Istoria ca punct de reper pentru crearea unei zone de afaceri eco-inovatoare

  • 12 Noiembrie 2015, 18:35
  • Vizualizări: 2041
Istoria ca punct de  reper pentru crearea   unei zone de afaceri   eco-inovatoare

La Rezina, un raion deosebit de bogat în monumente de istorie, arheologie, cultură şi

arhitectură, zone peisagistice şi posibilităţi de amenajare a unor destinaţii turistice de

excepţie, de vreo zece ani se tot organizează un muzeu raional. În această afacere şi-au

declarat implicarea autorităţile publice de ambele niveluri, instituţiile de cultură. Au fost

adunate şi depozitate în două cabinete din incinta Casei de cultură mai multe

exponate. Într-un timp, acum vreo cinci ani, chiar se vorbea că muzeul iată-iată va fi

inaugurat. Nu a fost să fie. Cabinetele cu exponate stau încuiate, şi autorităţile, şi cei de

la cultură, se pare, au uitat de această intenţie.

Între timp, omul de afaceri Victor Lupaşcu, arhitect de formaţie, a decis să purceadă

la crearea unui muzeu în aer liber pe un teren denumit Saharna-Ţiglău, pe care-l

procurase cu intenţia să facă agricultură.

Saharna –Ţiglău, un monument

deosebit al culturii Cozia-Saharna

Cunoscuţii savanţi-arheologi de la Universitatea de Stat din Moldova Ion Niculiţă şi

Andrei Nicic, după o serie de cercetări aprofundate, şi-au încununat descoperirile şi cu

o monografie întitulată “Aşezarea şi necropola din prima epocă a fierului Saharna-

Ţiglău”, editată în 2014.

În imagine: Mulţimea de vase şi cioburi, dar şi instalaţiile „de producţie” descoperite de

arheologi, demonstrează că una din îndeletnicirile locuitorilor aşezării Saharna-Ţiglău era

producerea ceramicii

 

„Aşezarea şi necropo-la de la Saharna-Ţiglău, împreună cu multe monumente din regiunea

Nistrului mijlociu, cum ar fi necropole şi cetatea de la Cura Hulboaca, aşezările de la Ţareuca,

Ţahnăuţi, Solonceni, Saharna „Dealul Mănăstirii”, cetăţile de la Saharna Mică, Saharna Mare etc.,

au fost descoperite în cadrul cercetărilor periegetice întreprinse în anii 1946-1953 de către

colaboratorii Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură a Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe

a URSS, în frunte cu G.D.Smirnov”, menţionează autorii monografiei. În baza materialelor

descoperite Ion Niculiţă şi Andrei Nicic au ajuns la concluzia că necropola Saharna-Ţiglău, situată la

0,5 km la nord de satul Saharna, raionul Rezina, poate fi atribuită primei epoci a fierului şi este

considerată „drept una din cele mai importante monumente funerare ale culturii Saharna (sau

variantei estice a culturii Cozia-Saharna” (Maia Kaşuba, Sankt-Petersburg/Chişinău).

Savanţii Ion Niculiţă şi Andrei Nicic se referă în monografie şi la situl Saharna-Ţiglău, care,

potrivit dumnealor, „prezenta în perioada funcţionării o aşezare preistorică dintr-o zonă destul de

favorabilă practicării agriculturii şi creşterii animalelor… Diversele vestigii descoperite, şi în primul

rând bogatul şi valorosul lot de ceramică, prezintă dovezi incontestabile, ce mărturisesc despre

activitatea destul de intensă a locuitorilor sitului, care cunoşteau prelucrarea metalelor, cornului,

osului, pietrei, lutului”, notează autorii.

Potrivit savanţilor, „situl era alcătuit din construcţii de locuit ridicate pe nivelul antic de călcare,

bordeie şi gropi menajere şi pentru altă folosinţă în viaţa cotidiană a comunităţii”.

Criza din ţară nu ne

încurcă să acţionăm

Victor Lupaşcu (în imagine) este proprietarul unei părţi a terenului numit Saharna-Ţiglău.

L-a procurat ca domeniu agricol, dar apoi a declarat că intenţionează să înfiinţeze aici un

muzeu de etnografie şi arheologie experimentală, lucru absolut nou la noi în ţară. I-am

propus dlui Lupaşcu să-şi împărtăşească planurile cu cititorii CUVÂNTUL-ui.

- Când şi cum a apărut ideea unui atare muzeu?

- Terenul l-am procurat acum vreo şapte ani. Saharna-Ţiglău este un loc extrem de pitoresc.

Intenţionam să-mi încerc puterile în agricultură. Dar deja prima brazdă răsturnată a scos la

suprafață o mulţime de cioburi de ceramică, unelte și instrumente casnice ciudate.

Arheologii de la Universitatea de Stat din RM, în frunte cu experimentatul doctor habilitat în istorie

Ion Niculiță au stabilit că vestigiile reprezintă cultura Cozia-Saharna, epoca fierului timpuriu din

perioada secolelor VII-IX î.e.n.

În anul următor aici au început săpăturile arheologice. În același timp a fost construită o

locuință-model a perioadei respective și câteva cuptoare-bordei de ars ceramică. (Apropo, unele

vase din ceramică, folosite în filmul “Lupii și Zeii”, au fost modelate la Saharna-Țiglău).

Ulterior ne-au vizi-tat mai mulți specialiști arheologi, etnografi din România, Ungaria, Austria,

Germania, Ucraina, Georgia, etc. Astfel, încetul cu încetul, s-a conturat ideea de a înfiinţa la

Saharna-Ţiglău un parc de arheologie experimentală, care ar include habitatul reconstruit al

perioadei respective și ar reprezenta un laborator experimental în aer liber pentru studenți, centru

de instruire și educație pentru elevi, tabără de creație pentru copii, artişti plastici și totodată un

impresionant obiectiv turistic. Acest lucru se practică în alte ţări din Europa de mult timp și se

bucură de mare succes.

Recent a fost lansată monografia „Aşezarea şi necropola din prima epocă a fierului Saharna-

Ţiglău”, o lucrare ştiinţifică fundamentală, o realizare de care mă bucur nespus, pentru că la editarea

ei mi-am adus și eu contribuția.

Am convenit cu specialiștii arheologi, savanţi de la Universitatea de Stat din Moldova și de la

Muzeul de Istorie al Moldovei să înființam Asociația Arheo-Etno-Muzeală “Saharna-Țiglău”. Cu

ajutorul acesteia ne punem scopul să valorificăm patrimoniul cultural-istoric din zona satului

Saharna, construind un complex turistic din care vor face parte un muzeu etnografic și un parc de

arheologie experimentală cu servicii de agrement, distracții, instruire, educație. În opinia noastră,

acest complex poate deveni un obiectiv turistic atractiv.

- Care este conceptul acestui proiect, cum vezi realizarea lui?

- Recent am stabilit contact cu Fundația PUM din Olanda. Împreună cu expertul fundaţiei am

elaborat un nou plan strategic de activitate. Pentru a urgenta valorificarea locației Saharna-Țiglău

am convenit că este nevoie de creat o structură economică capabilă să-și asigure de sine stătător

existența și dezvoltarea durabilă.

În paralel cu muzeul, ne propunem să creăm o zonă-centru de afaceri eco-inovatoare

preponderent în domeniul agriculturii ecologice (parc agro-industrial, grădină experimentală) cu

gestionare și administrare pe principii de antreprenoriat privat.

Comunitatea “ECO-SMART Business-Cluster” presupune practicarea celor mai noi tehnologii

verzi și inovative în diverse domenii de activitate, cea de bază fiind agricultura eco-modernă-

inovativă. Locaţia va fi dotată cu sisteme moderne de informaţie şi comunicaţii. Aici se prevede o

coexistență armonioasă de activități durabile a mai multor rezidenți-antreprenori (competitivi)

localnici în parteneriat cu rezidenți-consultanți din străinătate în domeniile economic-inovativ, social-

științific, educațional-cultural.

- S-au găsit şi parteneri? Cine mai participă la reali-zarea ideii?

- Asemenea lucruri pot fi realizate doar în cadrul unui parteneriat obștesc public-privat. Societatea

noastră, în fond, este receptivă, dar trebuie impulsionată. Sectorul privat simte avantajele și

beneficiile și este motivat să se implice, doar că autorităţile, cărora le revine un rol important în

dezvoltarea iniţiativelor, nu prea manifestă interes pentru asemenea obiective. În acelaşi timp se

vaicără mereu că societatea este inertă şi indiferentă, că patrimoniul istorico-cultural se distruge. În

diverse planuri şi strategii găsim prevederi de tipul “dezvoltarea turismului rural este o sarcină de

rang prioritar”, dar mai departe de declaraţii nu se merge. Noi suntem conştienţi că criza din sfera

politicului prin care trece de mai mulţi ani ţara noastră va aprofunda şi mai mult criza economică. Dar

asta nu ne încurcă să acţionăm. Deja se lucrează asupra infrastructurii locaţiei, în realizarea ideii

sunt implicaţi savanţi, consultanţi, agenţi economici...

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din

Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

Tudor Iaşcenco

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews