Moldova vs Polonia: Cum s-au dezvoltat fermele de-a lungul anilor

  • 18 Iunie 2015, 23:05
  • Vizualizări: 1418
Moldova vs Polonia: Cum s-au dezvoltat fermele de-a lungul anilor

Ion Soltan, fermier, la ferma din Pohrebeni, raionul Orhei, pe care o conduce din anul 1999, în urma programului de împroprietărire a țăranilor cu pământ. Este ora 16.30, vacile au fost aduse în grajd pentru a fi mulse. (foto: Sergiu Dobândă, 27 martie 2015, satul Pohrebeni, raionul Orhei)

Pentru fermierii care produc carne, lapte nu există niciun sprijin din partea statului. Dacă ar fi interes, ar trebui ca litrul de lapte să fie subvenționat, așa cum a fost odată.

În Republica Moldova asistăm la o revigorare lentă a sectorului zootehnic, după colapsul URSS. Deși nu a fost parte a blocului sovietic, și Polonia a fost condusă, ca și Moldova, timp de decenii de același regim comunist. Totuși astăzi Polonia a devenit al treilea producător de lapte din UE, iar în R. Moldova revigorarea sectorului zootehnic are loc abia în anul 2008, când a fost înregistrat primul import de bovine de prăsilă.

 

Fermele din Republica Moldova și Polonia au cunoscut o dezvoltare diferită, iar experiența poloneză ar putea fi necesară și importantă pentru fermierii moldoveni care vor să dezvolte o afacere în domeniul zootehniei (captură video: Vitalie Harea)

Producem lapte, dar dezvoltăm afaceri diferit

 

Polonia:

Fermierul polonez Silvester Imiolek ne povestește că a început propria afacere în 1998 și s-a investit 200 mii euro. De fapt, ferma este moștenită de la părinți. Bunicii aveau 22 de hectare de teren agricol și 60 de vite. Ferma este specializată în producerea de lapte și este a treia ca mărime din Polonia. Se află la aproape 100 km de Varșovia. Astăzi fermierul este proprietarul a 300 de ha de pământ și a 250 de bovine de lapte.

Moldova:

Ferma de la Pohrebeni, raionul Orhei este singura din zonă care s-a păstrat și după căderea Uniunii Sovietice. Directorul Asociației SRL TehnoifAgro, Ion Soltan a preluat ferma în 1999, în urma programului de împroprietărire a țăranilor cu pământ, dar nu este el singurul proprietar. Cele 1200 de hectare de pământ din localitate au fost împărțite în 867 de cote.

Jurnalistă: Elena Robu Imagine/montaj: Sergiu Dobândă

În 1999 majoritatea deținătorilor de cote din satul Pohrebeni a decis să păstreze ferma. Câțiva dintre ei au creat Asociația SRL TehnoifAgro, care are în gestiune ferma din sat. În acel an, ferma avea 192 de bovine de lapte, iar în prezent sunt 420 de capete, de la vaci mulgătoare, până la viței.

Pentru cotele pe care țăranii din Pohrebeni, raionul Orhei le dau în arendă Asociației SRL TehnoifAgro din localitate aceștia primesc anual o plată la hectar care se achită în producție agricolă (design infografic: Vitalie Harea)

Unele ferme din Moldova arată ca și acum 30 de ani. Încă nu scăpăm de mulsul manual al vacilor

 

Fermierul polonez are doar 7 angajați, întrucât toate muncile care odată se făceau manual, acum sunt computerizate, de la hrănitul animalelor până la scărpinatul automat pentru vaci. În plus, de mai bine de 3 decenii, în fermele poloneze mulsul vacilor este automatizat. Este de altfel o obligativitate pentru fermieri.

Jurnalistă: Elena Robu Imagine/montaj: Sergiu Dobândă

La ferma din Pohrebeni sunt aproape 30 de angajați, dintre care 13 mulgătoare. Este o meserie tot mai rar întâlnită în Republica Moldova, întrucât numărul fermelor de producere a laptelui a scăzut dramatic. Dacă în anul 1990, în Moldova erau deschise circa 1 150 de ferme de producere a laptelui, în anul 2015 avem 10 astfel de ferme, cu un total de 3580 de capete.

Polonia are o suprafață totală de 312,7 mii km2 și este a 6-a țară din UE, după suprafață, iar populația fiind de 38,5 milioane. În același timp, Republica Moldova se întinde pe o suprafață de 33,843 km2, având o populație de 3,5 milioane. (design infografic: Vitalie Harea)
(design infografic: Vitalie Harea)

Pretul laptelui ar putea crea o adevărată criză pe piața Uniunii Europene

 

Piața Uniunii Europene se confruntă în prezent cu o adevărată criză a laptelui. Polonia, Germania și alte țări producătoare de lapte spun că prețul la acest produs este prea mic.

(design infografic: Vitalie Harea)

Pentru fermierul polonez, Sylvester Imiolek, problema numărul unu este cum să realizeze laptele pe care îl produce, mai ales după ce începând cu 1 aprilie 2015 cotele de producție pentru lapte în Uniunea Europeană au fost eliminate.

Jurnalistă: Elena Robu Imagine/montaj: Sergiu Dobândă

Veniturile fermierilor, între sute de mii de lei și milioane de euro

 

Chiar și așa, afacerea familiei Imiolek a ajuns în prezent la venituri de 1 milion de euro anual, bani pe care fermierul spune că îi reinvestește. Pe de altă parte, fermierul moldovean spune că deși au cheltuieli considerabile la fermă, de câțiva ani nu mai lucrează în pierdere, iar rentabilitatea este de 8–12%.

Jurnalistă: Elena Robu Imagine/montaj: Sergiu Dobândă

Cum îi ajută statul pe fermieri

 

Pentru dezvoltarea afacerii sale, fermierul polonez Sylvester Imiolek spune că a obținut din partea UE 50% din suma investiției, alte 25% i-au fost oferite de către statul polonez, iar celelalte 25% au reprezentat banii proprii, sub formă de împrumut de la bancă. Este însă o excepție acest mod de subvenționare. De regulă, țăranii polonezi obțin din fondurile europene 50% din suma investiției, iar celelalte reprezintă contribuția personală. Plus la asta, polonezii primesc subvenții între 246 și 350 de euro pe hectar. Din aceasta suma, 30% este din partea statului, restul de la UE.

Fermierul polonez Sylvester Imiolek, din localitatea Domaniewice, Polonia care ne-a arătat întreaga gospodărie, ne povestește că a obținut din fondurile UE 50% din valoarea investiției, alte 25% au venit din partea Guvernului polonez, iar celelalte 25% au reprezentat investiția proprie, de altfel acest mod de subvenționare este mai degrabă o excepție decât o regulă (design infografic: Vitalie Harea)

În plus, fermierii polonezi primesc subvenții între 246 și 350 de euro pe hectar. Din aceasta suma, 30% este din partea statului, restul de la UE.

În Republica Moldova încă nu se oferă subvenții la hectar pentru fermieri. Există doar măsuri de sprijin și subvenționare la construcția și reconstrucția fermelor, dar și la procurarea bovinelor de prăsilă.

Jurnalistă: Elena Robu Imagine/montaj: Sergiu Dobândă

Fermierii, cu viziuni diferite asupra viitorului

 

Familia Imiolek este convinsă că ferma lor se va dezvolta în continuare pe mâini bune, adică pe mâinile urmașilor, păstrând în felul acesta tradiția.

Iar moldoveanul Ion Soltan spune că ferma din Pohrebeni se poate dezvolta doar când se va trece la proprietate privată cu unul sau doi proprietari.

Jurnalistă: Elena Robu Imagine/montaj: Sergiu Dobândă

Președintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, spune că suntem în situația în care suntem din cauza factorilor politici, dar și pentru că nu există susținere din partea statului pentru agricultură. Fermierii își pun speranțe în UE, dar sunt conștienți că miracolele nu vor veni de la sine, decât dacă nu va exista implicare pe interior.

Jurnalistă: Elena Robu Imagine/montaj: Sergiu Dobândă

 

Președintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, susține că producătorii agricoli au solicitat majorarea Fondului de subvenționare în agricultură pentru 2015 până la 1,2 miliarde de lei, considerând această cifră destul de realistă.(foto: Sergiu Dobîndă, 10 aprilie 2015, Chișinău, R. Moldova)
Dacă rămânem la nivelul de declarații sterile, carul nu se va mișca. Noi singuri nu vom parcurge acest drum.

Jurnalistă: Elena Robu
Cameraman/editor video: Sergiu Dobîndă
Grafică: Vitalie Harea

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews