Milioanele cheltuite şi efectele reale

  • 21 August 2015, 13:13
  • Vizualizări: 588
Milioanele cheltuite  şi efectele reale

În 2012 Spitalul Raional Orhei a fost desemnat laureat al Galei „Moldova Eco Energetică” în categoria „Cel mai bun proiect de eficienţă energetică în sectorul public”. Impactul proiectului este unul regional or, renovarea acestuia se pliază pe reformele în sănătate. Spitalul a devenit atractiv şi pentru pacienţii din alte trei raioane vecine: Şoldăneşti, Rezina şi Teleneşti, afirmă Elena Palanciuc, directoarea Spitalului Raional Orhei.

Conform unor informaţii publicate pe site-ul Ministerului Economiei, în primul deceniu de realizare a Programului Naţional de aprovizionare cu gaze a Republicii Moldova (2001-2012), la reţeaua de gaze naturale au fost conectate circa 900 de localităţi din cele 1531 existente. În acest scop numai din bugetul de stat au fost cheltuiţi aproape un miliard de lei. Guvernarea comunistă de atunci se lăuda de la tribune, că datorită acestui program s-a rezolvat o problemă vitală, Moldova trecând în categoria ţărilor civilizate. O analiză mai detaliată şi obiectivă a cheltuielilor în domeniul de referinţă demonstrează că o mare parte din acest şi alte miliarde, investite în domeniul dat de către stat, agenţi economici şi populaţie au fost aruncate pe vânt.

În prezent societatea moldovenească se orientează la resurse energetice mai ieftine, dar totodată şi la conservarea energiei, fără de care nu pot exista rezultate palpabile.

Sute de milioane de lei îngropaţi în magistrale inutile

Conform datelor oferite săptămânalului CUVÂNTUL în octombrie 2012 de Iacob Cazacu, vicepreşedinte al Consiliului de administrare al SA ”Moldovagaz”, din cele 1773 km de reţele de distribuţie a gazelor existente în regiunea Orhei (raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti, Teleneşti), 817 km au fost construiţi anume în perioada 2000-2009, inclusiv 254 km de reţele de presiune înaltă şi 563 km de reţele de presiune medie şi joasă.

Trăgând gazoductele până la marginea localităţilor, autorităţile şi-au considerat misiunea îndeplinită. De exemplu, conform rapoartelor oficiale ale autorităţilor, la moment majoritatea localităţilor în regiunea Orhei deja sunt aprovizionate cu gaze naturale. În realitate, după cum a confirmat şi sursa citată mai sus, în 2012 doar 4 localităţi erau conectate integral la aceste reţele, iar în 12 localităţi – aproximativ 50 la sută din gospodării şi unităţile economice aveau acces la gaze naturale. În restul localităţilor, de regulă, foloseau gaze naturale doar unele instituţii social-culturale şi câteva gospodării situate în vecinătate cu aceste instituţii.

Puţin cu ce s-a schimbat situaţia şi în ultimii ani. Iar după ce preţul la gaze s-a majorat de câteva ori, destul de costisitoare fiind şi proiectarea şi construcţia reţelelor de distribuţie, dimpotrivă, interesul faţă de combustibilul albastru a scăzut considerabil. De exemplu, în a. 2010, conform datelor SA ”Moldovagaz”, volumul gazelor utilizate în regiunea Orhei s-a redus comparativ cu anul 2005 de trei ori. Doar în prima jumătate a anului 2012, livrările de gaze naturale pe teritoriul Republicii Moldova, fără regiunea transnistreană, s-au redus cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, arată un raport al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). În această perioadă agenţii economici au redus consumul de gaze naturale cu 17, 2%, consumatorii casnici – cu 6,1%. La sate, tot mai mulţi gospodari cu acces la gazoducte preferă să utilizeze gazele naturale doar la prepararea bucatelor, pentru încălzire folosind cărbune, lemne sau alte surse, deoarece gazele au devenit pentru moldoveni cel mai scump tip de combustibil.

De fapt, această situaţie este specifică nu numai pentru gospodăriile particulare. Compania "Lafarge Ciment (Moldova)" SA, unul din cei mai mari consumatori de combustibil din republică, de mai mulţi ani nu mai utilizează gazele naturale, preferând cărbunele. De la un timp şi multe instituţii publice, care acum câţiva ani au fost trecute la gaze naturale, cheltuindu-se pentru reţele şi staţiile termice resurse bugetare enorme, astăzi, nemaifiind în stare să ducă povara tarifelor exorbitante la gaze, sunt trecute la combustibili alternativi pe bază de biomasă, la bătaie iarăşi punându-se milioane de lei. Astfel, sutele de kilometri de gazoducte de tensiune înaltă (citeşte sute de milioane de lei), îngropate de autorităţi în pământ mai mult pentru a-şi promova propriile interese, riscă să se transforme într-un capital mort, de la care ţara şi lumea nu a avut şi nici nu va avea folos.

 

SRL ”Orhei-gaz” salută activitățile de utilizare eficientă a energiei

Gheorghe Cojocaru, directorul-adjunct al SRL ”Orhei-gaz”, ne-a spus că întreprinderea pe care o reprezintă sprijină întru totul proectele de eficiență energetică menite să raționalizeze consumul de gaze, dar a refuzat să ne ofere careva cifre referitor la investițiile făcute în regiunea Orhei în ultimii ani în extinderea rețelelor de aprovizionare cu gaze, debitul de gaze consumate şi eficienţa ramurii, menționând că aceste informaţii ţin de conducerea SA ”Moldova gaz”.

Dumnealui a menţionat doar că volumul de gaze livrate către consumatori în ultimul timp nu s-a micșorat, că veniturile întreprinderii rămân stabile, ceea ce o determină să facă noi investiții în extinderea rețelelor. Faptul că tot mai mulţi consumatori caută surse energetice eficiente este normal, dacă ținem cont că marea majoritate a centralelor de termoficare de producție sovietică erau foarte costisitoare şi alte tipuri de combustibil sunt mai ieftine, consideră Gheorghe Cojocaru.

 

Proiecte durabile cu efecte benefice

Acum două săptămâni Agenția de Dezvoltare Regională Centru (ADR-Centru) a organizat o ședință de inițiere a lucrărilor în cadrul etapei a II-a a Proiectului de eficiență energetică la Spitalul Raional Orhei, implementarea căruia a început încă în a. 2012. Obiectivul general al acestui proiect este sporirea eficienței energetice a instituției. Prima etapă a fost finalizată în primăvara anului curent.

De la 6 august au început lucrările în cadrul etapei a II-a a proiectului dat, implementat de către Agenția de Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), care în prima etapă a investit 6278,30 mii lei, iar pentru etapa a doua sunt preconizaţi 10657,80 de mii de lei.

 

Un model de eficienţă energetică

Graţie celor șase proiecte implementate începând cu anul 2012, Spitalul Raional din Orhei a reuşit să devină un model de eficienţă energetică. Dincolo de faptul că anul trecut instituţia a economisit peste 400 de mii de lei, spitalul a devenit mai atractiv pentru pacienţii din alte raioane. Banii economisiți la acest capitol sunt valorificați pentru amenajarea teritoriului, achiziții de utilaje și echipamente. S-a schimbat total aspectul blocurilor curative şi instituției în general.

„În anul 2008, când am născut primul copil, în saloanele Centrului perinatal Orhei era destul de frig, pacientele aduceau de acasă cămine electrice. Atunci am avut probleme de sănătate anume din cauza temperaturii joase. Anul acesta am adus pe lume aici al doilea copil, dar deja în condiţii absolut normale, confortabile”, ne-a spus Angela, o mămică de 27de ani.

Despre faptul că la maternitate s-au făcut renovări Angela a aflat din presă. Din aceste considerente, împreună cu soţul, au ales Maternitatea din Orhei ca loc de naștere pentru al doilea copil. Directorul-adjunct al spitalului pentru obstetrică și ginecologie Andrei Stratulat ne-a relatat, că acum trei-patru ani nu se reuşea a menţine o temperatură normală în saloa-ne şi, mai ales, în coridoare în timpul iernii.

Începând cu anul 2012 Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) a oferit spitalului circa 400 000 euro pentru realizarea unui proiect de dezvoltare menit să sporească eficienţa energetică a instituţiei.

„394 de mii de euro au fost cheltuiţi pentru şase microproiecte: schimbarea ferestrelor la blocul perinatal, instalarea de ferestre eficiente energetic şi izolarea termică a pereţilor exteriori de la blocul terapeutic, renovarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare la blocul pediatric, instalarea a trei puncte termice la trei blocuri ale spitalului, instalarea unui sistem inteligent de monitorizare a energiei. 13 mii de euro economisiţi au fost valorificați pentru renovarea intrărilor exterioare ale blocului terapeutic”, spune Constantin Enciu, consultant GIZ.

Deşi spitalul este numit raional, impactul proiectului este unul regional or, renovarea acestuia cade sub incidența reformelor în sănătate. După aceste renovări spitalul a devenit atractiv şi pentru pacienţii din alte trei raioane vecine: Şoldăneşti, Rezina şi Teleneşti, afirmă Elena Palanciuc, directoarea Spitalului Raional Orhei.

”Pacienţii, dar şi angajaţi spitalului sunt mulţumiţi de condițiile cu totul diferite de cele de cândva”, spune sursa citată, precizând că centrala de termoficare are cazane de rezervă care, dacă este nevoie, pot mări cantitatea de energie termică.

“Este una din cele mai performante centrale şi funcţionează în regim automat. Avem o rețea inteligentă de măsurare a temperaturii în încăperi”, adaugă Vladimir Gurduza, șeful Direcției Economie a Consiliului Raional Orhei.

Amintim că în 2012 spitalul din Orhei a fost laureatul Galei „Moldova Eco Energetică” în categoria „Cel mai bun proiect de eficienţă energetică în sectorul public”, iar datorită noilor finanţări instituţia are toate şansele să se menţină pe poziţii.

 

Investiţii care atrag alte investiţii

Între alte proiecte din acest domeniu, la fel de durabile, este cel de renovare a sistemului de încălzire de la Gimnaziul nr. 6 situat în cartierul Slobozia-Doamnei. După darea în folosință a acestuia, cheltuielile pentru încăzire s-au micșorat de trei ori.

”Dacă înainte cheltuie-lile pentru un metru cub de spațiu încălzit pe sezon constituiau 40 lei, apoi în rezultatul renovării sistemului cu chimbarea caloriferelor, rețelelor, instalarea unei centrale noi automate cheltuielile pentru încălzire au ajuns la 15 lei/m3. Astfel gimnaziul economisește anual pentru energie 100 000 lei.

La fel, în rezultatul lucrărilor de eficientizare a energiei în clădirea Consiliului Raional am reușit să reducem cheltuielile pentru încălzire de la 80 lei pentru un metru cub de spațiu pe sezon la 30 de lei. La toate instituțiile școlare din oraș au fost instalate centrale termice automate, reușind astfel să economisim la fiecare zeci de mii de lei. Acum aceste centrale sunt pornite printr-o apăsare de buton de către directorul gimnaziului ori responsabilul pentru intendență. Iar supravegherea tehnică a staţiilor o exercită un expert-tehnic autorizat”, ne spune dl Gurduza.

 

Auditul energetic a evidențiat stringența problemei

Vitalie Colun, ex-primar de Orhei: "Ultimul proiect ce ține de eficientizarea energiei termice este cel finanţat de Comisia Europeană pentru Energie, care prevede trecerea unei cazangerii de la gaze naturale la peleți, cu producerea agentului termic și efect de cogenerare a energiei electrice”.

Oraşul Orhei este considerat un model de utilizare eficientă a energiei în regiune. În 2011 conducerea Primăriei Orhei a iniţiat un audit privind situaţia la obiecivele energetice din teritoriu. După cum ne-a spus Vitalie Colun, pe atunci primarul oraşului, auditul a demonstrat necesitatea unor schimbări radicale în acest domeniu or, bugetul urbei nu mai putea suporta cheltuielile pentru factorul energetic, care creşteau de la an la an. Calculele specialiştilor arătau că aceste cheltuieli ar putea fi reduse la jumătate sau chiar mai mult, lucru care s-a şi întâmplat după implementarea proiectelor respective, a menţionat ex-primarul.

“La Gimnaziul ”Mihai Eminescu” și Liceul Teoretic ”Alecu Russo” au fost schimbate ferestele și ușile în cadrul proiectului "Energie și Biomasă" implementat în colaborare cu PNUD. Ulterior a mai fost implementat un proiect în colaborare cu Ambasada Japoniei la Kiev, în cadrul căruia au fost schimbate ferestrele la cinci grădinițe din oraș. Apoi au fost reconstruite / reparate capital două blocuri la Grădinița nr. 2, unde cu ajutorul FISM s-a efectuat termoizolarea acoperișului și a pereților, schimbarea rețelelor termice cu instalarea unei termocentrale automate. S-au făcut renovări şi la două blocuri de la grădinița nr. 2.

În cadrul unui proiect finanţat de FISM s-a ajuns la ideea ca sistemele de încălzire la toate grădinițele din oraș să fie schimbare, fiindcă se înregistrau pierderi substanțiale de energie. În rezultatul lucrărilor efectuate s-a reușit reducerea cu 30 la sută a cheltuielilor pentru agentul termic, ceea ce constituie mai bine de 250 mii lei pe sezon", a declarat Vitalie Colun.

În legătură cu Convenția Primarilor din Europa Pri-vind reducerea către a. 2020 cu 20% a emisiilor de CO în atmosferă, la Orhei va fi implementat încă un proiect finanţat de Comisia Europeană pentru Energie, care prevede reparația unei cazangerii din str. Negruzzi, 117 cu trecerea de la gaze naturale la biomasă și totodată termoizolarea a două blocuri locative și a blocurilor Grădiniței nr. 8, dar şi Centrului Medicilor de Familie nr. 2. Proiectul este în derulare, acum se desfăşoară un audit energetic. În urma realizării acestui proiect se preconizează ca cheltuielile energetice la aceste obiective să se reducă cu 40 la sută.

"Mai bine de o treime din femeile care au născut anul trecut la Centrul perinatal din Orhei sunt din raioanele Rezina, Teleneşti, Şoldăneşti. Dânsele au preferat maternitatea noastră inclusiv pentru condiţiile bune de aici", spune Elena Palanciuc, directoarea Spitalului Raional Orhei.

”În anii 2011-2015 în Orhei au fost implementate proiecte de eficientizare energetică în valoare de peste 11 milioane de lei. Am preconizat ca în câţiva ani, prin utilizarea energiei regenerabile, oraşul Orhei să nu mai fie dependent de gazele naturale”, a accentuat Vitalie Colun, ex-primarul de Orhei, în timpul căruia au fost implementate aceste proiecte.

Text: Tudor Iaşcenco,

Ion Cernei

Foto din arhiva protagoniştilor

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews