Moldova penală

  • 16 Noiembrie 2017, 17:28
  • Vizualizări: 658
Moldova penală

Circa 100 de primari, majoritatea din opoziţie, au ajuns în ultimii cinci ani în vizorul organelor de anchetă. Cu probleme penale, unii trec de partea puterii.

 

În imagine: Eduard Harunjen: „În dosarele penale nu veţi vedea aşa rubrică: «apartenenţa politică»”. Foto Anticoruptie.md

În cinci ani, din 2013 până în 2017, procurorii au intentat peste 100 de dosare penale în privința primarilor și președinților de raioane. Este un calcul elementar al reporterilor Centrului de Investigaţii Jurnalistice care au analizat informaţiile din surse deschise şi au discutat cu mai mulţi edili. Cel mai des, în atenția instituțiilor de drept ajung aleși locali care reprezintă partidele de opoziție. Unii dintre ei susțin că au și câte opt doare penale deschise într-un singur mandat. De regulă, doar o mică parte din aceste dosare ajung în judecată, iar numărul primarilor condamnați penal pentru infracțiunile care le sunt incriminate este infim. În schimb, cel puţin în ultimii doi ani, mai mulţi dintre primarii cu dosare penale au părăsit partidele din care făceau parte și s-au apropiat de Partidul Democrat.

 

Lista primarilor cu dosare penale, ținută în secret

Doar în perioada 2013 - 2014, Centrul Național Anticorupție a administrat 51 de cauze penale care vizau primari din Republica Moldova. Cifrele şi lista edililor ne-au fost oferite de CNA încă la începutul anului 2015, înainte de alegerile locale din acel an. Aproape jumătate dintre primarii cu dosare erau membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), iar un sfert aveau carnete de membri ai Partidului Comuniștilor (PCRM). În lista „penalilor” au ajuns doar cinci primari democrați, cu dosare deschise în 2013 - 2014. Am repetat solicitarea de informații în vara acestui an pentru a afla câți edili s-au ales cu dosare penale după ultimele alegeri locale, cele din 2015. De această dată, nici CNA, nici Procuratura Generală, nici Ministerul Afacerilor Interne nu au vrut să ne ofere date.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a solicitat Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), dar şi Procuraturii Generale lista primarilor care, începând cu 1 ianuarie 2015 și până în prezent, au fost vizaţi în dosare penale, cu precizarea articolelor din Codul penal pentru care sunt ori au fost cerceţaţi, statutul în cadrul dosarelor, măsura preventivă care le-a fost aplicată, care a fost finalitatea dosarelor.

„Codul de procedură penală în vigoare nu prevede noţiunea sau statutul procesual de persoană vizată într-o cauză penală sau cercetată penal. Din aceste considerente, CNA nu vă poate furniza informaţie completă la întrebările 1-3 din solicitarea respectivă”, se arată în răspunsul semnat de Bogdan Zumbreanu, şef al Direcţiei generale urmărire penală a CNA, care ne-a recomandat să ne adresăm Procuraturii Anticorupție.

Pe lângă prevederile din Codul de procedură penală, şeful de direcţie face trimitere şi la Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi la Legea privind accesul la informaţie (articolul 19 - Refuzul accesului la informaţie).

La rândul lor, repre-zentanţii Procuraturii ne-au scris că nu dispun de o „Bancă specială de date cu referire la categoriile de informaţii solicitate”. Astfel procurorii au expediat solicitarea noastră Ministerului Afacerilor Interne, care de asemenea a refuzat să ne ofere informația.

„Drept răspuns vă informăm că datele solicitate de dumneavoastră poartă caracter de informaţii oficiale cu accesibilitate limitată şi, în conformitate cu prevede-rile articolului 7 al Legii privind accesul la informaţie, exercitarea dreptului de acces la informaţie, în scopul respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane, este supusă restricţiilor, reglementate prin Legea privind protecţia datelor cu caracter personal. Pentru obţinerea acestei informaţii, solicitantul trebuie să fie conformat cerinţelor articolului 6, alineatul 1 «Prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal» al legii menţionate, care reglementează expres cazurile când prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal nu este interzisă”, ne-a scris Andrian Şova, directorul Serviciului tehnologii informaţionale al MAI.

Potrivit rapoartelor de activitate ale CNA, în 2015, au fost cercetați penal 12 primari, iar în 2016 - 15 primari și un președinte de raion. Informațiile culese de Centrul de Investigații Jurnalistice din presă, de pe site-urile CNA, cel al Procuraturii și din informațiile oferite de partidele politice, arată că, în acest an, s-au ales cu dosare penale cel puțin zece primari. În aproape 90 la sută din cazuri, aleșilor locali le este incriminat fie abuzul de serviciu, fie depășirea atribuțiilor de serviciu.

 

Dosare penale pentru primari PLDM și PN

Din cele aproape 30 de cazuri făcute publice de CNA și Procuratură din 2015 până prezent, pe care le-a identificat şi analizat Centrul de Investigații Jurnalistice, în opt dosare penale au figurat actuali primari din partea Partidului Liberal Democ-rat din Moldova (PLDM), în altele zece – primari din partea Partidului Nostru (PN), iar în trei cazuri – primari liberali. În atenția procurorilor au ajuns și doi primari democrați, dar și un preşedinte de raion din partea Partidului Comuniştilor. Nu am identificat niciun caz în care procurorii să pornească dosare penale pe numele primarilor socialiști.

Este curios că, după ce au fost vizitați de ofițerii și procurorii Anticorupție, opt dintre cei aproape 30 de primari cu dosare penale au părăsit formaţiunile din care făceau parte și fie au aderat la Partidul Democrat, fie au devenit independenţi şi au stabilit o colaborare eficientă cu partidul de guvernare. Șase dintre cei opt primari transfugi au candidat la alegerile locale din partea PLDM. După ce au schimbat formaţiunea, cel puțin trei dintre ei au fost scoși de sub învinuire ori au câștigat procesele în judecată.

Potrivit declarațiilor mai multor primari cu dosare penale, contactați de reporterii Centrului de Investigații Jur-nalistice, de regulă, cauzele penale sunt pornite în baza unor scrisori anonime sau a unor denunțuri care până la urmă nu sunt probate, iar după ce aleșii locali sunt purtați mai mulți ani pe drumuri, procurorii sunt nevoiți să claseze dosarele.

 

Dosarele opoziţiei şi declaraţiile puterii

Acum câteva luni, când în vizorul Procuraturii a ajuns primarul de la Basarabeasca, Elena Bodnarenco, deputată PCRM, a cerut la Procuratură să afle numărul de primari cercetaţi penal, dar nu a obţinut o astfel de informaţie.

„Este foarte uşor să porneşti un dosar penal în privinţa unui primar. Aproape pentru tot ce se întâmplă în comunitate răspunde primarul. Sunt situaţii absurde ca cea de la Taraclia (Serghei Filipov a fost cercetat penal pentru defrişarea câtorva arbori din scuarul Primăriei - n.r.). Este o modalitate de a pune presiune pe primari ca să treacă în formaţiunea de guvernământ. Atunci când PCRM a întocmit listele de candidaţi la funcţia de primari, am luat în calcul ca aceştia să fie buni gospodari pentru localităţile lor, nu am analizat alte aspecte, cum ar fi situaţia personală. Cei care sunt la putere au dosare însă pe fiecare în parte. În unele cazuri sunt pornite dosare penale pe rude, în alte situații primarilor le sunt promişi bani ca să pună în aplicare un proiect în localitate cum ar fi reparaţia unui drum. De obicei, este vorba despre realizarea unor promisiuni pe care primarii le-au făcut în campania electorală”, susţine Elena Bodnarenco, fostă primară la Soroca.

Şi Viorel Cibotaru, președintele PLDM, susţine că are tot mai multe semnale de la primari, din teritoriu, despre presiunile asupra acestora. „Din 2015 și până în prezent, am numărat peste 40 de dosare penale intentate în privința primarilor PLDM. În mare parte, acestea sunt dosare politice. Desigur există și primari care au încălcat legea, dar astfel de primari nu sunt atât de mulți.

Cei mai mulți dintre primarii noștri care au dosare penale ne-au spus deschis că au fost chemați la Centrul Naţional Anticorupţie și li s-a spus direct să-și aleagă articolul din Codul penal în baza căruia vor să le fie deschis dosar, dacă nu se lasă de politică, de PLDM. Acestor primari, în primul rând, li se cere să se îndepărteze de organizația primară de partid, să nu se implice în activități politice ale PLDM. Pe unii, pe care ei îi consideră valoroși, încearcă să îi aducă în echipa PD. Acest transfer de la PLDM spre PD le dă șansa să crească organizația teritorială a democraților din acel loc. Acolo unde primarul are o echipă puternică de consilieri, ei nu se bagă cu dosare penale, dar încearcă să izoleze localitatea, neoferind niciun fel de finanțare. Acum, în circumscripțiile uninominale, ei au plasat în așa fel aceste sate încât ele să se dilueze”, explică Viorel Cibotaru.

Sergiu Sârbu, deputat PD, îi contrazice şi spune că, în realitate, foarte multe persoane afiliate PD au ajuns în vizorul Procuraturii.

"Fiecare oficial care trece în PD are propriile motive. Nu sunt de acord să facem legătură cu dosarele penale. Urmărirea penală nu are culoare politică. Justiţia este egală pentru toţi. Statistica arată altceva: circa 24% din demnitarii afiliaţi PD sunt cercetaţi penal. În anul 2016 avem circa 58 de oficiali, iar în 2017 - 67 de demnitari. Declaraţiile celor care spun că se fac presiuni asupra lor sunt minciunoase, iar dumneavoastră cădeţi pradă acestor manipulări”, ne-a reproşat deputatul.

 

Eduard Harunjen: „În dosarele penale nu veţi vedea aşa rubrică: «apartenenţa politică»”

Şi procurorul general, Eduard Harunjen, lasă să se înţeleagă că politicienii din opoziţie exagerează.

„Eu văd o singură explicaţie în cazul primarilor - să nu săvârşească infracţiuni. În Moldova aproape toţi au viziuni politice. Este un trend moldovenesc. Pe de altă parte, avem pe an peste 40.000 de infracţiuni. Ce să facem în acest caz, să îi dăm deoparte pe cei care au anumite viziuni politice? Ce să facem dacă în foarte multe primării se comit infracţiuni, cum ar fi licitaţii trucate, delapidări? În dosare penale nu veţi vedea aşa rubrică: «apartenenţa politică». Înţeleg că intrăm în campania electorală şi se încearcă să se meargă pe anumite premise.

 

Centrul Naţional Anticorupţie a analizat anterior această informaţie cu privire la primari şi graficele pe care le-au întocmit arată o altă situaţie decât cea pe care o prezentaţi dumneavoastră. Noi nu avem liste cu primari cercetaţi penal. Facem sta-tistici în funcţie de articolele din Codul penal”, a declarat procurorul general Eduard Harunjen.

 

Gheorghe Răilean, primarul orașului Cimișlia: „Primarii fără dosare penale sunt o excepție”

„Eu cred că astăzi sunt excepție mai degrabă primarii care nu au dosare penale. Poate nici nu sunt atât de vino-vați cei de la CNA, cât sistemul și legislația pentru că toate reviziile financiare se termină cu amendă sau dosare penale. Nu există nicio primărie care să facă totul ideal. Eu cred că dosare penale le sunt intentate și primarilor democrați, ca să fie ținuți mai din strâns.

Cu aceste dosare însă nu se întâmplă nimic. Peste un timp sunt fie clasate, fie pierdute de procurori în judecată. Desigur, un timp stăm cu securea deasupra capului. La momentul potrivit ele sunt reactivate. Mă gândesc că le trebuie aceste dosare și ca să ne asculte telefoanele, să ne poată monitoriza. În două dosare am fost pus sub ascultare, am văzut descifrările.”

Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), susţine că mulţi edili nu mai vor să atragă proiecte de inves-tiţii în locali-tăţile lor de frică să nu le fie intentate dosare penale. „Chiar dacă instituțiile de drept prezintă aceste dosare penale deschise împotriva primarilor drept o luptă înverșunată contra corupției, realitatea este alta. Astăzi prea ușor sunt intentate dosare penale în privința aleșilor locali care, să nu uităm, în sondaje se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor, după biserică. Ei sunt bătuți cel mai mult de organele statului care se află în subsolul încrederii din partea cetățenilor. Acest instrument de presiune asupra primarilor a fost folosit mereu, dar niciodată nu a fost atât de răspândit. Are de suferit nu doar imaginea personală a primarului, dar și întreaga comunitate.

Sunt primării din care organele de control nu mai ies cu lunile. Cum poate funcționa o astfel de primărie? Mulți primari cu reputație bună, văzând ce se întâmplă, deja ne-au anunțat că vor să-și încheie acest mandat și să plece. Alții nu mai vor să atragă proiecte de investiții de teamă să nu le intenteze dosar pentru vreo scăpare sau abatere”, spune Viorel Furdui.

Şi Sorin Ioniţă, expert în reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici locale în cadrul organizaţiei "Expert Forum" din România, susţine că presiunea pe primari este mare întrucât ei sunt piloni importanţi, mai ales în perioada electorală.

"Edilii sunt cei care contactează direct cu cetăţenii, alegătorii. Acolo, în sate, pe loc se numără voturile. Prin urmare, cei de la actuala putere sunt interesaţi să poată controla primarii”, explică expertul.

 

Ilan Şor: „Am toate motivele să cred că

anume cei de la vârful puterii își doresc să dispar de pe arena politică”

Ilan Şor, primarul de la Orhei, considerat principalul suspect în furtul miliardului, susţine că dosarul său este un abuz din partea actualei guvernări, declaraţie oferită de omul de afaceri în cadrul unei anchete a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. De rând cu puterea, businessmanul condamnat penal acuză şi unele organizaţii neguvernamentale.

„Dosarul meu este un abuz politic din partea actualei puteri politice, actualei guvernări, dar și din partea unor ONG-uri, care fac orice altceva decât activitatea firească din societatea civilă. Ca și partidele de la putere, aceste ONG-uri servesc intereselor cuiva și se ocupă cu manipulări și instigarea cetățenilor împotriva mea. În special, după ce s-a văzut și s-a constatat că partidul pe care-l conduc începe să câștige încrederea oamenilor, după ce a fost vizibilă susținerea populară masivă pe care o am în Orhei, iar proiectele sociale implementate se bucură de succes în rândul cetățenilor, am toate motivele să cred că anume cei de la vârful puterii își doresc să dispar de pe arena politică”, se arată într-un răspuns al lui Ilan Şor pentru reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, referitor la scopul vizitei întreprinse la Strasbourg. Șor a precizat că nu dă nume pentru a nu oferi motive de a fi „hărţuit iarăşi prin Justiţie”.

Dec-laraţia ne-a fost oferită de Ilan Şor în cadrul unei anchete recente a Centrului de Investigaţii Jurnalistice care arată că, în cinci ani, din 2013 până în 2017, procurorii au intentat peste 100 de dosare penale în privința primarilor și președinților de raioane. Este un calcul elementar al jurnaliştilor care au analizat informaţiile din surse deschise şi au discutat cu mai mulţi edili. Cel mai des, în atenția instituțiilor de drept ajung aleși locali care reprezintă partidele de opoziție. În topul primarilor cu dosare penale sunt edilii celor mai importante oraşe ale Republicii Moldova: Chişinău, Orhei şi Bălţi.

Spre deosebire de Dorin Chirtoacă, edilul suspendat al Capitalei, căruia judecătorii de instrucție i-au respins solicitarea de a i se permite să meargă la un eveniment al Congresului Autorităților Publice Locale din Europa, al cărui vicepreședinte este, în cazul lui Ilan Şor autorităţile au fost mult mai îngăduitoare. În iunie, instanţa de judecată l-a condamnat pe Ilan Şor la şapte ani şi şase luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari, în dosarele creditelor neperformante, eliberându-l sub control judiciar. 

În octombrie însă judecătorii i-au aprobat primarului de Orhei condamnat deplasarea la Strasbourg, la Parlamentul European. A dat mâna cu eurodeputaţi şi s-a fotografiat alături de ei. Le-a organizat o cină în stil moldovenesc şi s-a plâns că în dosarele în care este investigat se fac presiuni asupra Justiției din partea unor partide, organizaţii neguvernamentale şi instituţii de presă.

În timpul procesului de judecată, Ilan Şor a fost atent la declaraţiile în raport cu guvernarea, dar a dat vina până şi pe consulatele străine că ar fi pus presiune pe Justiţie. Omul de afaceri s-a implicat în cursa pentru alegerile locale la scurt timp după ce a fost reţinut, în luna mai 2015. Atunci a reuşit să scape de arest şi a câştigat fotoliul de primar la Orhei chiar din primul tur, cu peste 60% din sufragii. El a fost învinuit de procurori că, în calitate de președinte al Consiliului de administrare al Băncii de Economii, ar fi obținut prin înșelăciune, în 2014, peste cinci miliarde de lei de la această instituţie bancară.

 

Situația primarilor din Republica Moldova provoacă îngrijorări la Strasbourg

Situația primarilor din Republica Moldova a fost discutată și la ultima sesiune a  Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Participanții au votat o rezoluție prin care condamnă suspendarea din funcție a primarului Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și încercarea de a-l demite prin organizarea refe-rendumului local. Totodată, conform rezoluției, în 2018, Republica Moldova va fi supusă monitorizării în materie de democrație locală și regională, în contextul petiţiei transmise Congresului de către Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), care denunță presiunea exercitată asupra aleșilor locali prin urmăririle judiciare pornite împotriva lor.

 

Pascal Mangin, fost raportor privind situația democrației locale în Republica Moldova, a declarat la sesiunea Congresului că subiectul privind presiunile care se fac asupra primarilor din Moldova ar trebui evocat și în cadrul forumului mondial al democrației care va avea loc în luna noiembrie la Strasbourg.

 

P.S. (Din partea redacţiei CUVÂNTUL). Situaţia descrisă mai sus este caracteritică şi pentru raioanele Orhei, Rezina, Teleneşti, Şoldăneşti, unde PDM, aplicând aceleași  instrumente, a ajuns să/să-și subordoneze majoritatea primăriilor, dar și autorităţile de nivelul II, serviciile desconcentrate în teritoriu.

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului "Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Mariana Raţă, Anastasia Nani, Anticoruptie.md