare şi amenajare a Complexului Monastic Rupestru şi spaţiilor adiacente;

- construcția, reparația și amenajarea adecvată a căilor de acces şi parcărilor pentru transportul auto;

- elaborarea de către autorităţi, cu participarea societăţii civile, a unor programe de susținere a oamenilor de afaceri doritori de a se implica în dezvoltarea infrastructurii sociale, comerciale, de agrement și de promovare a acestor obiective.

 

Manastirea Ţâpova este una dintre cele mai frumoase din Basarabia. Este situată deasupra Nistrului şi cuprinde trei complexe mănăstireşti săpate în stâncă şi mănăstirea din deal. Primul ansamblu este alcătuit din câteva chilii şi o bisericuţă cu Hramul "Înălţarea Sfintei Cruci"' şi datează din sec. XI-XII. Biserica "Sfântul Nicolae" a fost centrul celui de-al doilea complex mănăstiresc, întemeiat în sec. XIV. Cea mai mare aglomerare de chilii se află în jurul bisericii "Adormirea Maicii Domnului", datată din sec. XVI-XVIII. La începutul sec. XIX ultimul  ansamblu încă funcţiona ca schit, iar în 1842 se desfiinţează.

În anul 1828, pe deal, deasupra complexelor rupestre a fost înalţată biserica schitului, care redevine în 1919 mănăstire. Până atunci, schitul s-a aflat sub administrarea mănăstirii Saharna.

În 1949 ansamblul monastic a fost închis şi deposedat de pământ şi de toate bunurile. Călugării s-au împrăştiat pe la alte mănăstiri. Ultimul călugăr care a rămas aici a fost găsit mort pe treptele mănăstirii. Complexul monastic din deal a fost transformat de administraţia colhozului în depozit de tutun, iar schitul rupestru a fost jefuit şi distrus.

În 1994 Complexul Monastic Ţâpova a fost restituit Mitropoliei Moldovei.

 

Participantii la masa rotunda Tapova

Participantii la masa rotunda Tapova