Până la primul cutremur

  • 20 Ianuarie 2017, 12:49
  • Vizualizări: 293
Până la primul cutremur

Deseori, când vorbim de clădirile construite în Moldova după 1991, auzim expresia „Vor sta până la primul cutremur”. Este o apreciere emoțională, iar ultimele două cutremure de putere medie din septembrie și decembrie 2016 confirmă că lucrurile stau anume așa. Care este însă situația reală în domeniul construcțiilor? Există situații când, din cauza constructorilor sau a funcționarilor, sunt posibile daune totale pentru oameni sau imobile?

 

Particularitățile procesului de construcție în Moldova

„Încă atunci când eram student, profesorii mei spuneau că în Moldova există un complex unic de factori negativi", își amintește Victor Popovschi, inginer-șef pentru proiecte anti-alunecări de teren la SA "Intexnauca", specialist cu o experiență de 38 de ani.

„E cunoscut faptul că Moldova se află într-o zonă periculoasă din punct de vedere seismic, spune Vladimir Polcanov, doctor în științe tehnice, specialist principal al Catedrei de Geodezie, Cadastru și Geotehnică a Universității Tehnice din Moldova. Însă există încă o serie de factori periculoși, care sunt accentuați de cutremurele de pământ. E vorba de alunecările de teren, care pot face pagube chiar mai mari decât cutremurele; surpările de sol; râpele; impactul apelor subterane, etc.

Cercetările Academiei de Științe arată că suprafața totală a teritoriilor cu pericol de alunecare de teren este de 670 de mii de hectare sau 20% din suprafața țării.

În prezent, în Moldova sunt înregistrate 16 mii de alunecări de teren. Doar la începutul anilor 90 ai secolului trecut, într-o acutizare a proceselor de alunecare de teren, au fost afectate 10 mii de case, 350 de kilometri de utilități, distruse 17 monumente de arheologie, 9 monumente de istorie a culturii. Deplasările de teren catastrofale, care au avut loc în noaptea de 25 – 26 februarie 1998 în orașul Leușeni, raionul Hâncești, au avariat 160 de case și 7 km de drum”, spune Vladimir Polcanov.

„Așa sunt condițiile geologice în Moldova, avertizează șeful Direcției Arhitectură, Proiectare, Urbanistică și Amenajarea Teritoriului a Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Sergiu Munteanu. Practic peste tot, la adâncimea de 6 metri, este un strat de lut. Atunci când apa ajunge la acest strat și nu poate trece de el, se formează un teren cu potențial de alunecări. Acest factor trebuie luat în calcul de fiecare data, când se fac proiectări și construcții.

Legislația Moldovei în domeniul construcțiilor este complexă și cu cerințe stricte, care are prevederi clare privind responsabilitățile fiecărei instituții și sancțiunile prevăzute pentru diferite acțiuni. Este vorba, în primul rând, de Legea nr. 835 cu privi-re la principiile urbanismului și amenajării teritoriului, precum și Legea nr. 163 cu privire la autorizarea lucrărilor de construcție și Legea nr. 721 cu privire la calitatea în construcții. Altă discuție e că prevederile legislației nu sunt, întotdeauna, respectate și atunci sunt posibile mari probleme”, este de părere Sergiu Munteanu.

„Moldova e împărțită în trei zone de pericol seismic, continuă Vladimir Polcanov. Nord – 6 puncte, Centru – 7, Sud – 8 puncte. Această împărțire e însă teoretică, deoarece, combinat cu alți factori negativi, gradul de risc al unui teren concret poate fi ridicat. De exemplu, în Chișinău, care e situat în zona de risc de 7 puncte, există multe terenuri, unde imobilele pot fi construite doar respectând cerințele pentru gradul de risc de 8 puncte. Aici vorbim de străzile Albișoara, București, Bernardazzi și multe altele. Din punct de vedere financiar, creșterea riscului seismic cu un punct duce la scumpirea construcției – a fundamentului cu 20%, a carcasei – cu 30%, a întregului edificiu – cu 50% sau chiar mai mult", explică Polcanov.

 

Nu există terenuri potrivite

„În capitală demult nu mai există terenuri potrivite pentru construcții, consideră Victor Popovschi. Cel puțin terenuri ce pot fi utilizate fără a face cercetări și activități suplimentare, deseori extrem de costisitoare. Anterior, Direcția municipală arhitectură, urbanism și relații funciare interzicea construcțiile pe aceste terenuri, acum însă permite”.

Opinia lui Popovschi este susținută de omul de afaceri Vasili Chirtoca, lider de fracțiune în Consiliul municipal, care, după finalizarea Universității tehnice din Odessa a lucrat 12 ani în institute de proiectări, avansând de la inspector la inginer-șef de proiect și director. „În Chișinău, teritoriile ce nu corespund cerințelor pentru construcții sunt destul de mari”.

Potrivit lui Vladimir Polcanov, „Chișinăul s-a dezvoltat mulți ani după concepția urbanistică a arhitectului Șciusev, care l-a gândit ca un mic orășel confortabil, cu o populație de până la 300 de mii de oameni. Acum în oraș locuiesc cca un milion de oameni, resursele teritoriale sunt epuizate demult și sunt utilizate terenuri care anterior erau considerate nepotrivite pentru construcții”.

 

Resursă strategică pentru birocrați

     Orașul are două căi de dezvoltare, prima fiind extinderea teritorială, așa cum era planificat până în anul 1991 (reamintim, că planurile urbanistice prevedeau, de exemplu, includerea Strășeniului în Chișinăul Mare).  Apropo, creșterea orașului presupunea extinderea străzii Alba-Iulia, care ca și Grenoble, trec pe vârf de deal și sunt considerate cele mai sigure zone ale orașului pentru construcții. Însă, acest scenariu presupune investiții în infrastructură din bugetul de stat și cel municipal – construcția rețelelor de apă și canalizare, gaze, energie electrică, străzi și drumuri. Atât de mulți bani nu există și nici nu au de unde să apară.

   O altă opțiune este pregătirea terenurilor dificile, dar care se află în proximitatea infrastructurii existente, desigur, tot din contul municipiului. Și acest scenariu ar putea fi o soluție din situația actuală.

   „Aceste terenuri pot fi pregătite pentru construcții și întărite împotriva alunecărilor de teren, pur și simplu, e nevoie de bani. Unele țări construiesc chiar insule artificiale în ocean”, comentează Vladimir Polcanov.

   „Recent am proiectat o fabrică de suc concentrat de mere în raionul Ungheni. Nu pot numi prețul cercetărilor, acesta fiind secretul comercial. Însă vă pot arăta rezultatul și să vă asigur că e scump. Cercetările au arătat că terenul pentru construcții este sigur, în caz contrar, măsurile anti-alunecare, anti-seismice etc, ar fi majorat semnificativ costurile de construcție”, povestește Pavel Corcevschi, specialist principal al Institutului Industrialproiect, demonstrând un document extrem de lung.

Foto: CIJM

    Totuși, nici pentru acest scenariu Municipiul nu are suficienți bani. Însă, este nevoie nu atât de extinderea orașului, cât de redistribuirea terenurilor pentru construcții. E una din resursele principale din care funcționarii de stat pot face bani. S-a scris mult despre aceasta. Vom remarca doar că atribuirea în proprietate sau arendă a terenurilor municipale, conform legii, trebuie făcută prin licitație, ultima având loc încă în anul 2013. De atunci, calea legală de a obține terenuri pentru construcții a fost, de facto, închisă.

    Cât ține de securitate, autoritățile municipale au ales o a treia cale – atribuirea pentru construcții (netransparentă) a terenurilor cu risc de alunecări și alte probleme. În același timp, evaluarea riscului de alunecare și a stabilității terenului este lăsată pe seama companiilor de construcții și a developerilor privați.

   Reamintim, nu există nici un pericol pentru oameni, dacă lucrările de proiectare și construcție sunt efectuate corect.

Și vom deschide o paranteză. Nu există pericole, dacă într-o zonă cu risc de alunecări, ce a fost întărită, toate lucrările ulterioare sunt coordonate și țin cont de acest factor. De exemplu, lucrările de tăiere a solului la construcția unui drum. În caz contrar, solul poate să înceapă să alunece la zeci și chiar sute de metri depărtare de la locul „tăierii”.

 

Cum să evaluezi gradul de risc al terenului

     Există două hărți specializate ale Chișinăului. Prima este harta riscului de alunecări, realizată acum cca 20 de ani de un grup de cercetători ai Universității Tehnice, conduși de doctorul în științe Semen Orlov. Este o foaie imensă, lipită din hărți detaliate ale orașului și suburbiilor (care au fost obținute de la KGB-ul republican), pe care au fost trecute toate zonele cu risc de alunecări. Într-o vreme, harta a stat pe un perete în Primăria Chișinău, iar mai târziu aceasta a fost digitalizată și arhivată. Documentul a fost publicat, împreună cu alte hărți (a apelor subterane, etc) pe site-ul map.chisinau.md, care însă nu e accesibil de mai mulți ani.

   Viceprimarul Chișinăului, Nistor Grozavu, mi-a declarat că au apărut probleme tehnice, iar în prezent specialiștii le înlătură. Posibil că, în curând, site-ul va fi lansat din nou. „Eu însumi, fără acest site, sunt ca fără mâini”, a recunoscut viceprimarul, care a deținut anterior funcția de decan a facultății de arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei.

   E adevărat că, dacă verifici în sistemul Whois, acest domen nu există, iar întreprinderea MoldData propune înregistrarea lui contra sumei de 39 de dolari pe an.

   Pe site-ul Primăriei mai putem găsi un banner spre rubrica e-urbanism. Însă în galeria hărților de bază nu se regăsesc cele menționate mai sus sau mai jos.

A doua hartă este cea a micro-raioanelor seismice ale capitalei, pe care sunt trecute zonele cu risc de 7 și 8 puncte. Aceasta a fost elaborată de cercetătorii Institutului de geologie și seismologie a Academiei de științe a Moldovei. Informația conținută în această hartă este oferită proiectanților contra bani, care sunt folosiți pentru a dezvolta în continuare acest document.

„La modul practic, în Chișinău sunt delimitate 62 de zone de risc, spune Vladimir Polcanov. În zonele cu alunecări de teren, potrivit datelor din anul 2000, erau situate peste 100 de case particulare, 30 de imobile multietajate, 10 grădinițe de copii. Acum, numărul lor a crescut, însă fără acces la hărțile menționate, nu-l putem ști exact”.

Casele particulare

    Cererea extrem de mare pentru loturile destinate construcției de vile a provocat și comportamentul autorităților. Sunt alocate terenuri, însă posesorii nu sunt avertizați că lucrările de oprire a alunecărilor de teren pot costa cu mult mai mult decât însuși terenul și construcția.

„Pe un teren obișnuit, proprietarul poate fora două sonde de explorare geologică, la prețul cca 10 mii de lei. Însă mulți nu fac nici acest lucru. Pe un teren problematic, numărul sondelor poate să crească de câteva ori și aceasta va fi doar începutul lucrărilor necesare”, avertizează Vladimir Polcanov.

    „În anul 2015, un complex de case de locuit în suburbia Chișinăului, orășelul Codru, a suferit în urma alunecărilor de teren. Doar costul proiectului lucrărilor anti-alunecări a depășit două milioane de lei. Am fost invitați să facem o expertiză, iar păgubiții susțin că nimeni nu i-a avertizat despre acest pericol”. Este vorba despre 6 vile pe strada Izvoarelor, pe care nu e atât de ușor să le găsești – la casa cu numărul 30, drumul și stradela se termină, începând o pădurice. În partea stângă, cu o lungime de peste jumătate de kilometru, e o vale. Făcând o sută de metri în jos, apoi alte 200 la dreapta, dai de primul lot cu alunecări de teren. Cărărușa pe care am mers era împânzită cu stuf, iar solul îmbibat de apă, care clefăia sub picioare, chiar dacă era sfârșitul unei veri toride.

Foto: CIJM

         Abia în noiembrie 2016, pe această pantă a început săparea tranșeelor anti-alunecare și alte activități anti-alunecare.

    „De fapt, susține Vladimir Polcanov, construcția pe o pantă cu risc de alunecări trebuie să înceapă de jos. Dacă începi să construiești din vârf, crește riscul alunecărilor pe mijlocul pantei. Din păcate, orele de curs legate de aceste fenomene, chiar și pentru viitorii arhitecți, se reduc permanent, iar specialiști care cunosc problemele seismice de alunecări a terenurilor, sunt tot mai puțini. Aproape că nu mai avem astfel de experți, iar alții nu sunt pregătiți în Universități”, se plânge Vladimir Polcanov.

 

Blocurile multietajate

         Există doi factori negativi ce influențează construcția blocurilor cu multe etaje în Chișinău.

         Primul – sunt delimitate loturile „complicate”, construcțiile fiind mai scumpe pe aceste terenuri. Astfel, dezvoltatorii sunt obligați să caute căi de a reduce costurile, pentru că e greu să explici unui cumpărător de ce e diferit prețul unui metru pătrat de locuință în două blocuri identice, unul fiind construit pe loc drept, iar altul pe unul înclinat și cu risc de alunecare.

         Al doilea factor ține de lipsa specialiștilor cu calificarea necesară pentru a evalua loturile de teren și a propune soluții corecte.

 

Casa începe cu fundamentul

   Surparea malurilor la construcția fundamentului casei de locuit pe strada Miron Costin, pe 8 iunie 2016, a atras atenția opiniei publice. Însă astfel de surpări sunt la ordinea zilei în Chișinău.

Surparea malului la fundamentul casei pe str. Miron Costin. Foto: Alexandru Cîrlan

    Potrivit vedomosti.md, lucrările de construcție sunt efectuate de „D&D  Companie”, fondator Oleg Guțu. De facto, compania ar aparține deputatului din partea Partidului Liberal Iurie Dârda, arată aceeași publicație.

    În aprilie, s-a dărâmat peretele de susținere a gropii de fundament lângă Pretura Buiucani, dezvoltator – Camelon cons SRL (fondator Lilia Butuc, diriginte de șantier Valeriu Banica). Anunțul despre accident a fost făcut pe pagina sa de Facebook de președintele Asociației evaluatorilor din Moldova, Alexandr Panov, care e și director adjunct la SA CTI-Capital, care deține Centrul de business Kentford. „Accident tehnic. Multiple rețele municipale, electrice, gaze naturale, agent termic, afectate. Pericol pentru clădirile din apropiere, inclusiv a Preturii”.

Foto: Alexandr Panov

„În acel loc se construiește un centru multifuncțional cu 14 nivele (subsol, demisol, parter și 11 etaje), comentează incidentul publicația Экîнîмическîе îбîзрение «Лîгîс-пресс». A comandat lucrările compania Bijutic (înregistrată în 2008, fondator Elena Berghii). Lucrările de construcții sunt executate de Camelon Cons (fondator și director Lilia Butuc, jurist-consultant al companiei este consilierul municipal din partea Partidului Liberal, președintele Comisiei pentru construcții, arhitectură și relații funciare, Vadim Cojușneanu). Alexandr Panov a declarat pentru LP că au fost comise erori evidente ce țin de procesele tehnologice a lucrărilor de construcții și, posibil, și de proiectare. „Lotul de teren prezintă condiții hidro-geologice dificile pentru construcții, fiind necesare acțiuni specifice. Însă, atunci când sunt examinate condițiile pentru construcții, apar dificultăți ce scumpesc procesul. Însă dezvoltatorul, cel care comandă lucrările, nu vrea să-și asume cheltuieli suplimentare”.

Potrivit consilierilor municipali socialiști, terenul respectiv nu e potrivit pentru astfel de construcții, deoarece solul e format preponderent din nisip și absoarbe foarte repede apa, transmite allmoldova.com, citând Accent TV. Consilierii municipali bat alarma, declarând că în procesul de construcții în municipiul Chișinău nu sunt respectate regulile elementare, nu sunt consultați în prealabil specialiștii, lipsesc criteriile de selectare a companiilor capabile să construiască imobile locative.

Arhitectul șef interimar al municipiului, Ion Carpov, a declarat în cadrul ședinței speciale dedicate surpării gropii de fundament pe Miron Costin, că accidentul de la Pretura Buiucani, pe strada Mihai Viteazu, e și mai grav.

Pretorul sectorului Buiucani, Valeriu Nemerenco, a susţinut pentru JurnalTV, că administraţia companiei de construcţii a fost avertizată de mai multe ori să înceteze lucrările pentru că acestea se efectuau cu abateri.

La rândul său, șeful adjunct al Inspecției de stat în construcții, Veaceslav Potop, a declarat aceluiași post TV că firma a fost obligată să suspende lucrările de construcții și să înlăture încălcările. La 26.09.2016, lucrările erau suspendate, era pompată apa din subteran.

Foto: CIJM

    Anterior, o altă surpare de mal a avut loc la fundamentul unui complex de blocuri multietajate de lângă fostul funicular, în cartierul Sculeni, construite de FPC Exfactor-grup (fondator și administrator – Vladimir Tonu). La accident a fost martor și Victor Popovschi, care locuiește în vecinătate și văzând încălcările comise, a avertizat compania de construcții. Iată un fragment din scrisoarea adresată managementului companiei încă la 22.11.2015: „Am văzut întâmplător construcția gropii de fundament pentru complexul de blocuri multietajate pe adresa Calea Iașilor 67, puțin mai sus de funicular. Am consultat site-ul Dvs. și am văzut o serie de blocuri cu multe etaje în diferite sectoare ale Chișinăului, însă toate erau amplasate pe terenuri plane. La Sculeni însă, proiectanții Dvs. au amplasat clădirile nu pur și simplu pe un deal, ci în baza unui deal cu alunecări de teren. Posibil că ei au experiență în proiectarea clădirilor, însă nu cunosc sistemele geotehnice și principiile evoluției proceselor geologice periculoase”…

   Specialistul a atras atenția asupra nevoii unor lucrări suplimentare, însă sfaturile sale nu au fost luate în considerare. Și fundamentul s-a surpat.

Surparea malului fundamentului pe strada Calea Iașilor. Foto: Victor Popovskii

Specialiștii consideră că astfel de surpări nu sunt fatale și pot fi reparate, desigur dacă nu au afectat sănătatea și viața oamenilor sau clădirile din vecinătate.

 

Cimentul și armatura

     Pentru a economisi, companiile de construcții deseori utilizează ciment de o marcă mai joasă decât e indicat în proiect, precum și armatura de dimensiuni mai mici. Aceste lucrări reprezintă defecte ascunse, căci pentru a afla marca betonului trebuie făcute analize, iar pentru a identifica tipul de armatură utilizată trebuie să demontezi construcțiile portante.

   În 2006, s-a declanșat un scandal legat de ciment. Angajații Ministerului de Interne au depistat o schemă ilegală în care erau implicate patru firme din Rezina și vameși de pe ambele maluri ale Nistrului. Firmele aduceau ciment necalitativ de la Fabrica din Râbnița, îl ambalau în saci ai Fabricii Lafarge din Rezina, pe care indicau marca 400 sau mai mare, și îl vindeau companiilor de construcții din Chișinău cu o reducere de 10%. Cel puțin așa susținea Ministerul Afacerilor Interne. Volumul total al afacerii ilegale este impresionant – peste 100 de mii de tone de ciment sau aproape un milion de tone de beton.

   E adevărat că, mai târziu, despre acest scandal nu s-a mai auzit nimic și nu e clar nici unde au dispărut cele 100 de mii de tone de ciment de calitate proastă.

 

 

Mărirea numărului de etaje

    O altă încălcare răspândită este mărirea numărului de etaje în timpul construcției. „În principiu, mărirea numărului de etaje nu comportă riscuri pentru locatari, susține Petr Oleinic. De exemplu, în perioada sovietică, cele trei blocuri cu 20 de etaje de pe Bulevardul Dacia (unul e cunoscut după magazinul Marița) au fost concepute ca blocuri cu 16 etaje. Între timp, s-a luat decizia de a crește numărul de etaj. E adevărat că soluțiile tehnice au fost elaborate timp de un an de un întreg institut de proiectări. Însă, totul a ieșit bine și clădirile stau și acum bine-mersi”.

   Pe 20 octombrie, angajații Centrului Național Anticorupție au reținut patru manageri ai unei companii de construcții, acuzați că au construit etaje suplimentare, neprevăzute în proiectele a trei blocuri pe adresa Alexandru cel Bun 115. Am reușit să aflăm că este vorba de Top Level Invest SRL (administrator Nicolai Spătărel, fondatori Nicolai Spătărel și Oleg Morozov).

 

Procuratura confirmă

    În luna mai 2016, au fost reținuți câțiva funcționari de rang înalt ai Primăriei Chișinău, inclusiv viceprimarul Vlad Coteț, șeful adjunct al Direcției principale arhitectură, urbanism și relații funciare, Radu Blaj, și inspectorul șef pe sectorul Botanica al Inspecției de stat în construcții, Vitalie Știrbu, de comun cu oamenii de afaceri Nicolae Șaban și Viorel Cornescu, în calitate de intermediari. Aceștia sunt acuzați de CNA și Procuratura anticorupție de corupere pasivă, trafic de influență, contrafacere a documentelor oficiale și depășirea atribuțiilor de serviciu, transmitea zdg.md.

Viorel Morari, șeful Procuraturii anticorupție, a precizat pentru ZdG că „dosarul a fost deschis în baza informațiilor operative și plângerii din partea locatarilor privind imobilul dat în exploatare. Este un dosar cu mai multe capete de acuzare”, a precizat Morari. Plângerea vizează clădirea situată pe strada Independenței 28/3, construită de SRL Vavilex (fondatori Valeriu și Victoria Petrovici) și dată în exploatare în anul 2015.

„Dosarul Primăriei” privind depășirea atribuțiilor de serviciu și falsificarea documentelor a fost inițiat la 25 martie 2016 și unificat, ulterior, cu alte 9 dosare penale legate de corupție activă și pasivă și trafic de influență. La 9 septembrie, procurorii anticorupție și ofițerii CNA au încheiat cercetările în acest dosar, în fața instanței urmând să apară 7 persoane, se arată într-un comunicat al CNA.

Potrivit acuzării, angajații Primăriei, au comis diverse încălcări în schimbul unor remunerări. Una dintre cele mai mari sume pe care au primit-o prin intermediari a fost de 12 mii de euro.

Fără a dăuna secretului anchetei, i-am adresat procurorului Viorel Morari două întrebări. Prima – dacă în dosare există dovezi că funcționarii arestați au semnat acte de primire-predare a imobilelor cu bună știință a încălcărilor existente? Și a doua – dacă funcționarii au semnat acte privind lucrările nevăzute fără a fi prezenți la efectuarea lucrărilor?

Ambele întrebări au primit răspuns afirmativ. Morari a dat exemplul dării în exploatare a unui bloc de locuit în care nu era instalat liftul.

 

CNA completează

De asemenea, am solicitat Centrului Național Anticorupție informații privind dosarele penale inițiate în domeniul construcțiilor între anii 2010 – 2016.

Potrivit informației primite de la șeful adjunct al Direcției generale urmărire penală, Anatol Cutie, în perioada 2010 – august 2016, CNA a inițiat 71 de dosare penale. Dintre acestea:

În baza art. 257 al Codului penal, „Executarea necalitativă a construcțiilor”, p.1 „Darea în folosinţă a caselor de locuit, a obiectivelor industriale, a construcţiilor în domeniul transporturilor şi energeticii, a altor construcţii în stare necalitativă, neterminate sau necorespunzînd condiţiilor proiectului de către conducătorii organizaţiilor de construcţie, conducătorii de şantier şi persoanele cu funcţie de răspundere care exercită controlul calităţii în construcţii” – 13;

În baza art. 326, „Trafic de influență” – 3;

În baza art. 324 „Corupere pasivă” – 19;

În baza art. 335, 327 „Abuzul de serviciu” – 14;

În baza art. 328 „Depășirea atribuțiilor de serviciu” – 19;

În baza art. 329 „Neglijența în serviciu”

În baza art. 332 „Falsul în acte publice”

 

 

În imagine: În anul 2015, un complex de case de locuit în suburbia Chișinăului, orășelul Codru, a suferit în urma alunecărilor de teren. Abia în noiembrie 2016, pe această pantă a început săparea tranșeelor anti-alunecare și alte activități anti-alunecare. Foto Igor Fomin.

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.