LEANCĂ-SOROS | CONSILIERII DE MILIOANE AI PREMIERULUI

  • 23 Octombrie 2016, 07:17
  • Vizualizări: 600
LEANCĂ-SOROS | CONSILIERII DE MILIOANE AI PREMIERULUI

Iurie Leancă a apelat la banii miliardarului George Soros pentru a-și plăti câțiva consilieri care deja primeau salariu de la stat. Se întâmpla în perioada în care actualul candidat la fotoliul de președinte deținea funcția de prim-ministru. Magnatul american a dat curs solicitării lui Leancă, tranzacția financiară fiind mascată de un institut german împreună cu care oamenii fostului premier au organizat training-uri anticorupție. Astfel, doar în perioada 2014-2015, în conturile consilierilor lui Iurie Leancă au ajuns, pe lângă salariile de la stat, peste 2 milioane de lei virați de Soros. O sumă suficientă pentru a plăti zece pensii medii timp de 12 ani. Deși faptele lor frizează imoralitatea, Leancă și apropiații săi au găsit rețeta de a evita eventuale conflicte cu legea.

 

AUGUST 2016 – portalul http://dcleaks.com/, un site care se prezintă drept un proiect „lansat de către hacktiviști americani care respectă și apreciază libertatea de exprimare”, publică mai multe documente interne sustrase de pe serverele fundației lui George Soros – Open Society Foundation. Între acestea se regăsește și o cerere de grant intitulată „Suport pentru premierul moldovean Leancă”. Documentul relevă modul în care consilierii fostului premier au primit bani de la magnatul american, astfel încât să nu intre în conflict cu legislația Republicii Moldova.

SOLICITANTUL
5 MARTIE 2013 – Deputații acordă vot de neîncredere Guvernului Filat 2, condus de liderul Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM), și-l demit pe motiv de implicare „în scheme criminale şi coruptibile”.  30 MAI 2013 – Iurie Leancă, ministru de Externe în Executivul proaspăt demis și prim vice-președinte al PLDM, este propulsat în fotoliul de premier. 

Iurie Leancă în fotoliul de premier // Foto: www.gov.md

La scurt timp de la învestirea în funcția de prim-ministru, Iurie Leancă își numește membrii Cancelariei. În aceeași perioadă, îl roagă pe miliardarul George Soros să-i dea bani „pentru a angaja trei consilieri-cheie”. Motivul – lipsa de experiență în guvernarea țării, inclusiv în gestionarea conflictului transnistrean. Astfel, Soros acceptă cererea de a-i susține financiar, în perioada iulie 2013-iunie 2014, pe trei dintre oamenii indicați de premier.

SEPTEMBRIE 2013 – în timpul unei vizite oficiale în SUA, Iurie Leancă se întâlnește personal cu George Soros. Acesta „a promis susținere din partea Fundației SOROS în reformele din domeniul educației”. În plus, cei doi au convenit ca „pe viitor, să stabilească proiecte concrete”, după cum anunța serviciul de presă al guvernului. 

În anul următor, Leancă îi cere lui Soros prelungirea finanțării pentru încă opt luni, până când va fi formată noua guvernare, ca urmare a scrutinului parlamentar care urma să aibă loc în noiembrie 2014. Doar că, pe lângă cei „trei consilieri-cheie”, premierul solicită bani și pentru al patrulea.

Astfel, în iulie 2014, Soros acceptă finanțarea deja a patru consilieri. Pentru fiecare dintre ei a fost prevăzut, în medie, un salariu de 4.200 dolari (circa 60.000 de lei) pe lună.

Iurie LEANCĂ: Da, am vorbit cu el (George Soros – n.r.), i-am explicat cât de greu e să atragi în oficiu consilieri valoroși, dacă le oferi doar salariul de câteva mii de lei. […] Am încercat să atrag acești oameni, să-i păstrez acolo, să-i stimulez, fiindcă altfel nu i-aș fi putut păstra în oficiul primului-ministru.

 

 

 

DONATORUL
George Soros – miliardar american originar din Ungaria, în vârstă de 86 de ani. În septembrie 2016, revista „Forbes” l-a clasat pe locul 23 în topul celor mai bogați oameni ai planetei, cu o avere estimată la 24,9 miliarde de dolari.  Soros este fondator și președinte al Soros Fund Management și Open Society Foundations (OSF), cea care a direcționat banii către consilierii lui Iurie Leancă. 

De altfel, Leancă a fost membru al consiliului de administrație al Fundației Soros-Moldova, instituție care a sprijinit ideea finanțării continue a consilierilor primului-ministru, „chiar dacă însăși fundația nu vrea să fie conectată direct la niciun grant acordat autorităților”.

 

George Soros // Foto: www.georgesoros.com

Legea cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică interzice acestora să exercite, în paralel, „alte activităţi remunerate prin contract individual de muncă sau prin alt contract de caracter civil”. În schimb, aceasta le permite consilierilor să fie plătiți pentru activități ştiinţifice, didactice şi de creaţie. 

 INTERMEDIARUL
Pentru a legaliza salariile oferite de fundația lui George Soros oamenilor lui Leancă, în tranzacția financiară este cooptată o organizație nonguvernamentală din Germania. Institut für Europäische Politik (IEP, Institutul de Politici Europene) își are sediul în Berlin, capitala Germaniei. Fondat în 1959, acesta își dedică activitatea „studierii integrării europene”.

Astfel, prin intermediul unui program al OSF care se axează pe promovarea drepturilor omului și combaterea corupției în mai multe țări din fostul bloc sovietic, inclusiv în Republica Moldova, banii ceruți de fostul premier ajung la organizația germană.

Aceasta, la rândul ei, îi contractează pe consilierii lui Leancă. Oficial, aceștia sunt angajați și plătiți în calitate de cercetători-consultanți. „Institutul (IEP – n.r.) propune să elaboreze un studiu de evaluare strategică a conflictului transnistrean. […] Toți cei patru consilieri ai prim-ministrului vor contribui la elaborarea studiului, pe domeniile lor de specializare”, se arată în documentul prin care este justificată angajarea consilierilor premierului.

Iurie LEANCĂ: Unica soluție a fost ca… El (George Soros – n.r.), nu poate plăti salarii. Din păcate noi nu am reușit să facem ceea ce au reușit georgienii, după 2003, când și Soros, și americanii, i-au ajutat în perioadă de tranziție, plătind salariile direct – la miniștri, miniștri-adjuncți, la vameși, polițiști. Noi nu am reușit, deși din 2010 am încercat să facem acest lucru. […] Și atunci am preferat iarăși, fără a încălca legea, să găsesc o formulă de a-i stimula pe colegii mei, pe unii de-ai păstra, pe alții să-i aduc. […] Acești consilieri ai mei au prestat un serviciu, o analiză pe ceea ce înseamnă conflictul din Transnistria. Pentru această analiză au fost remunerați, au plătit impozite foarte mari […]. Legislația permite, nu interzice, și da, am făcut uz de această posibilitate. Nu văd absolut nimic…

Mai mult, institutul german nu a redirecționat banii gratuit. Pentru intermedierea tranzacției timp de opt luni, în perioada iulie 2014-februarie 2015, IEP a reținut 5% din fluxul total, adică 6.750 de dolari.

BENEFICIARII
Potrivit declarațiilor de avere ale celor patru consilieri ai fostului premier, doar în 2013 și 2014 (cele pentru 2015 încă nu au fost publicate de Autoritatea Națională de Integritate – n.r.), aceștia au primit, în total, de la Institut für Europäische Politik, peste 2 milioane de lei. Patru consilieri plătiți de stat ar primi aceeași bani în decursul a patru ani.

Eugeniu Sturza. Înainte de a fi numit în funcția de șef al Cabinetului prim-ministrului Leancă, Sturza a fost consilier principal de stat în Guvernul Filat. În Executiv a ajuns pe linie de partid, fiind membru al Consiliului Politic Național al PLDM. În 2013 și 2014, acesta a încasat de la stat circa 400.000 de lei, în timp ce institutul german i-a virat o sumă dublă – 830.000 de lei. Oficial, pentru „efectuarea cercetării științifice […] la tema „Moldova Strategic Conflict Research”. 

Valeriu Prohnițchi. Pentru a deveni consilierul lui Leancă, a părăsit funcția de director al Expert-Grup, organizație nonguvernamentală „specializată în cercetări economice și de politici publice”. Schimbarea i-a adus și un salariu de trei ori mai mic decât cel pe care îl încasa înainte de a se angaja la stat – de la circa 30.000 de lei pe lună la aproape 11.000 de lei lunar. În perioada 2013-2014, Prohnițchi a fost remunerat de stat cu 190.000 de lei. Suma respectivă a mai fost suplinită cu peste 800.000 de lei, bani virați de de Institut für Europäische Politik pentru efectuarea aceleiași cercetări ca și în cazul lui Sturza. 

Vladislav Kulminski. Fost angajat al PNUD Moldova, și el a renunțat la un post mai bine plătit pentru a deveni consilierul lui Iurie Leancă. În 2013, potrivit unicei declarații de avere disponibile, Kulminski s-a angajat la stat pentru un salariu de circa 9.000 de lei, în timp ce la PNUD încasa lunar aproape 30.000. Și de această dată a intervenit institutul german pentru a suplini diferența, transferându-i, pentru șase luni, 270.000 de lei (în medie, 45.000 de lei pe lună – n.r.). Tranzacția la fel a fost justificată prin „servicii de cercetare”. 

 Liliana Vițu-Eșanu. Este al patrulea consilier pentru care fostul premier a solicitat, „susținere” financiară de la George Soros. Jurnalistă de meserie, Vițu a făcut parte, ca și Leancă, din consiliul de administrație al Fundației Soros-Moldova. A fost numită în funcția de purtător de cuvânt al Prim-ministrului în aceeași zi cu Sturza și Prohnițchi – 19 iunie 2013. Spre deosebire de ei, însă, Vițu a fost inclusă în „programul” Leancă-Soros abia în vara lui 2014, când fostul premier a cerut prelungirea finanțării. În timp ce încasa de la stat un salariu de aproximativ 12.000 de lei, în ultimele șase luni ale anului 2014 Vițu a primit de la Institut für Europäische Politik 207.000 de lei (aproape 35.000 de lei pe lună – n.r.). Oficial, tot pentru servicii de „cercetare științifică”. 

 Iurie LEANCĂ: Îmi pare rău că nu am reușit să asigur pentru toți consilierii acest supliment. Și nu zic că unii au fost mai valoroși și unii mai puțin valoroși. Dar mă bucur că, cel puțin pentru câțiva consilieri-cheie, am reușit să asigur, ca să nu fie tot felul de discuții, că ei mai sunt alimentați din alte părți. Și atunci înțelegerea noastră a fost – uite, aveți un salariu decent, sau mai mult decât decent, dar rugămintea mea – vă axați doar pe serviciu, pe calitate, și nu vă mai gândiți la tot felul de soluții pentru a supraviețui.

STUDIU-FANTOMĂ
Foștii consilieri ai premierului au evitat apelurile și mesajele prin care reporterii RISE le-au cerut nu doar câte un punct de vedere, dar și să prezinte fragmentele cu care fiecare dintre ei a contribuit la studiul despre conflictul transnistrean și pentru care, oficial, au fost remunerați. Doar Valeriu Prohnițchi s-a arătat dispus să se pronunțe pe marginea acestui subiect, acoperindu-se cu cercetarea respectivă, chiar dacă nu-și mai amintește condițiile în care a ajuns să colaboreze cu institutul german.

Valeriu PROHNIȚCHI: Nu am ce discuta la acest subiect. El (studiul – n.r.) a fost livrat comanditarului. Nu pot să vă dau studiul, pentru că a fost comandat de instituția respectivă.

Despre cum a ajuns să colaboreze cu IEP – Cineva mi-a spus că este o oportunitate de a obține o bursă de cercetare, dar nu-mi mai amintesc cine.

Și Iurie Leancă își acoperă foștii consilieri cu studiul elaborat pentru Institut für Europäische Politik. Dar, întrebat dacă, personal, a văzut studiul respectiv, fostul premier s-a pierdut în explicații.

Iurie LEANCĂ: Sigur. Nu, nu, nu, nu. Păi, nu am timp… Studii mari… […] Dar vă asigur că au lucrat. Îi mai monitorizam din timp în timp, când predau, ce scriu. Știu că au făcut asta pentru că șef peste ei, în sensul ăsta, a fost Vlad Kulminski, un analist deosebit, cunoscător foarte bun a tot ce înseamnă conflictul transnistrean. Așa că, nu credeți că a fost o butaforie de asta – am bifat că fac ei ceva și au primit bani fără a presta un produs.

Pentru a ne demonstra că studiul există, Leancă ne-a declarat că v-a discuta cu Vlad Kulminski și cu colegii acestuia ca să ni-l prezinte –„să-l citiți, să-l dezbateți, dacă doriți”. Anterior discuției cu fostul premier, RISE deja solicitase de la Kulminski o copie a respectivului studiu. Până la publicarea acestui material, nu am primit niciun răspuns de la fostul consilier.

La finele lunii august, RISE a solicitat și institutului german un punct de vedere. În plus, le-am cerut reprezentanților institutului să ne pună la dispoziție și o copie a studiului pentru care au fost remunerați foștii consilieri ai lui Iurie Leancă, și care nu este disponibil on-line. Solicitările au rămas, însă, fără răspuns.

Nici Viorel Ursu, manager regional la OSF și coordonatorul proiectului de finanțare a consilierilor fostului premier, nu a dat curs solicitării noastre prin care am solicitat poziția organizației pe marginea acestui caz.

 

Sediul PPEM şi IPRE, str. V. Alecsandri, Chişinău, 28 septembrie 2016 // Foto: RISE Moldova

CONEXIUNI
În urma scrutinului parlamentar din 30 noiembrie 2014, Guvernul Leancă își dă demisia, „în legătură cu validarea alegerilor pentru un nou Parlament”. Ulterior, acesta revine în fața deputaților și solicită reînvestirea. Însă aleșii poporului nu-i mai acordă vot de încredere, noul Guvern Leancă obținând doar 42 de voturi din cele cel puțin 51 necesare.  În schimb, pe 18 februarie 2015, parlamentarii îl învestesc în fruntea cabinetului de miniștri pe Chiril Gaburici, fost director al companiei de telefonie mobilă Moldcell. În aceeași zi, Leancă își demite consilierii și, la scurt timp, părăsește PLDM-ul și își formează propria formațiune – Partidul Popular European din Moldova (PPEM).

Între timp, doi dintre foștii săi consilieri, Eugeniu Sturza și Vladislav Kulminski, înregistrează organizația nonguvernamentală Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) – ai cărei membri au devenit atât Leancă, cât și mai multe persoane din anturajul acestuia. Și PPEM, și IPRE au sediul la aceeași adresă și au același telefon de contact. Între partenerii noului ONG se regăsește și organizația germană care a direcționat banii lui Soros către consilierii fostului premier – Institut für Europäische Politik. În septembrie 2015, ambele organizații au susținut un work-shop în Republica Moldova despre modul în care societatea civilă poate contribui la lupta contra corupției. Mai mult, printre membrii IPRE se regăsește și Martin Sieg, fost consilier în Bundestagul german. În 2011, președintele-interimar Marian Lupu i-a conferit acestuia „Ordinul de Onoare” „pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor de prietenie şi colaborare moldo-germane”. Ulterior, Sieg a fost și consilier al lui Leancă, spune fostul premier.

Iurie LEANCĂ: În momentul în care am ajuns prim-ministru, am rugat prietenii germani ca să fie posibilă angajarea lui în calitate de consilier. Am avut doi consilieri germani – unul a fost Matin Sieg și unul a fost pe investiții directe.

 

De la stânga la dreapta: Valeriu Chiveri, Iurie Leancă şi Martin Sieg, în timpul unei întrevederi cu Michael Roth, ministru de Stat pentru Afaceri Externe al Germaniei. 30 august 2014 // Foto: www.gov.md

Pe pagina web a IPRE, Sieg era prezentat drept director executiv și membru în consiliul de administrație. Recent, însă, fotografia acestuia a fost scoasă de pe site.

Iurie LEANCĂ: După ce m-au plecat din funcția de prim-ministru, (Martin Sieg – n.r.) ne-a ajutat la constituirea acestui institut. A fost un timp și directorul institutului. Acum dânsul a fost nevoit să se distanțeze fiindcă, nu știu dacă e un secret sau nu, va fi reprezentatul Fundației Adenauer (The Konrad-Adenauer-Stiftung foundation – n.r.) pentru România și Moldova (și ea partener a IPRE – n.r.).

EXPERȚII PARTIDULUI
După plecarea lui Iurie Leancă de la cârma guvernului, colaborarea științifică cu ONG-ul german a continuat. În 2015, Eugen Carpov, fost coleg cu Leancă în PLDM și actual vicepreședinte al PPEM, a primit de la Institut für Europäische Politik aproape 185.000 de lei „pentru activitate științifică”.  Cu o sumă ceva mai modestă a fost remunerat și Ruslan Codreanu, cel care i-a devenit asistent lui Carpov după căderea Guvernului Leancă. Acesta a încasat, de la același institut, aproximativ 175.000 de lei în calitate de „expert”. Ruslan CODREANU (despre colaborarea cu IEP): A fost un proiect pe o durată de nouă luni de zile, pe o analiză pe segmentul de anticorupție. Am elaborat o strategie cu trei componente – pe organele de drept, pe reforma administrației publice și colaborarea cu societatea civilă. Eu am fost responsabil pe reforma administrației publice. La sfârșit, a fost elaborat un policy paper […], este și pe site-ul institutului de la Berlin.

Ca și Eugen Carpov, Codreanu deține funcția de vicepreședinte al PPEM și a fost șeful grupei de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susţinerii lui Iurie Leancă la funcţia președinte al Republicii Moldova. 

 

 Nicolae CUŞCHEVICI