Îşi încălzeşte locuinţa cu deşeuri

  • 24 Septembrie 2015, 19:36
  • Vizualizări: 749
Îşi încălzeşte locuinţa cu deşeuri

Nevoia îi impune pe oameni să caute ieşire din situaţiile complicate de viaţă şi le ajută să găsească uneori soluţii pe cât de simple, pe atât de ingenioase. Petru Ceban din Echimăuţi, raionul Rezina, lider al unei gospodării agricole, este unul dintre aceştia. Dânsul şi-a instalat un cazan pe biomasă, în care face focul cu amestec din deşeuri agricole şi astfel economiseşte mii de lei în fiecare sezon de încălzire.

Când conducta de gaze naturale a ajuns la Echimăuţi, Petru Ceban şi-a conectat gospodăria la gazoduct, cu intenţia de a utiliza gazele atât pentru bucătărie, cât şi pentru încălzire. Între timp, preţurile la gaze au săltat într-atât, că utilizarea lor drept sursă de încălzire a locuinţei i s-a părut un lucru absolut neraţional, continuând să exploateze în acest scop soba veche, pe lemne şi cărbuni. A auzit însă, că o firmă din Chişinău fabrică nişte cazane pentru gospodăriile casnice, care produc căldură din orice tip de combustibil solid nu mai măşcat de 3-4 cm: cărbune, peleţi, alte resurse care ard.

Gospodarul a făcut calcule preventive şi a hotărât că va fi în câştig. „Am dat 32 de mii de lei pe cazan, l-am adus acasă şi l-am instalat. Era cu vreo patru ani în urmă. Mi-am făcut socoteală că acest cazan se va răscumpăra în câţiva ani, pentru că gazele se scumpesc continuu, iar combustibilul din resturi vegetale oricum va rămâne mai ieftin. La început foloseam peleţi, dar când preţul unei tone a depăşit 1200 de lei m-am pus pe gânduri şi am început a căuta alte variante”, povesteşte Petru Ceban.

Auzise că cineva foloseşte în calitate de combustibil în aceste cazane grăunţe de porumb, diverse deşeuri agricole. Fiind tehnician-mecanic de profesie, a încercat mai multe variante, ca până la urmă să se convingă, că drept sursă de energie termică pot servi toate deşeurile de producţie agricolă – rămăşiţe de cereale, beţe mărunţite de floarea-soarelui şi de fel de fel de plante, scaieţi etc., pe care anterior le arunca la gunoi.

"În rezervorul cazanului încap patru saci de biomasă. Eu de obicei fac un amestec din tot felul de rămăşiţe de la producţia agricolă. O încărcare ne asigură temperatura normală în casă pe 2-3 zile, în dependenţă de cea de afară. Procesul de funcţionare a cazanului este compute-rizat. Noi avem grijă doar să-l alimentăm la timp. Astfel, cheltuielile pentru încălzire s-au redus de zeci de ori faţă de timpurile când utilizam cărbuni ori lemne şi reprezintă doar costul energiei electrice utilizate pentru funcţionarea sistemei electrice a cazanului”, afirmă Petru Ceban.

L-am întrebat dacă nu cumva a procurat cazanul în cadrul proiectului „Fondul pentru Eficienţă Energetică”, beneficiind în asemenea caz de o subvenţie de circa 30 la sută din costul agregatului.

„Am auzit despre acest proiect cam la un an după ce am instalat cazanul şi nu m-am folosit de beneficiile lui. Dar oricum,varianta de asigurare cu energie termică pe care am ales-o este foarte rentabilă şi familia noastră economiseşte anual în acest domeniu câteva mii de lei”, ne-a răspuns Petru Ceban, mai adăugând, că recent a schimbat uşile de la casă, iar acum finisează instalarea unor geamuri noi, care vor permite conservarea maximală a energiei termice.

 

Uniunea Europeană susţine utilizarea energiei regenerabile şi pentru gospodăriile casnice. Potrivit www.biomasa.md, din 2013 până în prezent, 500 de familii din sate şi oraşe au beneficiat de subvenţii în valoare de 1300 de euro fiecare. Graţie fondurilor europene, oamenii şi-au instalat cazane ce le asigură securitatea energetică.

 

Tudor Iaşcenco,

Natalia Rotari

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews