O conferință științifico-practică și mesajele ei

  • 17 Noiembrie 2017, 23:10
  • Vizualizări: 1224
O conferință științifico-practică și mesajele ei

Conferinţa ştiinţifico-practică "Partidul Democrat Agrar: între mituri şi realităţi", desfăşurată la Rezina, se înscrie în ciclul de activităţi comemorative organizate de Asociaţia de Drept Umanitar din Republica Moldova dedicate împlinirii a 65 de ani de la masacrul de la Odesa, când, în 1952, regimul stalinist a simulat un proces de judecată în rezultatul căruia au fost condamnați și ulterior neutralizați membrii mișcării de rezistență creată de locuitorii actualului raion Rezina. Celulile acsetui partid activau în Cuizăuca, Trifeşti, Gordineşti, Pereni, Cinişeuţi, Pripiceni, Cogâlniceni, Scorţeni (actualmente raionul Teleneşti), Minceni, Horodişte şi alte localităţi. Tribunalul Militar a condamnat 11 membri ai organizației la pedeapsa capitală, cca 40 la ani grei de puşcărie, iar circa 250 de membri ai familiilor „duşmanilor poporului” au fost deportaţi în Kazahstan.

 

O lecţie de istorie necunoscută

Conferința științifico-practică "Partidul Democrat Agrar: între mituri şi realităţi” a fost organizată de preşedintele Asociaţiei de Drept Umanitar, dl Andrei Covrig, colonel în rezervă, originar din s. Gordinești, raionul Rezina. Dl colonel Covrig a căutat să cerceteze pe regie proprie, ani la rând, în arhive şi interogând martorii acelor timpuri, destinele membrilor acestui partid, inclusiv a consătenilor săi, care au avut de suferit pe vremea regimului stalinist. Iar rezistența anticomunistă de după război e o temă care urmează încă să fie elucidată, socoate Domnia sa.          

Conferinţa a fost organizată cu meticulozitate, fiind preconizate și alte comunicări vs. de mișcarea antisovietică, dar și atrocitățile la care s-a dedat regimul statornicit în Basarabia după 1944. În sală au fost prezenți pedagogi, elevi şi oameni pasionaţi de istorie din Rezina, Cinişeuţi şi Gordineşti. Precum ne-au spus organizatorii, au fost aşteptate şi autoritățile raionale, care iniţial au salutat o asemenea activitate, dar așa și nu s-au prezentat.

Dl Covrig a venit însoțit de către dna Marina S. Țăranu, doctoră în istorie, conferențiară universitară, autoare de cărți și cu experiență de mulți ani de cercetare în arhive; Veronica Boldișor, cu rădăcini din Gordineşti, jurnalistă și cercetătoare literară, Valentina Ciobanu, profesoară, originară dintr-o familie de deportați și căpitanul Aleksandru Kirilenko, directorul Muzeului militar din Chişinău, care a adus cu sine mai multe imagini și documente despre foametea din 1946-1947 și consecințele ei. Acestea se mai află expuse încă în sala de lectură a Bibliotecii Publice Raionale ”Mihai Eminescu” din Rezina, care a găzduit conferinţa.  

 

Foametea din 1946-1947, organizată să frângă orice rezistență

Dl Kirilenko a demonstrat că foametea din 1946-1947 a fost una organizată de către autoritățile sovietice, mai ales de către armată or, aşa-numita "postavcă" şi colectarea produselor alimentare în ”fondul armatei roșii”, rechizițiile de animale pentru care nu se dădea barem o recipisă erau, de fapt, un jaf camuflat, care a luat  proporții înspăimântătoare imediat după ce Basarabia a fost ocupată a doua oară.

 

Tifosul exantematic, scabia, distrofia au atins proporții epidemice, situație care nu s-a întâmplat în Basarabia chiar nici în timpurile Primului Război Mondial, când ţinutul era spate al frontului românesc. Unul din fenomenele frecvente ale foametei a fost canibalismul, precedent niciodată înregistrat în istoria Basarabiei.

Istorica Mariana S. Țăranu, autoare a câtorva cărți despre perioada stalinistă a Basarabiei până la moartea dictatorului, a întregit tabloul din timpul și de după foamete: ”Cartele pentru alimente aveau în temei locuitorii Transnistriei, orășenii, activiștii, nou-veniții reprezentanți ai nomenclaturii, care au ocupat posturile-cheie la sate - împuterniciți pentru agricultură și președinți de soviet sătesc. Unica investiție care o făceau noile autorități era așa-numitul ”likbez”, adică lichidarea analfabetismului, dar, de fapt, o rusificare a populației, cu stârpirea a tot ce era românesc în sufletul basarabeanului și îndoctrinarea acestuia”, a relatat istoriciana.  

Dna Ţăranu a vorbit despre încă o situație feroce – impozitele agricole enorme la care a fost impusă populația începând cu luna septembrie 1944, adică momentan  după ”eliberare”. Cel mai greu le-a fost celor care s-au întors din evacuare – aceștea au fost nevoiți să cumpere cereale şi astfel să achite impozitele. Fiecare țăran, indiferent dacă  întreținea animale  sau nu, trebuia să predea carne, ouă, lapte. Tot începând cu anul 1944 țăranii sunt impuși să cumpere obligații ale așa-numitului împrumut militar, bani care nu le-au mai fost întorşi niciodată.

 Totodată țăranii trebuiau să facă 7 zile de corvoadă lunar”, a menționat istorica.

 

Conferința de la Rezina și mesajui ei  

Andrei Covrig a vorbit despre activitatea Partidului Democrat Agrar, organizație puternică, din care făceau parte mai mulți originari din satele actialului raion Rezina. A mai relatat despre destinul lui Simion Baranovschi, un consătean al său de la Gordinești, medic instruit în România, care era de folos comunității indiferent de regimuri. Baranovschi a avut nenorocul să fie denunțat că ar fi spus în public o anecdotă despre Stalin, ceea ce l-a costat viața - a fost împușcat în martie 1992 în puşcăria din Odesa, alături de alți nouă nenoriciți… După un an, în octombrie 1953, aceiaşi soartă o împărtăşeşte şi Vasile Odobescu din Cuizăuca, tot raionul Rezina.

Angela Braga, profesoară din Gordineşti, a oferit discursul "Simion Baranovschi - martir şi erou”, referindu-se şi la soarta Eufrosiniei, soţia medicului Baranovschi, originară din această localitate. Doamnele Veronica Boldișor și Valentina Ciobanu au vorbit despre dramele propriilor familii, peste care a trecut tăvălugul  deportărilor. "Vasile Odobescu, Simion Zlatan, Emilian Boțolin, Simion Baranovschi și toți ceilalți eroi din Partidul Democrat Agrar merită să fie comemorați și mediatizați, pentru că tinerii noștri, din păcate, știu prea puțin sau chiar deloc cine sunt adevărații noștri eroi, care în perioada postbelică au luptat împotriva regimului sovietic de ocupație", este de părere Veronica Boldişor.     

Conferința a trezit interesul publicului, generând discuții refe-ritoare la necesitatea cunoașterii istoriei adevărate, care a fost falsificată. Or, acesta a fost mesajul adus de către Andrei Covrig și colegii săi: de a ne cunoaște istoria autentică a plaiului, a ști cine au fost victimele, dar și călăii regimului. Indiferența faţă de propria istorie e precum somnul rațiunii, care naște monștri. Țările Baltice, care au ieșit din imperiu odată cu noi, au considerat prioritar să facă lumină asupra trecutului lor, au tras concluziile de rigoare și, în consecință, nu aleg  lideri  rusofili și din cei care-și urăsc neamul, a fost mesajul venit din auditoriu.

Audienţa s-a pronunţat contra războiului hibrid declanșat demult contra Republicii Moldova or, dacă nu ar fi fost mediile rusești care poluiază spațiul nostru mediatic, lumea ar fi dat dovadă de discernământ și nu l-ar fi votat pe Dodon ca președinte de țară.

După lucrările conferinţei, un grup de participnaţi, la cimitirul din Gordineşti, am depus flori la mormintele soţiei medicului Simion Baranovschi, Eufrosinia și părinților dlui Andrei Covrig, am trecut pe ulițele satului, unde orice piatră respiră istorie, colone-lul continuând să ne vorbească despre consătenii cu destine vitregite. Tot Andrei Covrig ne-a povestit, că Expoziţia premanentă dedicată ocupaţiei sovietice, care poate fi vizitată pe str. Tighina, 47, în Chişinău, conţine imagini şi documente inedite referitoare la mişcarea de rezistenţă antisovietică din perioada postbelică, inclusiv în 13 localităţi din raionul Rezina.

“La inaugarea expoziţiei un grup de adolescenţi rusofoni, instigați de maturi, încercaseră să organizeze un protest în fața lăcaşului unde urma să fie inaugurată aceasta. Mihai Carp, un prieten şi camarad de arme, i-a rugat să viziteze expozițiile. Au ieșit consternați de acolo. Înseamnă că mesajul nostru își atinge scopul”, a concluzionat dl Covrig.

Marele istoric Nicolae Iorga spunea, că cei care nu-şi cunosc istoria neamului sunt aidoma copiilor care nu-şi cunosc părinţii.

 

Ion Cernei