Liberalizarea capitalului sau legalizarea hoţiilor?

  • 24 Decembrie 2016, 08:47
  • Vizualizări: 316
Liberalizarea capitalului sau legalizarea hoţiilor?

Cinci deputaţi din coaliţia de guvernare au înaintat spre examinare Parlamentului 2 proiecte de lege. Unul prevede liberalizarea capitalului, iar altul - modificări în legislaţie prin care se vor anula toate penalitățile fiscale aplicare persoanelor fizice și juridice în schimbul achitării sumei datorate.

Liberalizarea capitalului prevede oferirea oricărei persoane fizice (cetățean al Republicii Moldova sau reprezentant legal al acestuia (părinte, adoptator, tutore, curator) dreptul să declare mijloacele bănești, bunurile imobiliare, cote-părți, valori mobiliare, mijloace de transport rutier etc. care până în prezent erau înregistrate pe alte persoane ori neînregistrate deloc sau erau evaluate la o valoare mai mică, garantând că statul nu va verifica proveniența acestor active şi nici nu va aplica sancţiuni funcționarilor publici pentru dobândirea ilicită sau nedeclararea acestor proprietăţi în schimbul unei taxe de 2% din valoarea lor.

Al doilea proiect de lege prevede modificări în legislaţie prin care se vor anula toate penalitățile fiscale aplicare persoanelor fizice și juridice în schimbul achitării sumei datorate. Foarte important: un alt proiect de lege în curs de pregătire prevede că Autoritatea Națională de Integritate nu va avea dreptul să verifice averea liberalizată și va interzice organelor fiscale să efectueze controlul corectitudinii calculării și achitării impozitelor și altor taxe pentru perioadă supusă amnistiei fiscale.

  Ambele proiecte au fost elaborate şi adoptate în prima lectură de majoritatea parlamentară în regim de urgenţă, fără a fi avizate de Guvern, supuse consultărilor publice şi fără expertiza anticorupție, lucruri ieşite din comun şi care au alertat societatea civilă şi opinia publică. Mai multe organizaţii neguvernamentale şi experţi independenţi au mediatizat o declaraţie în care cer retragerea acestor proiecte din agenda Parlamentului, considerând că adoptarea lor va submina dezvoltarea țării pe termen lung, va compromite principiile statului de drept şi combaterii corupției, va legaliza în continuare spălările de bani și evaziunile fiscale, va eroda imaginea sectorului bancar.

  Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc consideră că prin aceste legi guvernarea intenţionează să legalizeze furturile comise de funcţionari, demnitari şi cei din anturajul lor. Preşedintele Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea a menţionat că scopul principal ale acestei „liberalizări” este legalizarea averilor funcţionarilor şi demnitarilor publici dobândite ilegal, prin abuz de serviciu, adică corupţii „vor fi spălaţi de păcate”.

  Experţii văd în aceste proiecte de legi o intenţie clară de a legaliza activele ilegale provenite din furtul miliardului, devalizarea băncilor, concesionarea aeroportului şi alte fraude comise cu participarea funcţionarilor şi demnitarilor de diverse ranguri din R. Moldova.

  Pe de altă parte, susţin ei, asemenea acţiuni motivează lumea să nu respecte legislaţia fiscală, să nu fie corecţi cu statul în speranţa că în asemenea mod periodic s-ar putea spăla de datorii. 

  Apropo, ineficienţa unor asemenea acţiuni pentru stat a demonstrat-o amnistia fiscală din 2007, promovată de regimul Voronin. Potrivit datelor Inspectoratului Fiscal de Stat în 2007, de amnistiere fiscală au beneficiat 32.000 de contribuabili care aveau restanţe la buget de 3,1 miliarde de lei. Dar a fost legalizat un capital de numai 121 de milioane de lei, fiind anulate datoriile mai multor membri şi simpatizanţi ai partidului de guvernământ. Rezultatele generale ale amnistiei au fost mult sub aşteptări şi n-au contribuit la îmbunătăţirea disciplinei fiscale, diminuarea corupţiei, ci dimpotrivă. În opinia experţilor în domeniu, Legea ar trebui să-i motiveze să-şi respecte şi mai bine îndatoririle pe cei disciplinaţi, dar nu să-i stimuleze pe cei nedisciplinaţi şi doritorii de a-şi face averi pe contul statului. Apropo, aceeaşi sursă afirmă că în 2016 se observă o creştere a datoriilor fiscale, ceea ce denotă că unii, posibil, au ştiut din timp de amnistia care acum se pregăteşte.

  În contextul discuţiilor la această temă mi-am amintit de un caz recent. O întreprindere din Rezina se pomeni la un moment datoare către Fisc cu o sută de lei. Un colaborator de la Fisc i-a telefonat contabilului, solicitând să lichideze urgent restanţa. Şi dacă fiscaliştii se zbat pentru o sută de lei, de unde se iau datoriile de milioane? Cine îşi poate permite să nu achite cu anii impozitele, să ascundă cu anii averile şi veniturile reale, să prade în modul cel mai obraznic băncile, să bage mână în buzunarul statului şi să-l uşureze în mod ilegal de milioane de lei fără a suporta consecinţele? Răspunsul cred că este la suprafaţă: cei care sunt la putere sau oamenii lor. Şi de la asemenea „liberalizări” ale capitalului cele mai mari foloase urmează să le tragă anume ei, dar nu amărâţii de fermieri, industriaşi, oameni de afaceri din alte domenii, care abea de mai rămân pe linia de plutire în R.Moldova, ţara care, confom indicelui percepţiei corupţiei, la moment ocupă locul „onorific” 103 din 167 de state.

 

 

 

Tudor Iaşcenco