Posibilităţi reale de a economisi până la 50 % de energie termică

  • 21 Septembrie 2015, 10:37
  • Vizualizări: 907
Posibilităţi reale de a economisi până la 50 % de energie termică

Victor Ciborati, managerul unei firme de izolări termice din Rezina: "Oamenii nu mai trebuie îndemnaţi să-şi izoleze locuinţele, trebuie doar convinşi să le izoleze corect"

Majorarea tarifelor la produse petroliere, gaze, curentul electric, pe de o parte şi veniturile modeste ale majorităţii populaţiei pe de altă parte, au impus multă lume din Republica Moldova să-şi schimbe atitudinea faţă de modul de cheltuire a acestora, utilizarea mai largă a unor combustibili alternativi, neglijaţi până acum, economisirea, pe diverse căi, a resurselor energetice pentru ca, un ultima instanţă, să micşoreze consumul și facturile la energie. După ce în multe instituţii publice, inclusiv şi graţie diferitor proiecte finanţate de ţările din Uniunea Europeană, dar şi locuinţe private au fost schimbate uşile şi ferestrele, modernizate sistemele de încălzire, s-a trecut la izolarea termică a pereţilor şi acoperişurilor clădirilor, un lucru mai complicat şi mai costisitor, dar inevitabil în noile condiţii.

 

S-a împrumutat ca să pornească afacerea

Întreprinderea lui Victor Cibotari din Rezina de câţiva ani se ocupă de izolarea pereţilor şi acoperişurilor clădirilor cu spumă poliuretanică, plăci din polistiren sau vată minerală. Dânsul este primul întreprinzător din raion care şi-a procurat tehnică şi utilaj special pentru executarea acestor lucrări. Echipamentul s-a dovedit a fi destul de scump, Victor nu dispunea de asemenea resurse şi a luat credit de la bancă. „Am băgat în echipament bani grei, dar nu-mi pare rău, pentru că este un domeniu cu perspective mari”, afirmă dânsul.

Victor Cibotari lucrează cu spuma poliuretanică pe care o aplică pe pereţi, acoperişuri sau în subsoluri cu ajutorul unei instalaţii speciale, dar lucrează şi cu plăci de polistiren sau vată minerală. Potrivit dânsului, ca material izolant cea mai rentabilă şi mai eficientă este spuma, care se lipeşte bine de orice suprafaţă şi, aşternută conform tuturor rigorilor, cu o grosime de circa 30-35 mm, asigură o izolare termică efectivă a clădirilor pe o perioadă de 50-60 de ani. În ţările din Comunitatea Europeană această spumă se foloseşte demult. Plăcile din polistiren sunt mai ieftine, se montează relativ uşor, în dependenţă de grosimea aleasă asigură o izolare relativ bună a pereţilor, dar durabilitatea lor este de circa 10 ani, apoi încep a se măcina. În opinia lui Victor Cibotari, cea mai neindicată în aceste scopuri este vata minerală, care absoarbe umezeala, inclusiv şi din pereţi, şi după 3-4 ani pierde o mare parte din capacitatea sa de material izolant.

„În Moldova, cu temperaturile noastre, grosimea materialului izolant aplicat la clădiri este bine să nu fie mai subţire decât normele recomandate. În caz contrar nu se obţine eficienţa dorită, spune Victor, menţionând că această informaţie, acumulată în cei câţiva ani de activitate în domeniu, o oferă tuturor clienţilor care-i solicită serviciile, dar de cele mai multe ori oamenii preferă variantele mai ieftine, pentru că nu dispun de bani. Deşi tot mai multă lume înţelege că în condiţiile creşterii continue a preţurilor la resursele energetice măsurile de economisire şi păstrare a energiei nu mai sunt un moft, ci o necesitate stringentă. Potrivit lui Victor Cibotari, dacă izolarea locuinţei este făcută în complex (pereţi, tavan, uşi, ferestre) cu spumă poliuretanică sau plăci de polistiren cu grosimea de 10 cm, economia de energie termică în locuinţe poate ajunge la 50%.

La moment, în Rezina de izolarea clădirilor se ocupă deja câteva firme. Dar Victor spune că încă nu se simte concurenţa, pentru că de lucru este foarte mult. Cert este că tot mai multă lume înţelege necesitatea economisirii energiei. „În comparaţie cu anul 2012, când noi am început afacerea, în anul curent numărul solicitărilor a crescut cam cu vreo 60 la sută. Majoritatea preferă plăcile din polistiren”, spune V.Cibotari.

Un rezinean care era martor la discuţia noastră cu Victor Cibotari şi care recent îşi izolase apartamentul din trei camere, făcând nişte calcule pe o hârtie a spus: „Dacă-i aşa cum spui dumneata, eu într-un sezon îmi scot pârleala! În sezonul trecut am cheltuit pentru încălzire peste opt mii de lei - cam câte 1300 de lei pe lună. Pentru izolarea pereţilor am plătit cu tot cu materiale aproape 3 mii de lei. Înseamnă că în sezonul următor aceste cheltuieli se vor răscumpăra”, şi-a făcut socoteală omul.

 

Eficienţa energetică este o problemă comună a populaţiei şi autorităţilor

Într-o delegaţie în Polonia, administraţia unui orăşel ne povestea că la moment implementează un proiect finanţat de Uniunea Europeană, care prevede reparaţia exterioară a tuturor blocurilor locative cu izolarea termică a pereţilor, schimbarea geamurilor şi a uşilor. Potrivit spuselor funcţionarului polonez, 50 la sută din cheltuieli erau acoperite dintr-un proiect-pilot finanţat de UE, 20% - din bugetul oraşului şi 30% – de către locatari. "Astfel rezolvăm cardinal o problemă pentru mulţi ani înainte”, afirma respectivul.

Locatarii blocurilor din Rezina au început termoizolarea locuinţelor cu schimbarea geamurilor (şi a uşilor), pereţii şi geamurile de la scări încă rămânând să-şi aştepte rândul.

Mi-am amintit de istoria din Polonia şi m-am gândit ca această experienţă ar putea fi preluată, cel puţin parţial, şi de administraţia or. Rezina. În blocurile locative din oraş avem 3582 de apartamente. La o parte din ele proprietarii deja au instalat uşi moderne şi geamuri din termopan, eficiente din punct de vedere energetic. Tot mai multă lume s-a apucat să izoleze şi pereţii clădirilor, să repare acoperişurile. Ar fi bine ca acest lucru să se facă solidar, concomitent la toată clădirea. Familiile cu venituri modeste, inclusiv pensio-narii, de regulă, nu participă la acest proces, motivând că nu au bani. Problema, posibil, ar putea fi soluţionată treptat, cu ajutorul bugetului oraşului şi unor proiecte investiţionale coordonate de administraţia locală. Conform datelor ÎM “Servicii Comunal-Locative” Rezina, în jumătate din apartamentele de la bloc (circa 1800) locuiesc familii social-vulnerabile, pensio-nari. Pentru izolarea pereţilor unui apartament este nevoie în medie de circa 3 mii de lei. Reiese că pentru realizarea acestei sarcini (cei cu venituri decente vor face acest lucru cu cheltuiala proprie), ar fi nevoie de circa 5,4 mln lei. Dacă primăria şi-ar asuma 50 la sută din aceste cheltuieli, iar prop-rietarii locuinţelor respective - cealaltă parte, Rezina ar face un pas substanţial pe calea sporirii eficienţei energetice şi îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale cetăţenilor.

Am discutat la această temă cu câţiva consilieri orăşeneşti. Ei au acceptat ideea, menţionând că în acest pro-iect ar trebui inclusă neapărat şi reparaţia acoperişurilor blocurilor locative. Mai ales că bani sunt or, numai firma "Lafarge Ciment Moldova" SA a vărsat vara aceasta în caznaua oraşului sub formă de dividende şi sponsorizări 5,2 mln lei.

Şi administraţia ÎM ”Servicii Comunal-Locative” este de părere că ideea merită atenţie. Dar cuvântul hotărâtor urmează să-l spună Primăria şi Consiliul Orăşenesc.

 

Străinii ne ajută…

Apropo, pentru a-i ajuta pe proprietarii spațiilor locative din R.Moldova să reducă consumul și facturile la energie, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a elaborat Facilitatea de Finanțare a Eficienței Energetice în Sectorul Rezidențial din Moldova (MoREEFF) şi oferă în anii 2012-2017 prin băncile din Republica Moldova o linie de credit în valoare de 35 milioane de euro pentru instalarea geamurilor eficiente din punct de vedere energetic. Într-o ştire postată pe site-ul Primăriei Chişinău se menţionează, că în capitală, în cadrul acestui program, au fost schimbate deja geamurile în spaţiile de uz comun din peste 140 de blocuri locative, iar în următorii ani aceste lucrări urmează a fi efectuate în peste încă 1700 de blocuri locative.

Dintre băncile prezente în raionul Rezina, cel mai activ a lucrat cu acest program filiala BC “Moldindconbank” SA. Potrivit directoarei filialei, Claudia Muştuc, până acum rezinenii au beneficiat de peste 30 de credite MoREEFF în valoare totală de circa 500 mii de lei, majoritatea incluzând şi componenta grant (până la 35%). “Acum două luni, mijloacele destinate pentru partea de grant s-au epuizat şi în continuare oferim numai credite”, a menţionat dna Muştuc.

Iar rezineanul Ion Lefter ne scria, că în situaţia când resursele energetice de la an la an se scumpesc în ritm galo-pant, iar veniturile a peste 80 la sută din populaţie îi ţin sub pragul sărăciei, ar fi normal ca autorităţile de toate nivelurile să se gândească cum să ajute lumea să reducă cheltuielile pentru agenţii energetici, în primul rând pentru încălzire, care sunt foarte costisitoare, iar compensaţiile respective oferite de stat în acest scop sunt absolut simbolice. Mai ales dacă ţinem cont de faptul că majoritatea blocurilor locative de la noi sunt construite din panouri de beton, care în sezonul rece se transformă în adevărate frigidere. "Când carburanţii costau copeici, la acest factor nimeni nu se gândea. acum pe de o parte ar trebui de revăzut tehnologiile de construcţie a blocurilor locative, iar pe de alta - de găsit mijloace şi de organizat nu numai schimbarea geamurilor şi uşilor, dar şi izolarea termică a blocurilor locative existente, aprovizionarea cetăţenilor cu sisteme ieftine şi eficiente de încălzire", este de părere Ion Lefter.

Tudor Iaşcenco

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews