O afacere de familie cu şanse mari

  • 26 Iunie 2015, 10:51
  • Vizualizări: 1851
O afacere de familie cu şanse mari

În imagine: Ştefan Popescu precizează că la început avea doar un cuptor construit după modelul celor din Europa, având capacitatea de 12 tone de prune uscate în 24 de ore. Ulterior familia Popescu a mai construit încă două cuptoare după acelaşi model, care funcţionează pe gaze naturale.

Ion Popescu din satul Cotiujenii Mari, raionul Şoldăneşti, a abandonat cariera în poliţie şi a decis să se implice în afacerea începută de tatăl său, care mai mulţi ani în urmă a fondat o uscătorie de fructe. Pentru a moderniza şi dezvolta întreprinderea, tânărul ne-a spus că are nevoie de investiţii. În timpul apropiat Ion va pleca în Polonia, unde speră să găsească investiţii ca să achiziţioneze baterii solare, care-i vor ajuta să economisească zeci de mii de lei în urma reducerii cantităţii de resurse energetice utilizate în procesul de producţie.

Ştefan Popescu, tatăl lui Ion, are 65 de ani. Bărbatul spune că, de când se ţine minte, a uscat fructe şi legume. Pe timpuri, în sat, exista o uscătorie de mere şi prune. Munca acolo era anevoioasă, recunoaşte antreprenorul. Ziua întreagă trebuia să stai la cuptor şi să pui lemne şi cărbuni pe foc.

Ştefan Popescu: „Am avut vreo 90 de loznițe. Uscam multe fructe. Dar de la un timp producţia nu prea mergea: cumpărătorii spuneau că prea aduce a fum, că ar fi cancerigenă... După ce s-au destrămat colhozurile, am cumpărat terenul şi uscătoriile şi am hotărât să le trec încetul cu încetul de la lemne şi cărbune la gaze naturale”.

Pentru modernizarea uscătoriei era nevoie de investiţii solide. „Am încercat, împreună cu feciorul Ion, să găsim ajutor la autorităţile raionale, la cele centrale. Speram să obţinem vreun grant. Degeaba. Până la urmă ne-am dus și am luat credit de la bancă. Ce am făcut cu ajutorul statului este frigiderul, cumpărat cu ajutorul IFAD-ului. Ion l-a luat într-un program de susţinere a tinerilor. Costă 320 de mii. 60% din preţul frigiderului l-am achitat noi, 40% - IFAD-ul. August 2015 e ultima lună de achitare a creditului. Adică datorită acestui proiect am câştigat 100 mii de lei. Statul ne-a mai dat o subvenţie în mărime de 40 mii de lei pentru utilajul pe care l-am cumpărat”.

Antreprenorul spune că după trecerea la gaze naturale condiţiile de muncă şi calitatea producţiei gata s-au îmbunătăţit, dar preţul de cost al acesteia s-a majorat. Graţie acestor trei uscătorii, în 2014, familia Popescu a uscat 50 de tone de prune, de trei ori mai mult decât în anii precedenţi.

Între timp a trebuit să repare încăperea, să schimbe acoperişul, să amenajeze teritoriul. Cheltuielile le-a acoperit cu credite de la bancă (circa 700 mii de lei) şi o sumă solidă de bani câştigaţi de Ion peste hotare.

Ştefan Popescu ne-a spus că achiziţionează prune doar din localităţile din raion. Imediat cum se coc fructele, familia Popescu le aduce la uscătorie. Şi dacă anterior era nevoit să cumpere materia primă în rate, reieşind din capacitatea uscătoriilor, acum poate să procure o cantitate mare de prune pentru că are posibilitate s-o depoziteze în frigider şi s-o prelucreze treptat.

Ștefan Popescu: „Într-o vagonetă încap 450 kg de fructe. Într-un cuptor încap 10 vagonete. Astfel, în trei cuptoare, în 24 de ore, uscăm 12 tone de fructe”.

În sezon aici clocoteşte munca. Întrucât nu dispun de aparate de prelucrat prunele, la scoaterea sâmburilor, în afară de toţi membrii familiei Popescu, antreprenorul angajează mai multă lume din sat. „Procesul de prelucrare a prunelor cere multă muncă manuală. La o adică procesul poate fi mecanizat, dar o maşină de scos sâmburii costă 45 mii de euro, bani de care noi nu dispunem. De atâta deocamdată ieşim din situaţie cum putem”, spune Ş. Popescu.

Dumnealui recunoaşte că este foarte satisfăcut de faptul că a reuşit să-l convingă pe unicul său fiu să se implice în această afacere.

Pentru a economisi resursele energetice şi a reduce preţul de cost al producţiei Ion vrea să procure şi să instaleze câteva baterii solare. Cu acest şi alte gânduri în timpul apropiat Ion va pleca în Polonia, unde speră să iniţieze nişte relaţii de parteneriat şi să găsească ceva investiţii pentru a-şi realiza intenţia.

Ion Popescu spune că după facultate a lucrat în poliţie doar vreo doi ani. Starea de lucruri în acest sistem şi nivelul de remunerare l-au făcut să demisioneze. Câţiva ani a muncit peste hotare. După mai multe discuţii cu părintele, acum un an şi jumătate a decis să revină acasă şi să se alăture afacerii de familie.

Ion Popescu: „Ne-am gândit că împreună avem mai multe şanse să dezvoltăm afacerea şi să ieşim cu producţia noastră la export”.

Deocamdată, fermierii din Cotiujenii Mari îşi comercializează marfa firmelor din Moldova. Dar îşi doresc mult să obţină licenţa pentru exportul prunelor în Europa. Ei înţeleg că pentru a ieși pe piața europeană trebuie de respectat mai multe condiţii. Una din problemele principale pentru fermierii din Cotiujenii Mari ar fi ambalarea producţiei gata, lucru care necesită investiţii suplimentare, pe care aceştia la fel le caută.

Şi încă ceva. În Moldova de uscarea fructelor şi legumelor se ocupă mai multe gospodării mici, care nu au şanse în mod individual să iasă cu producţia la export. Ar fi bine ca aceste gospodării să se asocieze într-o cooperativă de întreprinzător, care ar prelua grijile tuturor de comercializare, inclusiv peste hotare, a producţiei gata, crede Ion Popescu.

Popescu-tatăl ne-a mai spus că familia mai are şi alte planuri. Ion a procurat câteva terenuri de pământ, pe care vor să planteze o livadă proprie. „De ce banii noștri să se ducă la străini, dacă ar putea să rămână la noi în sat? Pe de altă parte, având propria materie primă noi am putea regla mai bine procesul de prelucrare şi desfacere a producţiei”, spune dl Ştefan.

Uscătoria de prune din Cotiujenii Mari este cea mai solidă în regiune. Stăpânii ei insistă pe faptul că produsul lor este de calitate înaltă. Prunele uscate nu conţin aditivi sau conservanţi.

Natalia Rotari

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews