Manifestul Mişcării Civice Europene din R.Moldova

  • 28 Decembrie 2017, 10:17
  • Vizualizări: 836
Manifestul Mişcării Civice  Europene din R.Moldova

Obiectivele Mișcării de Renaștere și Eliberare Națională, după obținerea unor drepturi  fundamentale și legitime ca dreptul la Limba Română, Alfabetul Latin, Suveranitatea și Independența, nu au devenit parte integrantă a programelor de guvernare care au urmat după anul 1994 și până în prezent. Cu mare întârziere și cu mari pierderi, se cere reînnodarea firului rupt, pentru a asigura continuitatea proceselor începute în anii 90, sabotate pe parcursul a zeci de ani, dar care sunt singurele ce ne garantează reîntoarcerea noastră în spațiul firesc, național și european. Manifestul de față vine să construiască o punte între obiectivele clasei politice de atunci cu forțele politice de astăzi, cele care ar urma să asigure Republicii Moldova orientarea europeană și democratică după alegerile parlamentare din anul 2018.

Criza generală, în care a ajuns societatea noastră, precum şi neîncrederea uriașă a cetățenilor în propriile forțe și în instituțiile statului, lipsa de speranță pentru o situație normală, demonstrează că Republica Moldova traversează cea mai complicată perioadă de la proclamarea Independenței din 27 august 1991. Experimentele păguboase ale guvernărilor succesive de tip „fanariot”, care au pendulat între populism și responsabilitate, între dictatură și democrație, între Uniunea Euroasiatică și Uniunea Europeană, finalizează după un sfert de veac cu o construcție statală deformată și incompletă, lipsită de conținut și trăinicie, cu exodul forței de muncă peste hotare, cu partide măcinate de interese egoiste și rupte de suferințele poporului, cu o oligarhie care amestecă afacerile cu puterea politică şi controlul mass-mediei cu activitățile rețelelor criminale, cu o societate dezbinată profund, de sus până jos, cu instituții aservite clanurilor obscure și intereselor guvernanților, dar nu cetățenilor. Mulți, foarte mulți din concetățenii noștri sunt cuprinși de disperare, de lipsa de perspectivă și de speranță, de neîncrederea că, ei și familiile lor, mai pot avea un viitor asigurat, în Republica Moldova. Evident, a aştepta încă un sfert de veac ca să vină cineva din afară să ne organizeze societatea, iar noi între timp să ne sfâşiem reciproc, înseamnă a condamna la sărăcie totală şi la umilinţe antiumane milioane de oameni.

    Din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018, situaţia se agravează şi mai mult din cauza modificării Codului Electoral, care urmăreşte scopul păstrării la putere a forţelor oligarhice şi pro-ruse, precum şi menţinerea R. Moldova în zona de influenţă a Federației Ruse.

Deşi o spunem cu întârziere, mai avem o şansă, mai avem o speranță că, uniți, ne putem lua destinul în propriile mâini, că ne putem organiza pentru a demonta sistemul corupt şi a promova, la alegerile parlamentare din anul 2018, o clasă nouă de politicieni. Aceşti politicieni trebuie să ofere siguranţa că orientarea europeană, integrarea în spaţiul românesc, demontarea sistemului mafiot, creşterea bunăstării cetăţenilor şi repunerea legilor în capul mesei vor fi obiectivele de bază ale viitoarei guvernări democratice.

Situaţia în care suntem este una extraordinară şi ea necesită şi o soluţie neordinară.  Conştienţi că niciun partid sau mici alianțe de partide nu pot obţine victoria în parlamentarele 2018, potrivit legii electorale a votului mixt, ba riscă să piardă și cuceririle independenței, suveranității și renașterii naționale din anii 90, venim cu următorul apel:

Subsemnaţii, un grup de deputaţi, votanţi ai Declaraţiei de Independenţă, responsabili pentru acel vot istoric, împreună cu un număr impunător de personalităţi cu contribuții substanţiale la procesele de renaștere națională și democratică, conştienţi de gravitatea momentului, care nu pot admite deturnarea cursului european al Republicii Moldova, acapararea instituţiilor statului, sărăcirea umilitoare a cetăţenilor şi depopularea acestui teritoriu, venim cu iniţiativa de creare a Mişcării Civice Europene din Republica Moldova, care ţinteşte anul electoral 2018 şi are  următoarele  obiective:

• Elaborarea  unei platforme de dialog comun, pentru societatea civilă şi partidele politice, cu scopul atingerii unui consens naţional în privinţa ireversibilităţii parcursului european al Republicii Moldova și al idealurilor de renaștere și eliberare națională;

• Facilitarea organizării unui front electoral comun al tuturor forţelor politice şi civice, Bloc Electoral Comun, indiferent de opţiunile lor - eurostataliste, unioniste, antioligarhice - cu scopul de a menţine şi de a amplifica votul pro-european, manifestat la alegerile prezidenţiale din 2016;

• Crearea unor mecanisme pentru identificarea și selectarea candidaţilor cu integritate și meritocrație, atât din cadrul partidelor politice, cât şi din societatea civilă, pentru circumscripţiile uninominale şi lista electorală;

• Medierea întocmirii Listei Electorale Naţionale, ca unică soluţie de acumulare maximă a votului naţional  pentru vectorul european al R. Moldova;

• Elaborarea şi aprobarea preliminară a Programului de guvernare de către Blocul Electoral Comun;

• Convocarea Marii Adu-nări Naţionale, pentru aprobarea finală a Listei Electorale Naţionale și a Programului de guvernare.

Suntem convinşi că doar prin unificarea forţelor naţionale, pro-europene şi antioligarhice, pe platforma lansată de Mişcarea Civică Europeană, cu participarea candidaților pe o listă electorală unică, Lista Electorală Naţională, putem salva Republica Moldova şi returna puterea suverană poporului. În caz contrar, anul 2018 poate deveni unul fatal.

Pornind de la importanţa deosebită a alegerilor parlamentare din 2018, considerăm că orice tentativă de spargere a unităţii forţelor pro-europene, echivalează cu un act de trădare naţională. Vom condamna public formațiunile politice care preferă egoismul de partid și excepționalismul individualist, fără perspectivă, împotriva unirii forțelor naționale și democratice pentru înfăptuirea idealurilor lansate de Mișcarea de Renaștere și Eliberare Națională și legiferate de Declarația de Independență a R.Moldova.

Respectând opțiunea fiecărui cetățean și a fiecărei formațiuni politice și civice, facem apel către toţi cei care pledează cu adevărat pentru orientarea europeană a R.Moldova, să contribuie la fortificarea Mişcării Civice Europene, să devină parte componentă a acestui front comun.

A venit timpul  mobilizării generale a societăţii şi a implicării fiecăruia, pentru a reda cetăţenilor încrederea în forţele proprii şi pentru a ne reîntoarce „în spaţiul istoric şi etnic al devenirii naţionale”.

Anul 2018 trebuie sa devină anul VICTORIEI, anul LIBERTĂŢII, anul în care integrarea Republicii Moldova în spaţiul ei firesc, în spațiul civilizaţiei europene va deveni ireversibilă.

Gheorghe Ghidirim, academician, Vladimir Beşleagă, scriitor, Mihai Cimpoi, academician, Alecu Reniţă, votant al Declaraţiei de Independenţă, Anatol Ţăranu, votant al Declaraţiei de Independenţă, Valentin Dolganiuc, votant al Declaraţiei de Independenţă, Valeriu Muravschi, ex-prim-ministru, Petru Buburuz, protoiereu, paroh, Maria Sarabaş, artistă a poporului, Ion Neagu, votant al Declaraţiei de Independenţă,  Alexandru Arseni, votant al Declaraţiei de Independenţă, Pintilie Pârvan, votant al Declaraţiei de Independenţă, Valeriu Troenco, general de brigadă, Vasile Iovu, artist al poporului, Ion Iovcev, pedagog, Aurel Saulea, votant al Declaraţiei de Independenţă, Nicolae Moraru, votant al Declaraţiei de Independenţă, Vasile Para, votant al Declaraţiei de Independenţă, Anatol Petrenco, doctor habilitat, Gheorghe Raileanu, primarul or. Cimișlia, Vlad Pohilă, publicist, Vasile Şoimaru, votant al Declaraţiei de Independenţă, Nicolae Misail, votant al Declaraţiei de Independenţă, Nadejda Brânzan, votantă a Declaraţiei de Independenţă, Aurelian Silvestru, doctor în pedagogie, Gheorghe Negru, doctor în istorie, Mircea Iuga, ex-procuror general, Elena Balan, votantă a Declaraţiei de Independenţă, Ion Tănase, votant al Declaraţiei de Independenţă, Dumitru Todoroi, votant al Declaraţiei de Independenţă, Anatol Vidraşcu, director editura ”Litera”, Ion Negrei, istoric, Vasile Bahnaru, doctor habilitat, Ion Palii, votant al Declaraţiei de Independenţă, Ion Mereuţă, votant al Declaraţiei de Independenţă, Ion Madan, votant al Declaraţiei de Independenţă, Ion Şişcanu, doctor habilitat, Nicolae Enciu, doctor habilitat, Mircea Rusu, votant al Declaraţiei de Independenţă, Ion Eremia, votant al Declaraţiei de Independenţă, Ion Buga, votant al Declaraţiei de Independenţă, Teo-Teodor Marşalcovschi, doctor, conferențiar, Lidia Pădureac, doctoră, conferențiară, Eleonora Cercavschi, pedagogă, Ion Negură, votant al Declaraţiei de Independenţă, Sava Platon, votant al Declaraţiei de Independenţă, Teodor Macrinici, votant al Declaraţiei de Independenţă, Anatol Rurac, pictor, Mihai Roşcovan, doctor în economie, Iulian Filip, scriitor, Ion Munteanu, votant al Declaraţiei de Independenţă, Petru Munteanu, votant al Declaraţiei de Independenţă, Gheorghe Trestianu, votant al Declaraţiei de Independenţă, Nicolae Negru, publicist, Simion Zamşa, pictor, Petru Grozavu, jurnalist, Boris Carandiuc, votant al Declaraţiei de Independenţă, Dumitru Noroc, votant al Declaraţiei de Independenţă,  Zosim Bodiu, votant al Declaraţiei de Independenţă, Mariana Ţăranu, doctoră în istorie, Petru Macovei, dir. executiv API, Gheorghe Costandache, doctor în economie, Pavel Bejenuţă, votant al Declaraţiei de Independenţă, Mihai Druţă, votant al Declaraţiei de Independenţă, Vasile Sajin, votant al Declaraţiei de Independenţă, Mircea V. Ciobanu, scriitor, Valeriu Dulghieru, doctor habilitat, Ion Iachim, prozator, Eugenia Bulat, poetă, Vlad Caragea, activist civic, Nicolae Tudose, votant al Declaraţiei de Independenţă, Ignat Vasilachi, votant al Declaraţiei de Independenţă, Nicolae Rusu, scriitor, Gheorghe Budeanu, publicist, Viorel Cojocaru, preot, Vasile Grozav, ex. deputat, Tudor Iașcenco, publicist