Nucii - mina de aur a ţării

  • 2 Iulie 2015, 18:54
  • Vizualizări: 3282
Nucii - mina de aur a ţării

Mai ales în ultimul deceniu, cultura nucului a devenit una din priorităţile pomiculturii moldoveneşti, cu aport esenţial la creşterea venitului naţional, ţara noastră devenind unul din cei mai mari exportatori ai producţiei nucifere pe piaţa europeană, afirmă doctorul în ştiinţe Ion Ţurcan, savant care, alături de colegii săi din cadrul Institutului de Cercetări pentru Pomicultură din Republica Moldova (or. Chişinău) a lucrat în acest domeniu peste patru decenii. În articolul “Nucul în Moldova” dumnealui menţionează, că Republica Moldova livrează anual la export circa 10 mii de tone de miez de nucă, producţie înalt apreciată pe piaţa europeană.

Legea Culturilor Nucifere, Fondul de încurajare a dezvoltării culturii nucului, Programul naţional de dezvoltare a culturilor nucifere pâîn anul 2020 sunt instrumente eficiente menite să contribuie la sporirea producţiei globale de nuci, asigurarea cerinţelor populaţiei, creşterea exporturilor miezului de nucă, ceea ce ar face din această cultură o adevărată mină de aur pentru Republica Moldova.

 

O intenţie ratată

În raionul Rezina prima livadă de nuci a fost plantată prin anii 70 ai secolului trecut, la Ignăţei. Mihail Ionaşcu, pe atunci agronom în colhozul de la Ignăţei, îşi aminteşte: ”Livada de nuci a fost plantată după un plan de la Chişinău, în complex cu livada de pruni, care se întindea pe vreo 6 mii de hectare de la Ghiduleni până la Buşăuca, de-a lungul drumului Rezina-Orhei. În afară de vânzările în stare proaspătă, întreprinderea de prelucrare a fructelor şi legumelor de la Otac urma să producă prune uscate umplute cu miez de nucă, un produs delicios, foarte căutat pe piaţa produselor alimentare. Iniţial se prevedea ca livada de nuci să ocupe 200 ha, dar s-a limitat la 170 ha. Din câte ştiu, întreprinderea din Otac a produs prune uscate cu miez de nucă procurat din alte părţi. Gospodăria din Ignăţei n-a avut niciun folos de la livada de nuci. Plantaţi după o schemă greşită, pomii au intrat pe rod cu mult mai târziu decât se prevedea, roada era modestă. Între timp URSS şi colhozurile s-au destrămat, livada rămasă de izbelişte a degradat şi acum acolo sătenii pasc vitele. Doar unii cetăţeni, mai întreprinzători, au avut folos de la această plantaţie, strângând nucile şi comercializând miezul”, ne-a spus Mihail Ionaşcu.

 

Cultura care poate aduce Moldovei venituri importante

Alexandru Jolondcovschi, preşedintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere din Republica Moldova, accentua într-un interviu pentru MyBusiness.md, că R.Moldova face parte din cele circa 7% din suprafaţa Pământului care au condiţii bune pentru cultivarea nucilor, acest pom fiind foarte potrivit şi pentru a fi plantat pe cele circa 800 mii de hectare de teren predispus la eroziune. „Dar, accentua dl Jolondcovschi, cultivarea industrială a nucilor în R.Moldova a început practic de la zero prin anii 90 ai secolului trecut. Până atunci nucul creştea în gospodăriile sătenilor, existau plantaţii de-a lungul drumurilor, fâşii forestiere de protecţie, miezul de nucă fiind folosit pentru consum intern, ţăranii mai scoţând la vânzare câte 1-2 saci de miez undeva prin Rusia”.

“Primele 90 de tone de miez de nucă au fost exportate în mod organizat în anul 1994, spune A.Jolondcovschi, precizând că peste 6 ani suprafaţa plantaţiilor de nuci era deja de vreo 8 mii de hectare şi Moldova exporta peste 11 mii de tone de miez. Potrivit Programului naţional de dezvoltare a culturilor nucifere, până în anul 2020 suprafaţa plantaţiilor de nuci trebuie să ajungă la 14-15 mii ha, iar recolta nucilor necurăţate va constitui 60 mii de tone.

Referindu-se la datele Institutului de Cercetări în Agricultură din Franţa (Institut national de la recherche agronomique, INRA) A.Jolondcovchi mai menţionează, că “cererea anuală reală a produselor nucifere pe piaţa mondială se estimează la 400 mii tone şi este satisfăcută în proporţie de doar 75 la sută, iar Moldova ar putea acoperi o parte din acest deficit”.

Dumnealui mai demonstrează cu date concrete cât de rentabilă poate fi o afacere în domeniul cultivării nucului. Toate cheltuielile pentru plantarea şi întreţinerea unei livezi de nuci pot fi recuperate peste 5-6 ani de exploatare, după care plantaţia va aduce doar profit curat. Nucii trăiesc pănă la 300 de ani, dacă sunt îngrijiţi corect, de aceea reprezintă o investiţie pentru câteva generaţii, afirmă A.Jolondcovschi.

Potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Culturi Nucifere, în ultimii ani în R.Moldova se produc 22-33 mii tone de miez de nucă. Cea mai mare parte din această cantitate este exportată în ţările UE, inclusiv 40,6% - în Franţa, 17,9%, - în Grecia, 9% - în Germania, 7% - în Austria, etc. Pe de altă parte, Republica Moldova importă anual în medie circa 4,3 mii tone de nuci în coajă, care ulterior sunt reexportate pe piaţa europeană.

 

Argumentele forte ale fermierului-model

Nikolai Kiktenko din Rediul de Sus, raionul Făleşti este considerat un fermier-model. Dânsul gestionează peste 300 de hectare, pe care cultivă o gamă largă de culturi, inclusiv boboase, pomuşoare, creşte puieţi, dar pasiunea sa principală rămâne a fi nucul, pe care îl consideră o mină de aur a Moldovei.

În mai anul trecut, la un seminar organizat de ACSA Şoldăneşti, Nikolai Kiktenko spunea că succesul său rezultă din specializarea sa cam neobişnuită pentru agricultorii moldoveni, care preferă să cultive cereale şi să crească bovine.

Fermierul a declarat că produce anual circa 40-75 mii de puieţi de nuc, pe care-i vinde cu 18-20 dolari bucata atât în R.Moldova, cât şi în Ucraina, România. Graţie unor proiecte finanţate din fondurile europene, gospodăria şi-a consolidat baza tehnico-materială, infrastructura de producere şi de păstrare a materialului săditor.

În opinia dumnealui, în R.Moldova subvenţiile oferite de autorităţi pentru dezvoltarea culturilor nucifere sunt net inferioare celor din Ucraina, Rusia, România. “În Rusia subvenţiile pentru această ramură sunt de patru ori mai mari, în Ucraina - de trei ori, iar în România – de 9 ori mai mari decât în R.Moldova, din care cauză producătorii de nuci de la noi riscă să nu reziste concurenţei”, preciza N.Kiktenko.

Atât în partea teoretică a seminarului care s-a desfăşurat la Şoldăneşti, cât şi în cea practică, desfăşurată în livada de nuci a fermierului Alexei Micu din Olişcani, Nikolai Kiktenko (în centru, conducând cu întrunirea) le-a demonstrat cu argumente fermierilor că de pe un hectar de nuci se poate obţine anual un venit de circa 2 mii de dolari, venit pe care nu-l dă nicio altă cultură de la noi şi care, în cazul unei îngrijiri normale a plantaţiei, poate deveni unul stabil pe o perioadă îndelungată.

 

 

Generaţia tânără se îndreaptă spre alte priorităţi

Gospodăria pe care o gestionează tânărul fermier Alexei Micu din Olişcani acum 11 ani a plantat o livadă de nuci pe o suprafaţă de 32 ha. De vreo trei ani pomii deja dau roadă. Într-un articol pentru săptămânalul CUVÂNTUL Alexei menţiona: „În toţi aceşti ani am studiat multă literatură privind cultura nucului, am vizitat mai multe exploataţii agricole, unde pe suprafeţe mari se cultivă nucul, inclusiv pe cea a patriarhului culturii nucului din R.Moldova Nikolai Kiktenko din Rediul de Sus.

Astfel ne-am convins că recoltarea, prelucrarea tehnologică primară, dar mai ales spargerea şi selectarea miezului de nucă necesită multe braţe de muncă, insuficienţa cărora noi pe an ce trece o simţim tot mai mult. Iată de ce am hotărât să mecanizăm maximal aceste lucrări. Cu suportul financiar şi consultativ al centrului regional ACSA din Şoldăneşti am procurat din Franţa utilaj modern de spargere a nucilor şi selectare a miezului.

Utilajul a fost instalat şi asigurat cu garanţia de rigoare pe termen de doi ani. Noi ne-am asumat res-ponsabilitatea de a utiliza utilajul pentru prelucrarea industrială a nucilor, dar şi a promova experienţa înaintată în cadrul activităţilor instructive, organizate şi desfăşurate de către Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală. În gospodăria noastră deja au avut loc 7 activităţi de instruire şi consultanţă.

Impactul acestui proiect este palpabil: numărul de muncitori antrenat la spargerea nucilor şi selectarea miezului s-a redus cu 12 persoane, cu 20% a crescut cantitatea de miez la unitatea convenţională de produs primar, iar a produsului de calitate superioară – cu circa 15%. Mai mult, avem posibilitate să oferim servicii de prelucrare a nucilor şi la alţi producători, iar vreo 6 fermieri deja intenţionează să utilizeze această oportunitate” , scrie Alexei Micu.

Apropo, dânsul face parte dintr-o dinastie vestită de agricultori. Tatăl său, agronomul Nicolae Micu, este lider agricol de circa 5 decenii, dar în gospodăriile conduse de dumnealui accentul s-a pus pe culturile cerealiere, cele tehnice şi sectorul zootehnic. Şi unchiul său, academicianul Vasile Micu, toată viaţa şi-a consacrat-o agriculturii. Alexei, după facultate, a revenit la baştină pentru a continua cauza părintelui, unul din cei mai activi fermieri din raionul Şoldăneşti. Tânărul, însă, se îndreaptă spre alte priorităţi şi principii de activitate.

 

O afacere extrem de avantajoasă

Un hectar plantat cu un soi obişnuit de nuci asigură minimum o tonă de miez pe an, notează www.asociatianucife-rilor.com Miezul acum se vinde la preţul de 100-140 lei/kg. Adică un hectar plantat cu nuci poate asigura un venit anual de circa 100 mii de lei. Dar o familie de gospodari poate îngriji lesne 2-3 ha. Comparând veniturile posibile de la o asemenea plantaţie cu cele obţinute de la alte culturi, dar şi cheltuielile respective, este uşor să-ţi dai seama de rentabilitatea culturii nucului. Cel mai important este faptul că producţia nuciferă este constant cerută pe piaţa internaţională, ceea ce nu se poate spune despre alte producţii pomicole şi viticole. Plus la aceasta, livezile de nuc necesită minimum de muncă manuală, notează sursa citată, precizând că Uniunea Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere este permanent disponibilă să ofere doritorilor ajutor şi consultanţă în ce priveşte iniţierea şi dezvoltarea unor afa-ceri în acest domeniu.

Rezineanca Victoria B. ne spune că, la părinţi acasă, au un singur nuc, de la care obţin câţiva saci cu nuci. “Dar în fiecare toamnă adunăm cu familia de prin fâşiile forestiere şi perdelele de nucari plantaţi pe marginea drumurilor 20-30 de saci cu nuci, iar miezul îl vindem. Astfel anual completăm bugetul familiei cu 20-25 mii de lei, bani cu care şi achităm contractele celor doi studenţi pe care-i avem. Preţurile de achiziţie sunt diferite, dar dacă ai mai multă informaţie – câştigi!”, spune Victoria.

 

Proprietăţi deosebite

Produsele nucifere îşi găsesc o întrebuinţare tot mai largă în cele mai diverse ramuri ale economiei. Miezul de nucă este un aliment complet şi concentrat, conţinând substanţe grase (52-70%), substanţe proteice (12-25%), zaharuri (5-25%), substanţe minerale (1,3-2,4%), etc. Valoarea energetică a unui kg de miez de nucă este echivalentă cu: 1 kg pâine + 0,5 kg carne + 0,5 kg cartofi + 0,5 kg peşte + 0,5 kg prune uscate + 1 kg pere, asigurând 6364 calorii.

Miezul de nucă este folosit pentru fabricarea de ulei comestibil şi tehnic (utilizat la fabricarea vopselelor, cernelii tipografice, săpunului de lux etc.), în industria alimentară şi cea cosmetică.

Nucile verzi se folosesc pentru dulceţuri. Ele conţin de 40 de ori mai multă vitamina C decât sucul de portocale, dintr-un kg de coji verzi de nucă se poate extrage o cantitate de vitamina C egală cu cea extrasă din 10 kg de lămâi.

Frunzele, lăstarii, mugurii, scoarţa şi rădacinile constituie un izvor de materie primă încă foarte puţin exploatat la noi în ţară.

Frunzele de nuc verzi puse la macerat în petrol lampant, constituie un bun remediu popular în tratarea reumatismului. Miezul de nucă este indicat în alimentaţia diabeticilor, în diverse diete şi nelipsit din regimul alimentar vegetarian.

Datorită calităţii sale supe-rioare, lemnul de nuc este foarte apreciat la fabricarea mobilierului de lux, în industria automobilelor de lux şi în industria aeronautică.

Nucul este considerat regele pomilor. Datorită cantităţii mari de iod pe care o degajă prin frunze nu este indicată odihna şi relaxa-rea la umbra nucului, iar plantele din zona umbrită de nuc mor.

Deşi creşte lent şi intră târziu pe rod comparativ cu alte specii, nucul este foarte longeviv, trăind, în medie, circa 80-100 de ani şi după 15-16 ani dă producţii mari.

 

Franţa preferă miezul de nucă moldovenesc

Întreprinderea cu capital francez "Bargues Agro Industrie" SA din Teleneşti a fost fondată încă în 1997. Profilul întreprinderii – achiziţionarea, prelucrarea şi exportul miezului de nucă; prestarea serviciilor de casaj şi prelucrare pentru întreprinderea-mamă din Franţa.

Potrivit managerei Iulia Teleucă, întreprinderea jumătate de an prelucrează nucile şi miezul achiziţionate în R.Moldova, iar altă jumătate – materia primă adusă din Franţa. Conform spuselor dnei Teleucă, perso-nalul de circa 90 de angajaţi ai societăţii (aici pot lucra şi peste 300 de oameni) anual prelucrează circa 400 tone de nuci în coajă şi exportă 300-400 tone de miez de nucă. Întreprinderea ar putea prelucra şi ambala o cantitate mult mai mare de miez, dar de la un timp pe piaţa achiziţionării şi exportului de miez de nucă s-a creat o concurenţă neloială acerbă. “O sumedenie de colectori ambulanţi achiziţionează de la populaţie miez de nucă contra numerar, fără a întocmi acte de achiziţie la momentul eliberării banilor şi fără a solicita buletine de identitate de la cetăţeni. Anume acest fapt ne creează concurenţă neloială pe piaţă, deoarece la întreprinderea noastră actele de achiziţie se perfectează doar la prezentarea actului de identitate”, spune dna Teleucă.

Totodată dumneaei a concretizat că "Bargues Agro Industrie" SA îşi respectă întocmai obligaţiunile faţă de stat şi în istoria întreprinderii n-a fost caz ca angajaţii să nu primească salariul la timp.

Potrivit dumneaei, toată materia primă autohtonă întreprinderea o achiziţionează de la persoane fizice. Producţia primită este prelucrată, sortată şi ambalată conform standardelor europene. În Comunitatea Europeană miezul de nucă din R.Moldova este foarte apreciat, a mai spus dna Teleucă.

 

Producţia mondială

În ultimii 3 ani, producția mondială de nuci a ajuns la 3 milioane de tone pe an. http://www.noixduperigord.com/economie.html Această medie este calculată pe baza a 26 de țări cele mai importante. În fruntea țărilor producătoare sunt China, Iran, Statele Unite ale Americii, Turcia și Ucraina.

Dintre acestea, numai Statele Unite exportă în masă. Franța produce 36 000 tone/an. După Statele Unite, Franţa ocupă locul doi în privinţa exportului nucilor întregi, urmată îndeaproape de țări precum China, Mexica, Ucraina, Chili.

Producția europeană

Ţările din UE au produs în medie în anii 2011-2013 câte 176 650 t de nuci. Franţa face parte din producătorii de frunte cu o medie de 36 000 t de nuci pe an. Urmează România cu 32 000 t şi Grecia cu 24 000 t.

Din Europa de Est cei mai mari producători de nuci sunt Ucraina - 108 000 t, Serbia - 20 000 t, Belorusia - 16 000 t, Moldova - 12 000 t.

Schimburi comerciale europene

Pentru a-şi satisface necesităţile sale UE importă cantităţi echivalente, uneori superioare celor proprii (aproximativ 220.000 t de nuci întregi, a. 2012). Cele mai mari cantităţi de miez sunt importate din Republica Moldova, Ucraina, India, China, Chili sau California.

 

Consumul de nuci în Europa

Austria şi Grecia sunt ţările care consumă cele mai multe nuci în Europa – 2,5 kg pe an de persoană.

Cantitatea medie de consum în Europa este de 500 g/an/persoană sau câte o nucă pe săptămână pentru fiecare persoană timp de un an.

Franţa este un importator important de miez de nucă.

În 1990 Franţa importa 2415 tone de miez. Peste zece ani volumul importului s-a triplat. În anul trecut a ajuns la 7500 tone. Moldova şi Ucraina reprezintă primii furnizori, urmate de India şi China.

Sursa: FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations = Organizaţia de Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite)

 

 

Tudor Iaşcenco

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews