Modele comunitare Soluții estoniene pentru comunitățile moldovene

  • 6 Aprilie 2017, 08:49
  • Vizualizări: 193
  Modele comunitare Soluții estoniene pentru comunitățile moldovene

Infrastructura învechită, șomajul, lipsa iluminatului stradal sau insuficiența apei potabile - sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă comunitățile din mediul rural. Din fericire, în UE, acestea au o soluție - parteneriatul public-privat dintre primărie, societatea civilă și business, intitulat Grupurile de Acțiune Locală (GAL). În număr de peste 2500 în toată Europa, acestea sunt responsabile de orientarea finanțării europene către cele mai arzătoare probleme ale localităților ce au între 5000 și 150.000 de locuitori. Iar istoriile de succes ale cooperării dintre actorii publici și cei privați din statele europene pot inspira țara noastră pentru a construi regiuni puternice. Așa cum se întâmplă în Estonia, bunăoară.

 

Peste 200 de elevi își fac studiile într-un conac vechi de 460 de ani, cu o istorie plină de culoare. Este vorba de Școala secundară Tõstamaa, care s-a instalat aici încă din 1921. Clădirea școlii păstrează o serie de picturi murale unice, un muzeu și expoziții permanente, fiind una dintre cele mai cunoscute atracții din regiunea estoniană Pärnu. Bogăția conacului este, însă, un stejar cu un diametru de 23 de metri, care este declarat patrimoniu natural.

La conacul din Tõstamaa poți ajunge cu autobuzul retro din lemn, care datează din 1961 și care te ajută să descoperi viața nobilimii rurale din regiune. Vehiculul are o viteză maximă de 75 km/oră, iar emoțiile excursiei sunt însoțite de cântecele unui muzician, prezent în autobuz. Pe traseu, poți vizita micul muzeu cu tradiții rusești, fondat de o locuitoare de origini ruse de aici sau Biserica luterană „Sfânta Maria”. Iar dacă vrei să te odihnești la o ceașcă de ceai din ierburi aromatice și plăcintă delicioasă, ești binevenit la Ferma Tamme, de care nu te poți despărți fără să cumperi niște dulceață din plante aromatice sau alte produse naturale.

 

„Litoralul romantic”, o atracție pentru turiștii din toată lumea

 

Ferma Tamme, muzeul rusesc și conacul Tõstamaa reprezintă doar câteva dintre zecile de atracții ale traseului intitulat „Litoralul romantic” („Romantic Coastline”, engl.), fiecare dintre ele fiind marcată cu semnul acestui brand - un copac portocaliu. Toate serviciile necesare unei călătorii se găsesc pe principalele autostrăzi aflate de-a lungul traseului: restaurante, hoteluri, magazine sau centre de informații turistice. De facto, „Litoralul romantic” înseamnă un circuit de 250 de kilometri, pornind de la faimoasă insulă Kihnu și până la ruinele păstrate pe litoralul baltic din timpurile străvechi. Orice călător își poate găsi aici traseul potrivit pentru propriile gusturi și preferințe - aventură, delicii culinare, meșteșugărit, pescuit sau atracții culturale.

Anual, gazdele ce au grijă de circuit desfășoară diferite evenimente, care atrag turiști din toate colțurile lumii. Printre acestea se numără Festivalul heringului, Festivalul mieilor (în iulie) sau Festivalul murăturilor. Iar în timpul sărbătorilor de iarnă copiii îl pot vizita pe Moș Crăciun la ferma lui din satul Kõpu, o localitate a regiunii Pärnu. Cei mici pot repara săniuțe împreună cu Moș Crăciun, pregăti prăjituri alături de elfii Moșului și organiza focuri de tabără.

Pentru cei care nu au reușit să viziteze „Litoralul romantic” sau care doresc să-și amintească de clipele trăite aici, există un magazin online. Prin intermediul lui, pot fi comandate produse personalizate (mix de condimente, sare aromată, miere, dulceață, fulare și alte articole hand-made). Magazinul online, o hartă a tuturor atracțiilor și adresele necesare de pe „litoral” se găsesc pe pagina oficială a proiectului - http://www.rannatee.ee, disponibilă în șapte limbi.

 

Un proiect al Grupului de Acțiune Locală

 

„Litoralul romantic” include autostrăzi și poteci locale, valori culturale, istorice și naturale care se află în gestiunea a zece primării din regiune. Lansat în 2009, acesta este un proiect al Grupului de Acțiune Locală (GAL) „Pärnu Bay Partnership”. De fapt, GAL este o organizație nonguvernamentală ce a fost creată în anul 2003 și care include 91 de membri, inclusiv nouă primării, peste 30 de ONG-uri și numeroase companii.„Scopul nostru nu a fost să livrăm bani tuturor localităților sau instituțiilor din aceste localități, ci să acționăm împreună pentru a dezvolta întreaga regiune, în special, agroturismul. În ceea ce privește „Litoralul romantic”, acesta continuă să se dezvolte împreună cu comunitățile”, povestește Mercedes Merimaa, managera GAL „Pärnu Bay Partnership”. Astăzi, brandul „Litoralul romantic” a devenit un produs turistic estonian pentru comunitățile localizate în apropierea Mării Baltice. Iar în 2012, proiectul a obținut premiul special pentru cea mai bună idee de turism din regiunea Pärnu. „Proiectul a reușit să creeze conexiuni între antreprenori, ONG-uri și autoritățile locale, iar această rețea de cooperare comunitară a ajuns să funcționeze ca un organism viu”, spune ea.

 

Mixul perfect pentru dezvoltarea regiunilor

 

Dată fiind diversitatea localităților rurale din Europa, autoritățile centrale ale țărilor UE, oricât de conectate la realitățile din teritoriu ar fi, nu pot să creeze mix-ul necesar pentru dezvoltarea unei regiuni, așa cum o fac înșiși oamenii care trăiesc acolo: fermieri, întreprinzători, autorități locale și reprezentanți ai societății civile. Astfel, au apărut Grupurile de Acțiune Locală, care demonstrează că este mai eficient ca o comunitate să-și adune resursele pentru a se dezvolta print-o viziune unică, transpusă într-o Strategie de Dezvoltare Locală. Prin această abordare, GAL pot atrage atenția mai bine la nevoile și prioritățile fiecărei regiuni, deoarece acestea sunt parte a teritoriului în sine. Este o părere pe care o împărtășesc și autorii studiului „Formarea Grupurilor de Acțiune Locală în satele Republicii Moldova - o șansă pentru dezvoltare”.

Potrivit Asociației Europene LEADER pentru Dezvoltare Rurală, în prezent, în UE activează peste 2530 de GAL, care acoperă peste 54% din populația rurală (160 mln. de locuitori) și adună împreună actori din sectorul public, privat și din societatea civilă. Cele mai multe GAL se întâlnesc în Grecia - 323. Pentru a-și finanța proiectele din teritoriu, Grupurile de Acțiune Locală din Uniunea Europeană obțin bani prin intermediul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). În perioada 2014-2020, pentru GAL este prevăzută o finanțare totală de 9,7 bilioane de euro din partea FEADR, prin intermediul Programului LEADER.

 

Instrumente pentru integrarea europeană

 

Republica Moldova este o țară preponderent rurală și agricolă: 57% din populație locuiește la sate, iar 37% din persoanele apte de muncă lucrează în sectorul agricol. Totuși, nivelul de trai în satele moldovenești rămâne unul scăzut. Drept urmare, formarea unor Grupuri de Acțiune Locală în zonele rurale ale țării, după model estonian, reprezintă o șansă pentru dezvoltarea lor. Asta mai ales că implicarea comunităților și realizarea propriilor proiecte de dezvoltare este prevăzută și de Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020.

„Republica Moldova are nevoie de GAL, deoarece oamenii buni trebuie să lucreze împreună ca să obțină rezultate mai bune pentru regiuni. Crearea acestor entități va face ca oamenii să știe care sunt problemele din comunitatea lor și să găsească prioritățile. La fel, dacă doi, trei sau cinci primari vor elabora proiecte comune, ei vor atrage mai multe persoane interesate să colaboreze cu aceste comunități”, este de părere Victor Guzun, profesor la Universitatea Tehnologică din Tallinn și fost ambasador al Republicii Moldova în această țară baltică.

Conform unei cercetări realizate de Centrul Român de Politici Europene în 2016, majoritatea respondenților (47 din 49, reprezentați de primari, producători locali, agenți economici și un reprezentant al unui ONG din 16 sate din Republica Moldova) cred în utilitatea creării Grupurilor de Acțiune Locală în Republica Moldova. Principalele obiective de dezvoltare pe care un GAL din țara noastră ar trebui să și le asume țin de agricultură și infrastructură (canalizare, drumuri, iluminat, colectarea deșeurilor etc.). GAL ar fi benefice pentru Moldova, căci ar răspunde unor nevoi specifice, apelând chiar la resursele locale. Identificarea și finanțarea proiectelor s-ar desfășura la nivel local și nu național, fapt ce ar permite o sinergie mai bună între proiecte. Totodată, ele ar mobiliza actorii locali, ar consolida capitalul și dialogul social în comunitate și ar valorifica resursele existente în fiecare localitate rurală din țara noastră.

„GAL pot apărea în Moldova foarte rapid, dar pot să nu apară niciodată. Totul depinde de actorii locali. Dacă un primar dintr-o localitate va pune piedici dezvoltării GAL, acestea nu vor avea niciun succes. Totuși, ne dorim ca aceste GAL să fie create în Moldova, iar odată create - să fie active și eficiente, să devină exemplu pentru celelalte instituții care vor dori să facă același lucru și să aibă impact vizibil asupra cetățenilor”, a mai adaugă Victor Guzun.

 

Casete

În Republica Moldova există 1681 de localităţi pe o suprafaţă de 33.843 km2. Experienţa Uniunii Europene arată că GAL pot aduce avantaje considerabile în viaţa cotidiană a oamenilor din zonele rurale și pot deveni instrumente ideale în procesul de eurointegrare.

Grupurile de Acţiune Locală din Estonia sunt considerate în Uniunea Europeană drept un exemplu de promovare eficientă a dezvoltării rurale prin conjugarea eforturilor autorităţilor locale, a comunităţilor locale de afaceri și ale ONG-urilor. În prezent, în Estonia sunt 26 de GAL, iar 99,99% din mediul rural din această ţară este acoperit de ele. Fiecare GAL are, în medie, 60 de membri, arată Centrul de Cercetare al Economiei Rurale www.maainfo.ee.

 

 

Legende

Foto 1: Traseul romantic adună laolaltă valori culturale, istorice și naturale. Sursa: www.rannatee.ee

Foto 2: Liubov Petrova își întâmpină oaspeţii la Muzeul cu tradiţii rusești. Foto: Ana-Maria Veveriţa

Foto 3: Mercedes Merimaa la Festivalul murăturilor. Sursa: Facebook.com

Foto 4: Conacul din Tõstamaa a devenit școală. Sursa: www.pilt.delfi.ee

Ana-Maria Veverița

reporteră “Obiectiv Europa”

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe http://api.md/upload/files/OB-EU-nr7-rom.pdf

Foto 1

Foto 1

Foto 2

Foto 2

Foto 4

Foto 4