Justiţia pârâtă din Republica Moldova

  • 20 Iunie 2013, 17:17
  • Vizualizări: 1784

Cetăţenii moldoveni sunt în continuare nemulţumiţi de felul cum are loc actul justiţiei în ţară. Acest lucru o dovedeşte numărul mare de sesizări înregistrate în anul 2012 şi în primele 5 luni ale anului curent la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

 

2466 de sesizări în 2012

De la începutul anului 2013 şi până în prezent, la CSM au fost înregistrate 1100 de petiţii şi sesizări de la persoane fizice şi juridice care se referă la activitatea judecătorilor din R.Moldova. Pe tot parcursul anului 2012 numărul plângerilor, petiţiilor şi adresărilor împotriva magistraţilor a fost de 2466. Cele mai multe petiţii s-au referit la activitatea judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Curţii Supreme de Justiţie, Judecătoriilor Centru şi Râşcani din municipiul Chişinău.

Potrivit Raportului privind activitatea CSM, modul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti în anul 2012, anul trecut au fost depuse 1223 de petiţii în care era reclamată organizarea insuficientă a înfăptuirii justiţiei, nerespectarea termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor civile, penale şi contravenţionale sau încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti. Alte 141 de petiţii au vizat comportamentul judecătorilor, iar în restul plângerilor era invocat dezacordul privind legalitatea actelor judecătoreşti emise de instanţe.

 

Ce-i nemulţumeşte pe petiţionari?

În acelaşi raport este menţionat că, de regulă, petiţionarii invocă: tergiversarea examinării cauzelor civile sau penale, inclusiv şi examinarea îndelungată de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie a recursurilor în anulare, bazate pe modificările din Codul penal (notă: petiţiile sunt depuse inclusiv de condamnaţii care deja au ispăşit pedeapsa maximă de privare de libertate stipulată prin noul Cod penal, ei însă continuă să fie deţinuţi în temeiul sentinţei pronunţate în baza Codului penal de până la anul 2008); redactarea hotărârilor motivate cu încălcarea termenului stabilit de lege; încălcarea termenului de expediere a hotărârilor judecătoreşti; părtinirea judecătorilor la examinarea cauzelor; admiterea de către judecători a lipsei de respect faţă de participanţii la proces, folosirea statutului de judecător în interes personal, influenţând alţi judecători sau funcţionari publici; admiterea de către angajaţii instanţelor judecătoreşti a unor erori, ce au dus la încălcarea drepturilor şi intereselor legale ale participanţilor la proces (eliberarea titlurilor executorii în baza unor hotărâri care nu au devenit definitive etc.).

 

Cum pot cetăţenii să depună plângeri împotriva judecătorilor?

Valeriu Catan, inspector judecător de la CSM, explică cum pot depune plângeri şi sesizări la CSM persoanele care consideră că le-au fost lezate drepturile în procesul efectuării justiţiei: „Primim petiţii în formă scrisă sau în formă electronică. Avem şi cazuri când oamenii vin în audienţă la CSM pentru a depune reclamaţia. Cele mai multe petiţii parvin însă prin poştă. De multe ori, persoanele sună la telefonul de încredere al CSM, ne relatează despre nemulţumirile lor, apoi sunt informaţi cum să scrie petiţia, pe care ulterior ne-o expediază”. Legea cu privire la petiţionare nu prevede un formular special pentru sesizarea Consiliului. Ca urmare, acestea trebuie să fie semnate de autor, indicându-se numele, prenumele şi domiciliul acestuia, şi să conţină aspecte din activitatea instanţei sau a judecătorului pe care petiţionarul le consideră ilegale.

Petiţiile pot fi expediate la CSM, la adresa: mun. Chişinău, str. M. Kogălniceanu, 70 (clădirea Curţii Supreme de Justiţie, et.1) sau la adresa de e-mail: aparat@csm.md. De asemenea, persoanele interesate pot suna la telefonul de încredere al CSM: 022 223840, telefon disponibil de luni până vineri, între orele 8.00 şi 17.00.

 

Cine verifică petiţiile?

Inspecţia judiciară din componenţa CSM este organul care verifică sesizările şi petiţiile adresate Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit Regulamentului privind soluţionarea petiţiilor, CSM soluţionează doar petiţiile care se referă la activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor, încălcarea de către aceştia a obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. CSM informează judecătorul despre petiţia primită, iar petiţionarul - despre măsurile întreprinse pe marginea acesteia. În legea cu privire la petiţionare este stipulat că petiţiile se examinează în termen de 30 de zile, iar cele care nu necesită o studiere şi examinare suplimentară – în termen de 15 zile de la data înregistrării. În cazuri deosebite, termenul de examinare poate fi prelungit de către conducătorul organului corespunzător cu cel mult o lună, fapt despre care este informat petiţionarul. În procesul examinării petiţiei nu se admite divulgarea informaţiilor privind viaţa personală a petiţionarului contra voinţei lui sau a altor informaţii, dacă acestea lezează drepturile şi interesele lui legitime, precum şi a informaţiilor ce constituie secrete de stat.

Legea cu privire la petiţionare prevede că refuzul neîntemeiat de a examina petiţia sau tărăgănarea examinării ei, adoptarea unor decizii ce contravin legislaţiei, divulgarea informaţiilor privind viaţa personală a petiţionarului contra voinţei lui atrage după sine răspundere administrativă, iar persecutarea petiţionarului în legătură cu înaintarea petiţiei ori cu exprimarea unor aprecieri critice ce se conţin în ea atrage după sine răspundere penală.

Dacă în rezultatul examinării petiţiei se depistează temeiuri pentru tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului, membrul CSM care examinează petiţia intentează о procedură disciplinară, conform art. 10 din Legea cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor, care se transmite spre examinare Colegiului disciplinar din cadrul CSM. Astfel, în anul trecut au fost intentate şi examinate 49 de proceduri disciplinare, iar în primele trei luni ale anului curent, Colegiul disciplinar a emis nouă hotărâri ce vizează activitatea a 12 judecători din instanţele judecătoreşti din ţară.

Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente