Penitenciarul nr.17 Rezina: de la deţinuţi pe viaţă până la deplasare fără escortă

  • 17 Octombrie 2017, 06:23
  • Vizualizări: 4547
Penitenciarul nr.17 Rezina: de la deţinuţi pe viaţă până la deplasare fără escortă

La întrebările săptămânalului CUVÂNTUL răspunde maiorul de justiţie Ion Panaite, șeful  Penitenciarului nr. 17-Rezina. Dumnealui are 30 de ani, a absolvit Academia „Ștefan cel Mare” din Chişinău, a activat în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare, din 2014 este angajat în calitate de specialist, șef-adjunct al Serviciului Regim și Supraveghere, șef interimar, iar din 16 iunie 2017 șef al Penitenciarului nr. 17-Rezina.

- Domnule maior Ion Panaite, care este statutul, destinația Penitenciarului nr. 17 și cu ce se deosebește de alte penitenciare din R. Moldova?

- Penitenciarul nr.17-Rezina are statutul de izolator de urmărire penală.  De asemenea aici mai sunt create câteva sectoare de tip închis şi semiînchis pentru  deținerea condamnaților majori de sex masculin şi feminin, un sector pentru bărbaţi condamnaţi la detenție pe viață şi spitalul pentru condamnații bolnavi de tuberculoză.

Capacitatea medie a penitenciarului este de 510 locuri, iar personalul de deservire este format din 244 de angajați, inclusiv militari și personal tehnic. Cheltuielile zilnice de întreținere a unui deținut constituie 236,15 lei, iar bugetul instituției pentru anul curent constituie cca 25 milioane de lei.

- Cum calificați condițiile în care își ispășesc pedeapsa deținuții de aici comparativ cu cele din alte închisori, dar și standardele internaționale?

- Persoanele condamnate sunt cazate individual sau  în comun. Condamnaţii dispun de toate condiţiile de trai prevăzute de legislaţie, au dreptul să poarte îmbrăcăminte proprie, cea de modelul stabilit de către Departamentul instituţiilor penitenciare de care bene-ficiază în mod gratuit, lenjeria de pat se schimbă cel puţin o dată pe săptămână. Alimentarea condamnaţilor este organizată în funcţie de vârstă, starea de sănătate, natura muncii prestate, cu respectarea convingeri-lor religioase asumate de către persoana condamnată printr-o declaraţie pe prop-rie răspundere. Acestora li se asigură de 3 ori pe zi hrană caldă, cu respectarea normelor stabilite de Guvern, ei beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală şi de medicamente în volumul stabilit de Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Asistenţa medicală se efectuează în unitatea medicală a penitenciarului conform înscrierii prealabile şi a graficului aprobat de şeful penitenciarului, cu excepţia cazurilor de urgenţă.

În penitenciar funcți-onează biserica ortodoxă „Icoana Maicii Domnului, bucuria tuturor celor scârbiți”, unde se desfășoară slujbe și activități religioase cu şi pentru condamnați, sunt oficializate și ceremonii de cununie.

- Cândva deținuții din închisori erau ocupați la diferite lucrări. Astfel mai repede trece timpul, iar oamenii aveau şi posibilitatea să câștige un ban. Acum care-i situația?

- Şi acum deţinuţii pot fi antrenaţi la munca neremunerată sau remunerată în condiţiile respectării prevederilor Codului de Executare al RM. La lucrările de deservire gospodărească în penitenciar sunt implicate persoanele cu regim semiînchis. Condamnatul poate fi antrenat la muncă ţinându-se seama de starea lui fizică şi psihică constatată de către medic, dar şi de aptitudinile şi de specialitatea lui. Totodată condamnaţii sunt obligaţi să execute lucrări neremunerate de îngrijire şi amenajare a penitenciarului şi a teritoriului, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi medico-sanitare de deţinere.

Dacă se constată că munca prezintă pericol pentru condamnat ori periclitează securitatea şi ordinea inte-rioară a penitenciarului, respectivul poate fi eliberat de această obligaţie. Unele categorii de deţinuţi pot fi antrenate în munci remunerate doar în celule sau în ateliere special amenajate. 

Munca condamnaţilor se retribuie în conformitate cu legislaţia muncii. Salariul respectivilor nu poate fi mai mic decât salariul minim pe ţară şi este garantat cu condiţia executării normelor de muncă în orele de prog-ram stabilite de legislaţie şi de contract. Reţinerile din salariul condamnatului în temeiul documentelor exe-cutorii nu pot depăşi 75% din câştigul lunar, acesta poate trimite banii câştigaţi membrilor familiei, rudelor, altor persoane.  La moment 25 din 26 de deţinuţi sunt implicaţi la lucru remunerat în detaşamentul de deservire gospodărească în interiorul penitenciarului, iar unul beneficiază de dreptul la deplasare fără escortă în afara penitenciarului, în raza itinerarului stabilit.

Deţinuţii sunt încadraţi în calitate de bucătari, muncitori auxiliari, lăcătuşi, hamali, îngrijitori ai încăperilor de serviciu, operator la maşina de spălat, electrogazosudori, electricieni, tâmplari ş.a.

- După liberarea deţinuţilor administrația penitenciarului întreține vreo legătură cu aceştea? 

- Un rol important în procesul de reintegrare socială a deţinuţilor îi revine organului de probaţiune, care are drept scop crearea, menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor condamnaţilor cu familia sau rudele acestora, identificarea factorilor relevanţi care ar conduce la reabilitarea deţinutului, prevenirea comiterii în viitor a unor infracţiuni, pregătirea deţinutului pentru eliberare, dezvoltarea şi consolidarea abilităţilor sociale, cognitive sau de autocontrol ale respectivului, etc. În cadrul probaţiunii penitenciare, în perioada de pregătire către liberare, se elaborează şi se aplică persoanelor aflate în locurile de detenţie programe de educaţie civică, etică şi morală, de instruire profesională, de muncă educativă.   

Cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea termenului de executare a pedepsei, noi informăm autorităţile publice locale şi Agenţia Teritorială pentru Ocuparea Forţei de Muncă despre apropiata eliberare a condamnatului, despre studiile, capacitatea de muncă şi specialitatea lui.

- Pe teritoriul penitenciarului este amplasat un spital pentru deținuții bolnavi de tuberculoză. Această vecinătate nu-i afectează pe ceilalți deținuți? Spitalul dat nu prezintă pericol pentru localitățile din jur, mai ales că, potrivit unor informații, stația de epurare a apelor reziduale de la penitenciar demult nu mai funcționează în regim normal, iar măsuri pentru modernizarea ei nu se întreprind? 

- Din luna octombrie a anului 2004 pe teritoriul Penitenciarului nr.17, conform Hotărârii Guvernului RM nr. 273, este deschis Spitalul republican de Tuberculoză Multidrogrezistentă nr.2 Rezina. Aici sunt izolați și tratați condamnații bolnavi de TBC și care au rezistență la toate preparatele antituberculoase. Spitalul este departajat de Izolatorul de urmărire penală prin intrări și ieșiri separate și activează conform unui plan de control al infecției tuberculoase, care se respectă şi nu prezintă pericol atât pentru condamnați, cât și pentru localitățile din jur.

-Rezinenii vorbesc că este foarte problematic să te angajezi în vreo funcție la penitenciar.  Anul trecut a fost arestat și judecat șeful serviciului resurse umane de la penitenciar. Cum comentați această problemă?

- Discuțiile privitor la angajarea problematică la penitenciar se datorează  persoanelor respinse de comisiile de angajare. Procedura de angajare la noi este foarte complicată, în câteva trepte. Pentru a fi angajat în cadrul sistemului penitenciar fiecare candidat trebuie să întrunească cumulativ un șir de condiţii, pretendenţi sunt mulţi şi nu toţi întrunesc cerinţele în ce priveşte studiile, starea fizică şi de sănătate, testele de integritate profesională etc.

Dacă candidatul a fost declarat apt pentru satisfacerea serviciului în cadrul sistemului penitenciar, acestuia i se stabileşte  un termen de probă de 3 sau 6 luni şi rămâne în serviciu numai dacă îl trece cu succes.

Cât privește arestarea unui colaborator al penitenciarului, asta nu are nicio tangență cu cerințele de angajare în serviciu a noilor colaboratori.

În imagine: Ion Panaite.

A intervievat Ion Perciun