Ion Ştefârţă: A fost un mandat reuşit, am soluţionat collegial şi onest problemele cetăţenilor

  • 30 Aprilie 2015, 19:43
  • Vizualizări: 1084

La întrebări răspunde dl Ion Ştefârţă, preşedintele raionului Orhei

- Domnule preşedinte! Orice mandat presupune anumite sarcini, care la rândul lor se împart în prioritare, curente şi de perspectivă. Care au fost priorităţile actualei administraţii a raionului Orhei pe parcursul mandatului care expiră deja?

- O persoană res-ponsabilă care a obţinut un mandat de ales local mai întâi de toate trebuie să stabilească priorităţile activităţii sale în cadrul dialogului cu societatea. Dacă acest dialog lipseşte este foarte greu, chiar imposibil de evidenţiat priorităţile. De asemenea este important ca promisiunile să fie reale, depinde mult şi de împrejurări, stabilitatea politică, etc.

Acum patru ani, fiind ales în calitate de preşedinte al raionului, împreună cu echipa, am identificat câteva priorităţi: conectarea la magistralele de gaze naturale a tuturor localităţilor, construcţia de apeducte şi reţele de evacuare a apelor reziduale, reparaţia drumurilor, iluminarea stradală în localităţile din teritoriu.

Aprovizionarea cu apă şi evacuarea apelor uzate am socotit-o drept una din sarcinile principale, pentru că apa din mai bine de 80 la sută din fântâni şi izvoare conţine cantităţi mari de nitraţi şi nitriţi şi nu este bună pentru consum. Cu patru ani în urmă, în raionul Orhei numai patru localităţi aveau sisteme de canalizare: Orheiul, Peresecina, Hulboaca şi Mitocul. Acum încă în şase localităţi construim sisteme de canalizare cu staşii de epurare, lucrări estimate la circa 60 milioane de lei. Am reuşit să construim staţia de epurare de la Orhei, una din cele mai mari în Europa, care a costat 58 milioane de lei.

Numai în anul trecut am fost valorificaţi 28 milioa-ne de lei pentru reparaţia drumurilor în mediul rural. În afară de aceasta, cu cei 8 milioane de lei alocaţi raionului din fondul rutier am reparat tronsoanele de drum dintre localităţi.

În 25 de localităţi au fost instalate linii de iluminate stradală. Anul acesta continuă construcţia sistemelor de iluminare în alte 16 localităţi.

Paralel s-a lucrat şi în alte domenii sociale. Am reparat 22 din cele 62 de obiective de cultură din satele raionului.

Cu alte cuvinte, accentul s-a pus pe îmbunătăţirea infrastructurii sociale or, fără drumuri, apă şi canalizare, gaze naturale, iluminare stradală etc. este imposibil de soluţionat multe probleme de ordin economic, inclusiv crearea locurilor de muncă, astfel ca sătenii să-şi găsească rostul la baştină. Pe de altă parte este clar că dacă lipseşte infrastructura socială nimeni nu va veni să investească în proiecte economice solide. În Europa nivelul de trai din mediul rural este mai avansat decât la oraş, mulţi orăşeni preferă să se mute cu traiul la ţară, pentru că acolo condiţiile de viaţă sunt mai bune. Iată de ce este o chestiune de principiu ca şi noi să schimbăm aspectul localităţilor noastre. Avem deja unele sate, cum ar fi, de exemplu, Brăviceni, unde în afară de agricultură avem şi întreprinderi industriale, se fac învestiţii serioase prin intermediul organismelor internaţionale, pe an ce trece apar noi locuri de muncă, lucruri care ar fi fost imposibile dacă nu era infrastructura corespunzătoare.

Apropo, finanţarea instituţiilor de învăţământ nu mai este în grija APL de nivelul I. Până la asta, timp de câţiva ani, în şcoli au fost investiţi... 1,5 mili-oane de lei. După trecerea instituţiilor de educaţie în subordinea APL de nivelul II şi reformarea reţelei de învăţământ (din 66 de şcoli au rămas 53) în acest domeniu am investit peste 20 milioane de lei. La moment în aceste instituţii există condiţii mult mai bune de muncă şi pentru instruirea şi educaţia tinerei generaţii.

- Multă lume de la noi încă mai tânjeşte după regimul sovietic, când "toţi aveau de lucru şi statul avea grijă de toţi”. În acelaşi timp constatăm, că în secolul XXI, în Moldova cea înfloritoare n-avem nişte obiective sociale de primă necesitate: apeducte, canalizare, grădiniţe, drumuri normale, că localităţile noastre se îneacă în gunoi, etc. La Orhei care-i situaţia în această ordine de idei?

- Da, mulţi cetăţeni, influenţaţi şi de politica promovată de partidele de stânga, sunt de părerea că înainte ar fi fost mai bine. În perioada sovietică toată lumea era ocupată în colhoz/sovhoz, se producea multă producţie, se plăteau impo-zite etc. Dar dacă era atât de bine, de ce abia acum trebuie să construim apeducte, gazoducte, drumuri, canalizare, iluminare stradală, alte obiective de menire socială, fără de care lumea nu-şi mai închipuie viaţa? În ţările din Comunitatea Europeană aceste condiţii au fost create demult, comunităţile acum au grijă doar de menţinerea, îmbunătăţirea infrastructurii sociale.

Noi am început a investi esenţial în sfera socială acum 5 ani, când statul a convenit să finanţeze destul de substanţial proiecte destinate pentru domeniul respectiv. În ultimii patru ani am implementat în fie-care localitate cel puţin 7-8 proiecte. Nu este o situaţie întâmplătoare, s-a materiali-zat un concept investiţional bine chibzuit, iniţiat de guvernarea de după 2009. Vă dau un exemplu concret: dacă acum 4 ani în Fondul Rutier erau 278 milioane de lei, apoi în anul acesta suma dată a ajuns la 1,5 miliarde de lei. S-au produs schimbări foarte mari şi în alte domenii, care trebuie înţelese şi apreciate. Dacă în anul curent reuşim reparaţia a 30 de şcoli, pentru anul viitor ne rămân celelalte 20. Pedagogii, dar şi locuitorii satelor au înţeles destul de bine că reforma în şcoală aduce după sine schimbări pozitive şi în comunitate. Este altă viaţă dacă copiii au căldură, cantină bună, grupuri sanitare, apă, sisteme de canalizare, etc. Vizavi de grădiniţe trebuie să aducem mulţumiri guvernului României pentru cei 20 milioane de euro destinaţi pentru reparaţia acestor instituţii. Raionului nostru i s-au repartizat din aceste fonduri 24 milioane de lei, cu care au fost reparate 28 de grădiniţe. În alte 20 de şcoli am realizat proiecte de eficientizare a energiei, adică am schimbat ferestrele şi uşile, acum lucrăm la termoizolarea pereţilor, etc. Au fost reparate sălile pentru sport din toate şcolile, am construit o scoală pentru box, care după mărime şi condiţii este a treia în republică.

Am mai construit 4 terenuri pentru sport. În anul acesta sunt pe cale de construcţie încă patru asemenea terenuri.

-Dumneavoastră afirmaţi că pentru raionul Orhei ultimii patru ani au fost o perioadă de şoc în ce priveşte investiţiile capitale şi curente. În care domeniu au fost valorificate cele mai multe investiţii: în producţie sau în sectorul social?

- Cele mai substanţiale investiţii au fost făcute, bineînţeles, în sfera socială. La cele menţionate mai sus trebuie să mai adaug, că numai în modernizarea Spitalului Raional au fost investiţi circa 100 milioa-ne de lei. Practic în toate localităţile funcţionează centre de sănătate sau oficii ale medicilor de familie. În anul curent a început construcţia a trei centre de sănătate noi: la Bieşti, Şarcani şi Lucaşeuca, pe care preconzăm să le dăm în exploatare până la sfârşitul anului. La Bulăeşti, Isacova şi Ghetlova a finalizat construcţia unor tronsoane de drumuri.

- Vă rugăm să con-cretizaţi provenienţa acestor investiţii: câţi bani provin din propriile venituri, câţi – din alocările bugetare de stat, câţi - din proiectele finanţate de SUA şi ţările din UE şi câţi - din ţările membre ale CSI.

- Staţia de epurare a apelor reziduale de la Orhei (58 mln de lei) a fost construită pe bani europeni. Mai avem un proiect în valoare de 17 milioane de dolari prin Programul ”Provocările mileniului” de construcţie a sistemelor de irigare în 5 localităţi (comuna Jora-de-Mijloc şi satul Vâşcăuţi). 18 milioane de dolari au fost investiţi în reparaţia a 45 de km din traseul Chişinău-Bălţi în zona raionului Orhei. Multe investiţii au venit în raion de la Fondul Rutier, Fondul Ecologic Naţional.

În anul curent din soldul disponibil al Consiliului Raional pentru obiectivele sociale au fost repartizaţi 14 milioane de lei. Recent ne-a fost aprobat un proiect în sumă de 15 milioane de lei pentru reparaţia blocurilor de studii ale Liceului Teoretic ”I.L. Caragiale” din ajutorul de 40 milioa-ne de dolari acordaţi de către guvernul SUA pentru reparaţia mai multor şcoli din ţară şi pe care urmează să-i valorificăm pe parcursul a trei ani. Avem câştigate şi alte proiecte pentru renovări în Parcul Naţional Orhei, la muzeul ”Alexandru Donici”, pentru revigorarea păşunilor, 2 mln de lei pentru reno-varea acoperişului blocului de studii al Colegiului Pedagogic ş.a. Pentru renovarea scuarului din faţa Consiliului Raional Orhei, reparaţia clădirii istorice a Bibliotecii Publice Raionale ”A. Donici” au fost utilizaţi 3,8 milioane de lei de la Fondul Ecologic. Mai avem nişte proiecte care ţin de domeniul salubrizare. Vrem să construim o fabrică de selectare şi prelucrare a deşeurilor, este nevoie de întocmirea unor planuri urbanistice de dezvoltare şi a strategiilor concrete pentru fiecare localitate. Trebuie să finalizăm reconstrucţia Mănăstirii Curchi, să înfăptuim mai multe lucrări în cadrul Complexului "Orheiul Vechi", să proiectăm renovarea drumurilor raionale, ne gândim asupra construcţiei unor parcuri industriale, unde am da posibilitate tinerilor să iniţieze mai multe afaceri.

Nici un leu din toate aceste investiţii nu a venit din CSI.

- Oraşul şi raionul Orhei a stabilit pe parcursul ultimelor două decenii relaţii de colaborare economică, culturală şi de prietenie cu diverse localităţi şi structuri teritorial-administrative din diferite ţări. Cu care dintre acestea colaborarea este mai fructuoasă şi în care domenii anume?

- Am moştenit mai multe relaţii de înfrăţire şi colaborare, inclusiv cu oraşul Şcelkovo din regiunea Moscova, cu Gomel din Belarusi, Gluboca din Ucraina, poveatul Kaliţ din Polonia, municipul Piatra-Neamţ din România. La rândul nostru, am iniţiat relaţii de colaborare cu Consiliul Judeţean Neamţ. Acum câteva săptămâni am fost la Piatra Neamţ împreună cu opt consilieri şi doi şefi de direcţii, unde am semnat un acord de colaborare pentru viitorii 5 ani, ceea ce ne va permite să beneficiem de o parte din fondurile europene alocate judeţului respectiv. În afară de aceasta am convenit cu dl Constantin Iacoban, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, să delegăm trei persoane ca să înveţe cum să acceseze proiecte europene.

Preconizăm să primim la odihnă în tabăra ”Mioriţa” 30 de copii din judeţul Neamţ, acelaşi număr de copii de la noi se vor odihni într-o tabără de la poalele Ceahlăului. Ne-am înţeles cu dl Iacoban că vom organiza la Orhei o şedinţă comună a celor două Consilii.

Şi multe sate din raion au relaţii active de colaborare cu localităţi din alte ţări. De exemplu, autorităţile şi comunităţile din Mitoc, Mălăieşti, Brăviceni împreună cu trei comunităţi din poveatul Kaliţ, Polonia, implementează prin Fundaţia ”Vshod” din Bealostok, Polonia câteva proiecte în domeniul zootehniei în primăria Brăviceni.

- În formula adminis-trativă actuală aparatul preşedintelui este organul executiv menit să transpună în viaţă deciziile legislativului local - Consiliului Raional. Cum se împacă Executivul cu Legislativul în condiţiile unei guvernări de coaliţie?

- Consiliul raional Orhei are în componenţa sa 35 de consilieri, care sunt întruniţi în cinci fracţiuni. Toţi aceşti patru ani consiliul a activat destul de productiv. Marea majoritate din ei au trecut prin vâltoarea vieţii, au o experienţă bogată de activitate în administraţia publică, ceea ce ne-a permis să găsim limbaj comun. Majoritatea covârşitoare a proiectelor de decizii înaintate de aparatul preşedintelui a fost susţinută de consiliu. Neînţelegerile care s-au întâmplat au fost cauzate de faptul că nu a fost o comunicare eficientă de la bun început dintre toate părţile, dar până la urmă problemele au fost totuşi soluţionate. Am ţinunt cont de faptul că consiliul nu semnifică numai majoritatea PLDM-PDM, dar şi opoziţia. La şedinţa recentă, spre exemplu am avut discuţii aprinse privind parteneriatul public –privat în ce priveşte reconstrucţia stadionului. Dar ulterior licitaţia a determinat deja firma care va construi un complex sportiv în valoare de circa 60 mili-oane de lei şi care include o piscină de model european, o sălă pentru sport cu 250 de locuri, două terenuri de tenis închise şi un spaţiu hotelier cu 40 de locuri. Va fi unul din cele mai impresionante ob-iective de sport din republică.

Eu cred că activitatea Consiliului poate fi apreciată pozitiv, pentru că pe parcursul acestui mandat am soluţionat în mod colegial şi onest o sumedenie de probleme ale cetăţenilor din raion.

- Pe an ce trece tot mai multă lume de la noi se convinge că actuala structură teritorial-administrativă a ţării este una foarte ineficientă. O eventuală reformă în acest domeniu ce ar trebui să prevadă?

- Avem o lege unde se spune clar, că o unitate teritorial-administrativă trebuie să aibă cel puţin 1500 de locuitori, altfel nu se poate întreţine pe sine. Noi avem în raion 12 primării cu un număr mai mic de populaţie. Veniturile proprii ale celor mai multe primării constituie nu mai mult de 10 % din cheltuielile comunităţilor respective şi numai 3 primării au venituri care depăşesc 30 la sută din necesităţi. Este clar că viaţa ne va impune să facem schimbările cuvenite.

- Şi tot aici: care ar trebui să fie, în opinia Dumneavoastră, împuternicirile (economice, sociale) ale APL de nivelul I şi nivelul II?

- Dacă e să vorbim despre nişte împuterniciri economice, ajungem la concluzia că autoritatea de nivelul II nici nu ar trebui să existe! Am vizitat Macedonia şi Slovenia unde în genere nu există autorităţi de nivelul II, dar acolo numărul de angajaţi în municipii este mai mare decât la noi. Astăzi o primărie nu are mai mult de cinci angajaţi care îndeplinesc un volum mare de lucru, prin urmare necesită să fie salariaţi în mod corespunzător. Noi, cei 32 de preşedinţi de raioane din republică, am semnat o scrisoare către preşedintele ţării şi primul ministru, în care am solicitat ca în funcţia respectivă persoanele să fie alese prin votul direct al alegătorilor din raion.

- În opinia Dum-neavoastră, ce şanse de perspectivă ale R.Moldova nicidecum nu ar trebui ratate?

- Şansele Republicii Moldova sunt mari, dar acestea depind de voinţa şi responsabilitatea clasei politice. Integrarea în UE rămâne vectorul prioritar. Cei care sunt contra integrării o fac mai degrabă din ambiţii sau neştiinţă, decât din raţiune. De ce preferăm să procurăm un Volkswagen, dar nu un Moskvici sau Volga? De ce când facem o reparaţie ne orientăm la modelele europene şi nu la cele asiatice? De ce chiar şi elita din Rusia îşi trimite copiii la învăţătură şi banii îi păstrează în Europa, dar nu în ţara lor? De ce aceeaşi elită politică şi economică din spaţiul CSI, inclusiv din R.Moldova, preferă să se odihnească în ţările din UE şi nu pe malul Baikalului? Pur şi simplu populaţia din R.Moldova este masiv manipulată cu ajutorul surselor mass-media ruseşti şi de o parte din politicienii noştri din coloana a 5-a. Dar eu sunt sigur că până la urmă lumea se va dumiri că standardele de viaţă din UE sunt net superioare celor din spaţiul CSI.

Material pregătit de Serviciul relaţii cu publicul al CR Orhei

Achitat din bani publici