Istoria ca punct de reper pentru crearea unei zone de afaceri eco-inovatoare

  • 12 Noiembrie 2015, 17:09
  • Vizualizări: 835
Istoria ca punct de  reper pentru crearea   unei zone de afaceri   eco-inovatoare

La Rezina, un raion deosebit de bogat în monumente de istorie, arheologie, cultură şi

arhitectură, zone peisagistice şi posibilităţi de amenajare a unor destinaţii turistice de

excepţie, de vreo zece ani se tot organizează un muzeu raional. În această afacere şi-au

declarat implicarea autorităţile publice de ambele niveluri, instituţiile de cultură. Au fost

adunate şi depozitate în două cabinete din incinta Casei de cultură mai multe

exponate. Într-un timp, acum vreo cinci ani, chiar se vorbea că muzeul iată-iată va fi

inaugurat. Nu a fost să fie. Cabinetele cu exponate stau încuiate, şi autorităţile, şi cei de

la cultură, se pare, au uitat de această intenţie.

Între timp, omul de afaceri Victor Lupaşcu, arhitect de formaţie, a decis să purceadă

la crearea unui muzeu în aer liber pe un teren denumit Saharna-Ţiglău, pe care-l

procurase cu intenţia să facă agricultură.

Saharna –Ţiglău, un monument

deosebit al culturii Cozia-Saharna

Cunoscuţii savanţi-arheologi de la Universitatea de Stat din Moldova Ion Niculiţă şi

Andrei Nicic, după o serie de cercetări aprofundate, şi-au încununat descoperirile şi cu

o monografie întitulată “Aşezarea şi necropola din prima epocă a fierului Saharna-

Ţiglău”, editată în 2014.

În imagine: Mulţimea de vase şi cioburi, dar şi instalaţiile „de producţie” descoperite de

arheologi, demonstrează că una din îndeletnicirile locuitorilor aşezării Saharna-Ţiglău era

producerea ceramicii

 

„Aşezarea şi necropo-la de la Saharna-Ţiglău, împreună cu multe monumente din regiunea

Nistrului mijlociu, cum ar fi necropole şi cetatea de la Cura Hulboaca, aşezările de la Ţareuca,

Ţahnăuţi, Solonceni, Saharna „Dealul Mănăstirii”, cetăţile de la Saharna Mică, Saharna Mare etc.,

au fost descoperite în cadrul cercetărilor periegetice întreprinse în anii 1946-1953 de către

colaboratorii Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură a Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe

a URSS, în frunte cu G.D.Smirnov”, menţionează autorii monografiei. În baza materialelor

descoperite Ion Niculiţă şi Andrei Nicic au ajuns la concluzia că necropola Saharna-Ţiglău, situată la

0,5 km la nord de satul Saharna, raionul Rezina, poate fi atribuită primei epoci a fierului şi este

considerată „drept una din cele mai importante monumente funerare ale culturii Saharna (sau

variantei estice a culturii Cozia-Saharna” (Maia Kaşuba, Sankt-Petersburg/Chişinău).

Savanţii Ion Niculiţă şi Andrei Nicic se referă în monografie şi la situl Saharna-Ţiglău, care,

potrivit dumnealor, „prezenta în perioada funcţionării o aşezare preistorică dintr-o zonă destul de

favorabilă practicării agriculturii şi creşterii animalelor… Diversele vestigii descoperite, şi în primul

rând bogatul şi valorosul lot de ceramică, prezintă dovezi incontestabile, ce mărturisesc despre

activitatea destul de intensă a locuitorilor sitului, care cunoşteau prelucrarea metalelor, cornului,

osului, pietrei, lutului”, notează autorii.

Potrivit savanţilor, „situl era alcătuit din construcţii de locuit ridicate pe nivelul antic de călcare,

bordeie şi gropi menajere şi pentru altă folosinţă în viaţa cotidiană a comunităţii”.

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews