Monitorizarea a demonstrat: finanţele pentru drumuri nu se cheltuie eficient

  • 29 Septembrie 2017, 07:02
  • Vizualizări: 605
Monitorizarea a demonstrat: finanţele pentru drumuri nu se cheltuie eficient

Asociația Presei Independente a organizat vineri la Chișinău o masă rotundă la care au fost prezentate și discutate rezultatele implementării proiectului „Transparența procesului bugetar și a utilizării mij-loacelor publice destinate infrastructurii rutiere”. Alături de jurnaliști, la eveniment au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai sectorului asociativ.

Proiectul a avut succes

Amintim că în perioada octombrie 2016 - septembrie 2017 API, în parteneriat cu redacțiile a cinci ziare care se difuzează în diferite regiuni al țării, inclusiv CUVÂNTUL, au desfăşurat un șir de activități de informare la tema planificării și utilizării banilor publici destinați infrastructurii rutiere, inclusiv monitorizarea prin investigații jurnalistice a utilizărării mijloacelor publice destinate pentru construcţia, reparația și întreținerea drumurilor locale, străzilor și drumurilor comunale. În baza activităților realizate de redacții și autoritățile locale, experţii API au constatat un șir de probleme și au elaborat recomandări pentru planificarea și valorificarea mai eficientă a finanțelor publice destinate infrastructurii rutiere, au identificat mai multe practici pozitive în acest domeniu, care pot fi replicate în alte localități.

CUVÂNTUL  deja a informat cititorii despre activitățile realizate în cadrul acestui proiect în raionul Rezina (nr. 33 din 8 septembrie c.). În continuare vom expune câteva însemnări și recomandări ale experților Veaceslav Negruță, ex-ministru al Finanțelor și Vitalie Rapcea, ex-viceministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, inclusiv pentru mass-media și autorităţile publice locale din raionul Rezina, vizavi de starea de lucruri în acest domeniu, efectele acțiunilor din cadrul proiectului și sarcinile pe viitor.

 

Acţiuni benefice ale Autorităţilor Publice Centrale:

a) întreaga rețea de drumuri naționale și locale, prin acte normative, a fost uniformizată și exprimată în kilometri echivalenți de rețea. În aceste circumstanțe finanțarea unui kilometru echivalent de drum se va calcula raportând mărimea fondului rutier pentru anul respectiv la aproximativ 10458 km echivalenți de rețea;

b) finanțarea celor aproximativ 3000 km de drumuri locale, gestionate de autorităţile publice locale de nivelul II, va fi efectuată pe aceleași criterii ca și finanțarea celor aproximativ 6000 km de drumuri naționale și regionale admi-nistrate de autorităţile publice centrale;

c) consiliile raionale sunt autoritățile responsabile care urmează să planifice utilizarea resurselor pentru întreținerea drumurilor pe care le gestionează, dar și să raporteze public asupra modului în care au fost gestionate aceste resurse;

d) prin modificările operate în legislaţie a fost stabilită regula, conform căreia mijloacele financiare acumulate la contul Trezoreriei Ministerului Finanţelor urmează să fie transferate lunar pe contul organului de administrare a drumurilor publice naționale și locale, ceea ce va duce la o finanțare ritmică din fondul rutier.

 

Experţii recomandă

Consiliul Fondului Rutier, înfiinţat conform legii, s-a dovedit a fi un organ cu o eficiență foarte redusă.

Prezidarea Consiliului Fondului Rutier de către prim-ministru este, mai curând, un dezavantaj și asta pe motivul unei agende încărcate a șefului guvernului.

Prin reforma Fondului Rutier implementată de guvern, a apărut o noțiune nouă de kilometru echivalent de rețea. Pentru a anticipa riscul unor interpretări eronate sau variații a lungimii echivalente a drumurilor, este necesar ca guvernul să publice nu doar lista drumurilor, dar și metodologia de calcul a unui kilometru echivalent de rețea.

În contextul modificărilor operate la Legea Fondului Rutier și Legea Finanțelor Publice Locale, este absolut necesară elaborarea de către organul central de specialitate a unui manual/ghid pentru proiectarea și întreținerea drumurilor publice locale. Acest ghid va reprezenta un manual de referință, un set de standarde pentru consiliile locale, comunale și cele sătești, la care se va apela la planificarea repartizării mijloacelor pentru întreținerea drumurilor publice gestionate.

În cadrul studiului a fost identificat că pentru banii transferați către APL de nivelul I, cu destinație specială, din bugetul de stat, este prevăzută utilizarea acestora doar pentru ”infrastructura drumurilor comunale și a străzilor”, fără să se specifice expres capitolele de cheltuieli pentru care pot fi utilizate aceste mijloace.

Considerăm oportună completarea articolului 11 al legii finanțelor publice locale nr. 397 – XV din 16.10.2003, cu un alineat nou (2І), în care să se specifice expres cheltuielile eligibile pentru a fi finanțate din transferurile cu destinație specială destinate pentru infrastructura drumurilor comunale și a străzilor.

În contextul reformei Fondului Rutier, când de competența autorităţilor publice centrale rămân doar drumurile publice naționale și regionale, este necesară tranziția de la o planificare anuală a finanțării întreținerii acestor obiective de infrastructură, la o planificare multianuală, pentru 3-5 ani.

 

Probleme identificate şi recomandări pentru APL din raionul Rezina

În anul 2017, pentru cei aproximativ 88.6 km fizici de drum gestionați (aproximativ 71.7 km echivalenți), Consiliului Raional Rezina i-au fost calculate transferuri cu destinație specială, pentru drumurile raionale, în mărime de 7963,7 mii lei. APL de nivelul I le-au fost calculaţi pentru drumurile comunale şi străzi 5519,7 mii lei.

În perioada de desfășurare a proiectului au fost identificate mai multe probleme care pot afecta implementarea reformei Fondului Rutier inițiate de autorităţile publice centrale.

1. Transparența deci-zională redusă.

Proiectele de repartizare a mijloacelor alocate pentru drumuri sunt foarte puțin discutate. Transparența decizională în raionul Rezina este extrem de redusă. Deși pe site-ul Consiliului Raional Rezina sunt publicate deciziile Consiliului, nu sunt disponibile materialele care au stat la baza deciziei de repartizare a mijloacelor pentru drumuri, ceea ce face imposibilă analiza argumentelor de către publicul larg.

Pe site-ul Consiliului Raional Rezina nu există informații referitoare la organizarea unor dezbateri publice largi, în care s-ar pune în discuție proiectul de repartizare a banilor transferați de la bugetul de stat către Consiliu pentru drumurile gestionate.

2. Planificare pe termen mediu.

Reforma Fondului Rutier creează premisele necesare pentru o planificare pe termen mediu (3-5 ani) a întreținerii drumurilor publice administrate de APL de nivelul I și APL de nivelul II. Aceste planuri trebuie să fie fundamentate pe studii prealabile referitoare la trafic și sursele de generare a acestuia, dar și în funcție de nevoia de acces la instituțiile de menire social-culturală din regiune.  Doar o planificare multianuală va permite tranziția la o întreținere a drumurilor bazată pe eficiență și nu pe nevoile de moment.

Planificarea multianuală trebuie să țină cont de Planurile Urbanistice Generale de dezvoltare a localităților din raion, dar și de necesitățile de infrastructură tehnico-edilitară precum: apeduct, canalizare, gazificare etc. Astfel, se vor evita situațiile în care după reparaţia drumului este nevoie de intervenție pentru trasarea altor rețele, deteriorându-se carosabilul reabilitat anterior.

3. Monitorizarea calității lucrărilor în construcții de către alte persoane decât responsabilii tehnici atestați.

Dacă este să analizăm informațiile și investigațiile jurnalistice publicate în ziarul Cuvântul, observăm că de calitatea lucrărilor efectuate din banii Consiliului Raional Rezina este responsabil șeful Secției Gospodărie Comunală și Drumuri a Consiliului Raional Rezina, ceea ce nu este conform prevederilor art. 13, alineat (4) al Legii nr. 721 din 1996 privind calitatea în construcții, în care se menționează expres: "Verificarea calităţii execuţiei construcțiilor este obligatorie şi se efectuează de către investitori prin responsabili tehnici atestaţi sau agenţi economici de consultanţă specializaţi".

Este de menționat că și pentru lucrările executate din bani publici de către APL de nivelul I este aceeași problemă de monitorizare a calității de către responsabili tehnici atestați. În lipsa unor astfel de responsabili tehnici contractați de beneficiar (APL de nivelul I, APL de nivelul II), crește considerabil riscul executării unor lucrări de o calitate inferioară celei indicate în contract și deci se diminuează considerabil eficiența utilizării banilor publici.

4. Utilizarea mijloacelor APL pentru drumurile pe care nu le gestionează.

Drumul regional G42, Rezina-Saharna-Saharna Nouă, pe o porțiune de 0,5 km este reabilitat din mij-loacele Consiliului Raional Rezina. Astfel, suma de aproximativ 850 mii lei este cheltuită pentru reparația unui drum care nu este în gestiunea Consiliului Raional Rezina, în detrimentul altor drumuri locale gestio-nate de Consiliul Raional.

5. Implicare mică a cetățenilor în procesul decizional.

Cetățenii localităților din raionul Rezina manifestă o toleranță foarte mare la deciziile nefundamentate de alocare a mijloacelor de întreținere a drumurilor, și asta pe motiv că gradul de informare a cetățenilor referitor la deciziile luate de către consiliile locale este extrem de redus. Majoritatea primăriilor din raion nu dispun de o pagină web pe care să plaseze proiectele de decizii pentru discuții publice, pentru ca după discuții să se facă o sinteză a propunerilor și recomandărilor.

6. Carențe în elaborarea caietelor de sarcini pentru licitarea lucrărilor de reabilitare și întreținere a drumurilor.

În investigațiile jurnalistice publicate de ziarul Cuvântul, sunt trecute în revistă cazurile în care licitațiile organizate pentru lucrările de întreținere a drumurilor locale sunt anulate în repetate rânduri sau cazuri în care firma câștigătoare vine cu solicitarea de variații de preț și acesta ajunge să fie, într-un final, mult peste prețul estimat. În cazul în care caietul de sarcini este unul ambiguu și fără să fie implicați devizieri profesioniști, crește, exponențial, riscul de apariție a fenomenelor de corupție. În astfel de circumstanțe companii cu experiență și care se califică pentru efectuarea lucrărilor evaluează prețul estimat de beneficiar drept fiind unul incorect și nu participă la licitație, în timp ce companii ce mizează pe ulterioare aranjamente cu factorii de decizie – licitează, câștigă contracte, iar ulterior, invocând diferite pretexte, agreează, cu autoritățile, variații de preț.

7. Lipsa unei informații veridice referitoare la lungimea rețelei de drumuri gestionate de APL de nivelul I.

Deși HG nr. 1323 din 29.12.2000 prevedea, la punctul 4, ca organele administrației publice locale să asigure, în termen de 6 luni, întocmirea listelor nominale şi inventarierea străzilor şi drumurilor aflate în administrarea lor, această prevedere nu este realizată nici după 17 ani de la aprobarea acelei Hotărâri de Guvern. Până astăzi primăriile, inclusiv cele din raionul Rezina, nu au făcut o inventariere a drumurilor comunale și a străzilor pe care le au în administrare.

În imagine: Experţii Veaceslav Negruţă (în dreapta) şi Vitalie Rapcea.


Pentru conformitate, Tudor Iaşcenco

Urmaţi-ne pe Facebook Ziarul Cuvântul unde veţi găsi şi mai multe informaţii operative, comentarii, opinii.