Liceul care demonstrează că o școală poate exista și fără bani de la părinți

  • 13 Mai 2016, 09:32
  • Vizualizări: 1020

Liceul ”Andrei Straistă” din orașul Anenii Noi este una dintre puținele școli din țară în care nu se colectează bani de la părinți. Instituția demonstrează că mijloacele alocate de stat sunt suficiente pentru ca o școală să funcționeze și chiar să se modernizeze constant. În acest liceu sălile de clasă sunt dotate cu tehnologii moderne, cu table interactive, iar fiecare profesor are laptop pe care îl folosește la lecții împreună cu elevii. Chiar dacă în ultimele luni, la fel ca în toată țara, profesorii și-au ridicat salariile cu întârziare, administrația instituției spune că aici nu au fost și nu vor exista plăți neformale.

 

În Liceul Teoteric ”A. Straistă” din Anenii Noi învață peste 240 de elevi din toate satele raionului.

Spiritul gospodăresc se vede chiar de la intrare — o curățenie ideală domnește peste tot, iar holurile și scările sunt inundate de flori. Aici studiază peste 240 de elevi din majoritatea localităților raionului. Liceul este unul clasic, ceea ce înseamnă că aici există doar clase de la a X-a până la a XII-a.

 

”Nu m-ar crede niciun director de școală dacă aș spune că avem prea mulți bani. Dacă, însă, gestionezi corect și eficient resursele de la stat, poți face multe lucruri bine”, spune zâmbind Eugen Margine, care a câștigat recent cel de-al doilea mandat de director al liceului. Directorul ne arată câteva săli — toate sunt spațioase și luminoase, iar mobilierul este nou.

Fiecare profesor are un laptop personal, cumpărat din banii școlii, pe care îl utilizează la lecții. În unele clase, alături de tradiționalele table, vedem table interactive și videoproiectoare, care îi țin atenți pe elevi pe parcursul lecției. Cadrele didactice spun că acum se pot pregăti mult mai ușor pentru ore, iar elevii afirmă că reușesc să înțeleagă materia mai bine, lecțiile fiind mult mai interesante.

Mândria directorului și a întregii școli este sala de sport, renovată acum 2 ani. Geamurile schimbate în proporție de 70 la sută în blocul de studii au redus considerabil cheltuielile pentru căldură. Economiile sunt investite în dezvoltarea liceului.

 

Elevii învață în clase dotate cu mobilier nou.

S-au făcut schimbări și în cămin, unde au fost schimbate geamurile și ușile, și reparate capital două dușuri. A fost modernizată și cantina, astfel încât acum elevii pot lua masa în condiții apropiate de cele de acasă. Tot pentru elevi și la inițiativa acestora a fost dotată o sală de sport. Printre ultimele realizări se numără reparația capitală a rețelelor electrice din instituție. Acum pentru fiecare din cele patru etaje există un contor și atunci când nu e nevoie de electricitate, lumina poate fi deconectată.

Interesant este că toate aceste modernizări s-au făcut doar pe banii de la stat, fără contribuţia financiara a părinţilor.

”Odată cu trecerea la o nouă formulă de finanțare, când instituțiile de învățământ obțin o sumă fixă de bani pentru fiecare elev, școlile mari prosperă”, spune Eugen Margine. Suma alocată pentru un elev se ridică în anul curent la circa 8700 de lei. La acești bani se adaugă și un normativ pentru instituție în valoare de peste 420 de mii de lei. Drept urmare, liceul are un buget de peste 3 milioane de lei în acest an. După ce acoperă toate cheltuielile și mai face și investiții, administrației îi ajung bani și pentru suplimente salariale și premii pentru cei mai buni elevi.

Asociația de părinți nu colectează bani, ci asigură parteneriatul cu școala

În instituție există totuși o asociație a părinților — ”Gaudeamus”, aceasta însă are o altă menire decât să colecteze bani — asigurarea unui parteneriat între școală și familie. În fiecare lună psihologul liceului organizează o școală a părinților și profesorilor, în cadru căreia se discută problemele care apar. Părinții sunt prezenți la majoritatea activităților organizate de elevi — și la cele distractive, și la cele de caritate.

”Cunoaștem nivelul de bunăstare al familiilor care au copii în liceul nostru — sunt oamenii modești, mulți fiind de la țară. Taxe nu am avut și nici nu planificăm să avem”, afirmă Eugen Margine.

VIDEO Eugen Margine, directorul LT ”A. Straistă” — despre cum se poate descurca o școală fără banii de la părinți

De menționat că la capitolul practici interzise în această instituție sunt trecute nu doar taxele neformale, dar și cadourile pentru profesori, fenomen pe larg răspândit în școlile și grădinițele din țară. Pentru a avea siguranța că liceul este o instituție liberă de corupție, administrația și consiliul elevilor au elaborat câteva mecanisme de prevenire și control al acestui fenomen. Astfel, pe hol stă o boxă unde elevii și profesorii pot semnala în mod anonim toate problemele cu care se confruntă, inclusiv eventualele cazuri de violență sau corupție. Conținutul boxei este analizat de o comisie creată în liceu.

Un alt instrument sunt sondajele anonime, practicate pe larg în liceu și care vizează nu doar profesorii, dar și angajații liceului. Chestionarele includ în mod obligatoriu întrebări care se referă la plățile neformale.

 

Tamara Gortolomei, psihologul școlar, autoarea chestionarelor pentru elevi și părinți prin care se face evaluarea stării de lucruri în liceu, inclusiv la capitolul plăți neformale.

Un indicator serios al stării de lucruri din acest liceu este că anul trecut niciun elev nu a fost prins copiind la examenul de bacalaureat, iar rata de promovare a examenului se apropie de 100 %.

Liceenii de la ”A. Straistă” știu doar din auzite ce înseamnă corupție

Ion Bețco, președintele consiliului elevilor din liceul ”Andrei Straistă” afirmă că, spre deosebire de școala în care învață, în alte instituții corupția e la ea acasă. ”E atât de răspândit acest fenomen, încât parcă a devenit ceva normal, iar oamenii nu știu cum să își rezolve problemele în alt mod ”, spune tânărul.

 

Ion Bețco, președintele Consiliului elevilor in LT ”A. Straistă” și colegii săi de clasă sunt mândri de faptul că învață într-o instituție liberă de corupție

O altă elevă din clasa XII, Tatiana Lungu, crede că om corupt e acel care se consideră superior celorlalți, iar în aceste condiții nu mai rămâne loc pentru democrație. ”Corupția în general este un lucru nedemn este o boală cu care trebuie să luptăm și dacă o detestăm trebuie să anunțăm organele responsabile anticorupție. În general, sper că peste ani să ajungem să fim o țară în care nu va mai exista acest termen”, ne spune tânăra.

VIDEO Tatiana Lungu, elevă în clasa XII — despre atitudinea tinerilor față de corupție

La fel ca și Ion și Tatiana și ceilalți liceeni de la ”Andrei Straistă” știu doar din auzite că în alte instituții de învățământ se practică pe larg cadourile pentru cadrele didactice, se plătește pentru majorarea notelor sau pentru consultații.

Mai mulți bani pentru școli

De rând cu LT ”A.Straistă”, începând cu luna ianuarie 2013, toate instituţiile de învăţământ general sunt finanțate după o nouă formulă care presupune că şcolile primesc resurse de la stat în funcţie de numărul de elevi. Formula include toate cheltuielile ce țin de administrarea instituției, precum și remunerarea cadrelor didactice și auxiliare și cheltuieli pentru dezvoltarea și îmbunătățirea bazei didactice și a celei tehnico-materiale a școlii.

 

Pentru un elev se alocă aceeași sumă de bani, indiferent de școala în care învață acesta. Printr-o hotărâre de Guvern, suma alocată per elev a crescut până la 8771 lei, fiind cu 1842 de lei mai mare comparativ cu anul 2014. În același timp, a crescut și normativul per instituție — acesta ajungând în anul curent la 428982 de mii de lei. Astfel, suma pe care statul o alocă pentru un elev din orice școală din țară depășește mărimea taxei de studii la unele universități, cum ar fi Academia de Studii Economice, Universitatea de Stat din Moldova sau Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”.

La fiecare leu alocat de stat revine un leu de la părinți

Chiar dacă statul acoperă toate cheltuielile școlilor, asociațiile de părinți continuă să existe, în special în școlile din Chișinău.

Un studiu al Institutului de Politici Publice demonstrează că sumele cu care contribuie părinții diferă de mediul de reşedinţă şi “prestigiul” instituţiei respective. Raportul mai arată că în mediul rural plăţile efectuate de către părinţi sunt cele mai mici, constituind 30–150 de lei anual; în centrele raionale plățile sunt de circa 100–150 de lei anual; iar în municipiile Chișinău și Bălți plăţile sunt cele mai mari pe ţară, fiind de 100–250 leilunar sau 1200–3000 de lei anual. Astfel, la fiecare leu alocat de către stat pentru învăţământul primar şi secundar general, părinţii mai contribuie cu încă un leu, arată datele sondajului.

Studiul arată că doar unul din trei părinți cunosc într-o măsură mare sau foarte mare cum sunt cheltuiți banii pe care ei îi plătesc în cadrul școlii. În cazul cadrelor didactice numărul celor care cunosc cum sunt cheltuiți banii de la părinți e de două ori mai mare.

Text, foto, video Agenția de presă New Project Media