Istoria nu iartă!

  • 9 Iulie 2017, 08:33
  • Vizualizări: 796
Istoria nu iartă!

Scrisoare deschisă adresată membrilor Consiliului Orășenesc Rezina

Subiectul acestei scrisori a fost determinat de lucrările recentei sedințe a Consiliului orășenesc Rezina, la care s-a discutat cererea de atribuire a unui loc pentru reinstalarea bustului regelui Ferdinand, care prezintă patrimoniu cultural și istoric, înălţat la Rezina în perioada interbelică în baza donaţiilor rezinenilor şi distrus în timpul regimului stalinist.

Propunerea de respingere a cererii a venit de la doctorul Alexandru Gangal, pe care l-am cunoscut când a venit la spitalul din Rezina după absolvirea facultății. Atunci mi-a făcut impresia unui intelectual cu o atitudine respectuoasă față de pacienți și cu pregătire profesională bună.

Acum m-a mirat mult faptul că dânsul a ajuns în ipostaza de consilier orăşenesc şi unul din liderii organizaţiei teritoriale Rezina a PCRM. A vorbit în limba rusă și prin discursul său a cerut respingerea iniţiativei de reinstalare a bustului, aducând drept argument faptul că suntem pe calea soluționării conflictului transnistrean, iar acest eveniment ar putea dăuna întregirii Republicii Moldova. Este un FALS. Prin aceasta dânsul a dat dovadă de diletantism politic și lipsă de respect față de istoria neamului nostru. Însuşi liderul de la Tiraspol a declarat, că, deși Dodon se consideră prorus, Moscova nu va ceda Transnistria, unde sunt 220 de mii de cetățeni ai Rusiei.

 În calitatea mea de băștinașă a oraşului Rezina, strămoșii căreia de sute de ani zac în acest pământ, sunt în drept să vă întreb, tovarăși comunişti și socialiști, de ce vă permiteți să vă bateți joc de istoria orașului meu și a tuturor rezinenilor? Oare nu știți că istoria nu iartă, și peste ani istoricieni, jurnaliști, cercetători vor ridica arhivele, stenogramele, numele consilierilor și vor scrie cărţi, monografii, articole în care vor fi pomenite faptele voastre necugetate şi urmașilor le va fi rușine că v-au avut de rude? Cum s-a întâmplat cu activiştii comuniști care acum câteva decenii au decis să distrugă cimitirul de pe str. Păcii și astăzi rezinenii nu știu unde sunt mormintele rudelor, după cum nu știu nici eu unde zac bunicii mei, frații mamei care s-au întors de la război şi au murit acasă în urma rănilor. Alt frate și o soră au decedat de mici. În acest cimitir zac și rezinenii decedați în anii foametei organizate de regimul totalitar comunist de ocupație.

Am câteva întrebări față de toţi consilierii din Rezina, indiferent de apartenența politică:

1. De ce nu se îndeplineşte decizia adoptată acum câţiva ani, care viza edificarea unui parc-dendrariu pe terasa a treia a oraşului? Vă este frică poate să nu deranjați liderii de la Tiraspol? În Rezina, pe malul Nistrului, a fost o grădină publică, moștenire de la Regat, cu alei, copaci înalți, un teren de dans, unde în zilele de odihnă se organizau dansuri pentru tineret, cânta fanfara, rezinenii se odihneau pe bancile de pe aleile umbroase. Oare nu au dreptul şi orăşenii de acum la aşa un loc de agrement?       

2. Unde-i muzeul raionului Rezina, despre care autorităţile vorbesc mai mult de un deceniu? În ţară o sumedenie de sate şi-au inaugurat muzee, iar în Rezina, localitate cu un patrimoniu istoric, cultural de excepţie nu are cine se ocupa de aceasta? Din câte ştiu, de mai mulţi ani la Secţia Cultură anumite persoane primesc salarii anume ca specialişti în acest domeniu. 

3. Cum cladirea destinată pentru un complex de băi publice a ajuns să producă… beton, deşi stăpânul ei, administraţia oraşului  Rezina, oficial nu i-a schimbat destinaţia? 

4. De ce în multe localități au fost deja ridicate monumente în memoria băștinaşilor supuși represiunilor și deportărilor staliniste, iar în comuna Rezina, de unde au fost ridicate 152 de persoane - bătrâni, bolnavi, copii mici autorităţile demonstrează un nerespect total faţă de victimele acelui genocid? Deschideți www.Deportari.md și veți vedea  și auzi multe mărturii ale deportaților, inclusiv Liuba Ţurcanu din Mateuți, Rezina.

Priviți filmul produs de TVR Moldova despre masacrul de la Fântâna Albă (Bucovina), patria comunistului A.Gangal.

5. Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la foametea organizată. Circa 300 000 de basarabeni au murit atunci în suferință groaznică. Oare nu se putea în memoria băștinașilor să fie inagurată la intrarea în cimitir o Răstignire, la care cel puţin de Paștele Blajinilor să se oficieze o  slujbă de pomenire?

Domnilor și doamnelor consilieri! Ţineţi minte:  istoria nu iartă! În acest domeniu amnistie nu există.

Nadejda Brânzan, deputată în Pralamentul Independenței

                      

Cu un clic în partea de sus dreapta a acestei pagini intră pe pagina de facebook a CUVÂNTUL-ui şi spune-ţi opinia, pune întrebări, dialoghează, distribuie să vadă şi prietenii tăi.