Monopolizate de bărbaţi, APL-urile din Moldova au devenit impotente?

  • 11 Decembrie 2015, 10:10
  • Vizualizări: 1309
Monopolizate de   bărbaţi, APL-urile din   Moldova au devenit   impotente?

Reieşind din Constituţia ţării, diverse strategii şi programe de activitate ale

autorităţilor de toate nivelurile, dar şi din platformele formaţiunilor politice din

R.Moldova, la noi nu ar trebui să existe careva probleme la capitolul egalitatea de şanse

între bărbaţi şi femei. Mai ales că în ultimii ani egalitatea de gen a fost tema mai multor

campanii de informare şi dezbateri, conferinţe, training-uri, seminare, mese rotunde

organizate pentru diverse grupuri-ţintă, cheltuite fiind sume însemnate de bani,

preponderent străini, cu scopul de a schimba situaţia şi a oferi posibilitate femeilor să

ocupe în organele autorităţilor publice de toate nivelurile cel puţin 30 la sută din funcţii.

La nivel de intenţii totul e bine

S-au făcut multe promisiuni, unele formaţiuni chiar au procedat la nişte încercări novatoare.

De exemplu, la alegerile locale din iunie 2015, pe listele Partidului Politic „Democraţia Acasă”

pentru Consiliul Raional şi Consiliul Orăşenesc Rezina proporţia femei-bărbaţi a fost 4:1, printre

acestea fiind şi doamne cu experienţă şi abilităţi în administraţia publică, o poziţie civică

pronunţată. PCRM şi PNL au mers în alegerile pentru Consiliul Raional Rezina având pe liste

un număr egal de femei şi bărbaţi. Dar în urma scrutinului în Consiliul Raional Rezina au ajuns

23 de bărbaţi şi numai 4 femei.

După cum se constată şi în rapoartele Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind criteriile de

gen, numărul femeilor promovate în organele de conducere locale şi raionale, în autorităţile

publice, dar şi în sfera afacerilor rămâne la nivelul de 15-20 %. În Auditul de Gen în cadrul CEC

pentru a. 2013, de exemplu, se menţionează perpetuarea inegalităţii de şanse între femei şi

bărbaţi. “Deşi egalitatea cetăţenilor fără deosebire de sex este demult stabilită de lege, statistica

referitoare la primari relevă substanţiale diferenţe între normele legale şi punerea lor în

practică”, menţionează autorii Auditului.

Regiunea Orhei – o oglindă a stereotipurilor de gen

În perioada sovietică, dar şi de la declararea independenţei R.Moldova, raionul Orhei a avut

la conducere doar bărbaţi. Nici după alegerile din iunie 2015 situaţia nu s-a prea schimbat.

Printre primarii din acest raion femeile constituie doar 18,4 %, cam aceeaşi proporţie este

atestată şi în Consiliul Raional Orhei.

O situaţie similară privind numărul femeilor în componenţa autorităţilor publice locale (primari

şi consilieri de ambele niveluri) atestăm şi în raioanele Rezina, Şoldăneşti, Teleneşti. În raionul

Rezina, de exemplu, în legislatura 2003-2007 din cele 25 de primării numai 4 au fost conduse

de femei. La următoarele alegeri 3 din cele patru femei (la Gordineşti, Cogâlniceni, Meşeni) şi-

au păstrat posturile. La scrutinul din iunie 2015 mandatul de primar l-au câştigat tot numai patru

doamne.

Unica schimbare vizibilă în ce priveşte componenţa autorităţilor publice din regiunea Orhei

ce s-a produs după alegerile din iunie 2015 este că funcţia de preşedinte a trei din patru

raioane - Rezina, Şoldăneşti, Teleneşti, pentru prima dată de la Independenţă încoace, a fost

încredinţată unor doamne.

Aprecieri, sugestii, soluţii

Am solicitat mai mulţi cititori ai săptămânalului să comenteze această situaţie, pornind de la

întrebările: cu adevărat în teritoriu nu prea sunt femei capabile să ocupe posturile de primari şi

consilieri; societatea nu prea crede în posibilităţile lor sau pur şi simplu lumea rămâne în

prizonieratul unor stereotipuri banale? Iată ce ne-au răspuns respectivii:

Tudor Golub, preşedintele raionului Orhei: Aşa este, în această perioadă preşedinţi ai

raionului Orhei au fost numai bărbaţi. La alegerile din 14 iunie c., la fel, „s-au încununat de

slavă” numai bărbaţii. Dar în aparatul preşedintelui, proporţia bărbaţi - doamne este de 50 x 50.

Eu nu cred că în acest domeniu ar exista discriminare. Valoare se pune pe profesionalism,

abilităţi şi experienţă în domeniu. De pildă, pentru ziua de 20 noiembrie a fost anunţat concurs

pentru ocuparea funcţiei publice vacante de specialist principal, şef al Secţiei Relaţii cu Publicul.

Au depus actele 6 candidaţi, inclusiv 5 femei. A fost selectată o doamnă.

Funcţia de primar este electivă. La noi în raion alegătorii au dat prioritate la 7 femei şi 31 de

bărbaţi. În schimb, la capitolul secretari ai consiliilor locale statistica este exact inversă: 31 de

femei şi numai 7 bărbaţi. În Consiliului Raional actual numărul femeilor s-a dublat comparativ cu

cel din legislatura precedentă: 7 faţă de 3. Deşi nu prea mare, este, totuşi, un progres.

Svetlana Rotundu, preşedinta raionului Şoldăneşti: Pe acest subiect ar trebui să

discutăm mai mult, or problemele de mentalitate nu se soluţionează atât de uşor. Nu demult am

participat la un training cu femei din Suedia. Ele ne spuneau, că după mulţi ani de muncă pe

acest tărâm s-a ajuns la situaţia când în autorităţile publice de toate nivelurile proporţia dintre

femei şi bărbaţi este egală. Unul din beneficiile acestor schimbări, menţionau colegele din

Suedia, este faptul că autorităţile soluţionează mult mai eficient problemele sociale ale

populaţiei.

Nu pot spune că la noi cineva le-ar încurca femeilor să se manifeste în politică, afaceri sau

administraţia publică. Pur şi simplu, unele femei din Moldova mai mult preferă casa, bucătăria,

copiii şi o profesie care să le ofere posibilităţi să-şi onoreze mai uşor aceste obligaţiuni

tradiţionale. Nu demult o femeie mi se plângea că nu se poate angaja la lucru. I-am propus să

plece la nişte cursuri gratuite, ca să deprindă o meserie care i-ar fi ajutat să-şi găsească un loc

de muncă. N-a plecat, motivând că nu o lasă bărbatul.

Eu de vreo trei decenii activez în APL – secretară a Consiliului Local, primară, iar de mai

mulţi ani - în structurile raionale. Am reuşit pentru că am divizat astfel rolurile şi obligaţiunile în

familie cu soţul, copiii, ca să nu sufere obligaţiunile mele de serviciu.

Cred că ar trebui de schimbat unele accente în procesul de educaţie a copiilor în familie,

şcoală, societate. Pentru a demola nişte tradiţii patriarhale specifice poporului nostru, că

“jupânul ţine drumul, iar jupâneasa ţine casa”. Astăzi realităţile sunt altele şi trebuie să ne

conformăm în primul rând noi, femeile. Să fim mai active, insistente, consecvente, să dorim şi

să demonstrăm că merităm mai mult.

Valeriu Rusu, director executiv, Agenţia de Dezvoltare Regională ”Habitat”,

vicepreședinte al Alianței Anticorupție: “Moralitatea națiunii depinde de respectul față de

femeie. De fapt, femeile sunt mai aproape de idealul uman decât bărbații”, scria Wilhelm. Cred

ca această afirmație este sindromul situației cu care se confruntă Republica Moldova, mai ales

dacă analizăm și facem anumite concluzii despre promisiunile, obligațiunile actorilor politici de la

noi, care, ajungând la putere, uită că au fost delegaţi pentru a schimba viața oamenilor spre

bine.

Asta se întâmplă şi din cauza că la moment nu prea avem femei-lidere cu verticalitate în

Parlament, Guvern, în structurile de drept. Să ne aducem aminte de primul Parlament al RM,

care şi-a înscris la activ mai multe realizări în folosul cetățeanului şi datorită doamnelor Lidia

Istrati, Leonida Lari, Nadejda Brânzan ş.a.

De fapt, la noi se elaborează multe strategii, legi, care sunt doar un motiv de a câştiga nişte

resurse financiare, ca apoi să devină documente moarte.

Margareth Thatcher spunea: “Dacă vrei ca ceva să fie spus - cere-i unui bărbat acest lucru

şi-l va spune; dacă vrei ca un lucru să fie făcut - cere-i unei femei şi acesta va fi făcut!” Deja şi

la noi multă lume a început să înţeleagă, că formațiunile politice (SRL-uri conduse de lideri-

bărbați) care se află la putere de peste 25 de ani puţin au realizat din ce au promis. Pentru a li

se ușura cât de cât blestemul cetățeanului, cred că aceştia ar trebui să părăsească arena

politică și să dea locul la mai multe femei-lidere, cu voinţă şi caracter. Cu cât mai multe

asemenea doamne vom avea sus, cu atât mai bine pentru națiune și fiecare cetățean în parte.

Și asta pentru că femeile au un comportament mai înclinat spre responsabilitatea socială,

statutul social al femeilor are triple consecinţe benefice: atât creşterea confortului şi bunăstării

familiei, nivelului de trai, cât şi reducerea gradului de sărăcie din țară.

Tatiana Djamanov, directoarea postului de radio Orhei: În legătură cu situaţia de la

Orhei ar trebui să precizez, că spre deosebire de administraţia raionului, în administraţia

oraşului o funcţie de viceprimar a fost permanent oferită unei femei. În majoritatea cazurilor -

exponentă a unui partid şi/sau persoană agreată de primar. Aşa este şi în prezent, când funcţia

de viceprimar este ocupată de Reghina Apostolova, care a fost propusă de Ilan Shor, primar

venit la cârma Orheiului din partea MSPR "Ravnopravie".

Personal consider că nu e atât de important dacă în APL sunt mai mulţi bărbaţi sau mai

multe femei. Important este cât de multă onestitate, integritate, demnitate, dacă vreţi - principii şi

valori au acei care ajung să ne conducă. Aş vrea să cred că din aceste puncte de vedere

femeile sunt mai bune decât bărbaţii, dar nu sunt deloc sigură de asta. Pentru că atât unii, cât şi

alţii sunt un produs al societăţii noastre, pe care nu îmi face nicio plăcere să o mai caracterizez.

Pentru că realitatea noastră este un produs comun al femeilor şi bărbaţilor "de toate nivelurile".

În fond, putem spune că reprezentarea femeilor în APL este cam la acelaşi nivel ca în

business. Pentru a deschide sau a participa la o afacere, se ştie că e nevoie de bani. S-a

zvonit mai ales în campania electorală locală din acest an, că sumele pe care trebuiau să le

plătească doritorii de a ocupa un loc sau altul pe listele unor partide nu erau mici. Pentru a

deschide o afacere trebuie să ai şi unele relaţii cu potentaţii zilei, iar aceste relaţii se

cimentează mai uşor de la bărbat la bărbat, la 'un pahar de vorba' în saună, bar, etc., când se

pun la cale business-planuri neformale. Aşa e şi în politică, nu în zadar tot mai des auzim că

partidele sunt un fel de SRL-uri.

Cu toate acestea, nu aş spune că femeile sunt neputincioase şi nu reuşesc doar din cauza

împrejurărilor nefavorabile ori pentru că drumul nu le este presărat cu petale de roze. Foarte

mult depinde de fiecare persoană în parte - fie ea bărbat sau femeie. Cât de determinată este

să acţioneze, cât de mult vrea să se expună ori să-şi rişte confortul personal.

Dacă vorbim totuşi despre unele condiţii generale care ar înlesni completarea APL cu

oameni de calitate, inclusiv cu femei, probabil s-ar putea de gândit la eliminarea discriminării

candidaţilor independenţi în raport cu cei partinici. Cum ar fi, de exemplu, reducerea pragului

electoral pentru independenţi, majorarea sumelor pe care aceştia să le cheltuiască în campania

electorală.

Galina Colun, şefa Direcţiei Finanţe a CR Orhei: Femeia nu se regăseşte în posturile de

conducere de vârf ale raionului din simplul motiv că predomină politicul – iar politicul la noi, din

păcate, este domeniul bărbaţilor.

Nu putem spune că în raionul Orhei nu sunt femei profesioniste oneste, care îşi exercită

obligațiunile cu demnitate. De ce ascensiunea lor se opreşte la un anumit punct? Probabil,

femeile singure greşesc, asumându-și rolul de executoare docile, acceptă să fie discriminate,

frustrate şi conduse de sintagma „ce va spune lumea?” Dar poate şi pentru că societatea

noastră este intoxicată de un şir de idei eronate. Noi nu putem depăși sindromul că locul femeii

este la cratiţă şi să nască prunci.

Se spune că în spatele fiecărui bărbat de succes stă o femeie puternică. În spatele unei

femei de succes nu stă nimeni – lumea se gudură, prea puţini din afinitate, majoritatea din

interes, pentru un contract, funcţie, favor.

Mă întreb adesea: dar la noi se doreşte oare cu adevărat promovarea femeilor în funcţii, în

politică? Сred că nu! Se ameţeşte lumea în campaniile electorale, ca apoi să se facă tăcere…

Meritele femeilor ar trebui promovate mai activ prin mass-media, să se pună accent pe

notorietate şi substanţă.

Olga Nicolenco, expertă în domeniul egalităţii de gen: Deși, din punct de vedere teoretic,

Moldova stă bine la capitolul legislație de gen, la partea practică rămâne deocamdată

repetentă. Chiar dacă statul nostru și-a luat angajamente, la nivel internațional, de promovare a

femeilor în domeniul politic și la nivel de luare a deciziilor către anul 2015, vedem că, de fapt,

Republica Moldova nu a reușit să-şi onoreze promisiunile. Amintim că liderii statului au promis

să facă aşa ca femeile să fie prezente în proporție de 40% în consiliile locale de nivelul I (avem

la moment 26%); printre primari femeile să constituie minimum 25% (sunt doar 20%). În

consiliile raionale doamnele constituie 18%, dar se stabilise o cotă de cel puţin 25%, iar printre

deputaţi cota femeilor abea de a ajuns la 20%, deşi era prevăzut să avem minimum 30% femei

deputate.

Totodată se atestă o necesitate stringentă de implicare cât mai activă a femeilor în procesul

decizional, mai ales ţinând cont de situația precară în care se află țara, condusă și administrată

preponderent de bărbați, dar și de criza politică interminabilă, din care liderii bărbați nu mai știu

cum să iasă. Amintindu-ne de cuvintele doamnei Michelle Bachelet (președinta Chile): “Când o

femeie intră în politică - se schimbă femeia; când multe femei intră în politică - se schimbă

politica”, înțelegem, că anume de o schimbare la față a politicii moldovenești are acum cel mai

mult nevoie Republica Moldova.

 

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din

Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

Tudor Iaşcenco