Investiţii străine mâncate de rugina nepăsării

  • 2 Martie 2017, 10:57
  • Vizualizări: 474
Investiţii străine mâncate de rugina nepăsării

Din cele opt școli și grădinițe din raionul Rezina care au beneficiat de banii donatorilor externi pentru a trece la încălzirea cu biocombustibil, doar una folosește noua centrală. Instituțiile au renunțat aproape din start la noile staţii, preferând încălzirea cu gaze naturale. Astfel, investiția care se ridică la aproape 20 de milioane de lei a fost din fașă un eșec. Iar centralele ar putea fi restituite donatorilor și predate altor instituții din țară.

„Suntem surprinşi de situaţia din Rezina, acesta fiind singurul raion în care majoritatea comunităţilor beneficiare nu folosesc energia din biomasă”, susține Victor Cotruță, managerul Proiectului "Energie și Biomasă în Moldova", care precizează că, în 90% din cazuri, centralele termice instalate din fondurile europene funcţionează şi beneficiarii sunt mulţumiţi.

Beneficiarii din Rezina

În anii 2012-2015, 162 de instituţii publice din toată ţara: şcoli, grădiniţe, centre comunitare, spitale, au primit gratuit sisteme moderne de încălzire pe biomasă. Mai exact, grație Proiectului "Energie și Biomasă în Moldova", finanțat de UE-PNUD, au fost instalate centrale care utilizează peleți și brichete produse din deșeuri lemnoase. Acestea sunt o alternativă ecologică și mai ieftină, în comparație cu gazele.

Printre beneficiarii proiectului sunt și cinci școli și grădinițe din raionul Rezina: gimnaziile din atele Ţareuca, Ţahnăuţi, Sârcova, Echimăuţi şi grădiniţa de copii din satul Ţareuca. În aceeaşi perioadă şi Guvernul Japoniei a donat primăriilor Ignăţei, Mateuţi şi Cuizăuca alte trei stații termice moderne pe biomasă, tot pentru şcoli.

În prezent, însă, din toate cele opt centrale donate în raionul Rezina funcţionează doar una singură - cea de la grădiniţa de copii din satul Ţareuca. Centralele pe biocombustibil instalate la școlile din Echimăuţi, Ţareuca şi Ţahnăuţi  au funcționat doar câteva luni. Celelalte patru centrale nici nu au fost conectate vreodată la sistemele de încălzire.

 

La început toţi s-au bucurat

În cadrul primei etape a concursului anunţat de PNUD-Moldova, oferta Primăriei Țareuca a fost apreciată drept una din cele mai argumentate. Astfel, comuna s-a ales cu trei stații termice pe biomasă pentru ambele gimnazii și grădiniță.

Cu ocazia inaugurării acestora în aprilie 2013, la Țareuca s-a adunat multă lume: conducerea raionului, reprezentanți ai Delegaţiei UE în Moldova și ai Proiectului "Energie şi Biomasă", dar şi autorități locale și săteni. Dirk Schuebel, șeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova la acel moment, a apreciat investiţia de 450 mii de dolari făcută de UE-PNUD pentru a cumpăra cinci centrale ajunse în satele din raionul Rezina, plus contribuția de 1,2 milioane de lei din partea comunităților locale, drept o soluţie foarte avantajoasă.

La rândul său, Mihail Olari, primarul de Ţareuca, afirma atunci că testarea noilor staţii a arătat că acestea vor genera pe sezon economii de sute de mii de lei. „Trecerea de la gaze la biomasă mai înseamnă locuri noi de muncă, dezvoltarea businessului local, venituri suplimentare pentru oamenii de afaceri, bugetul public”, accentua atunci Olari.

 

Regrete, cine şi cum le motivează

Acum Mihail Olari constată, cu regret, că doar grădinița din s. Țareuca se încălzeşte cu peleţi, cheltuie-lile lunare fiind cu câteva mii de lei mai mici decât atunci când utilizau gaze naturale.

„În toamna-iarna lui 2013, toate cele trei instituţii s-au încălzit cu biocombustibil. Nu totul mergea excelent, pentru că operatorii nu cunoşteau la perfecţie regulile de exploatare a cazanelor. Dar după ce gimnaziile au trecut în subordinea Direcţiei Raionale Învăţământ, Tineret şi Sport, administraţiile acestora au renunţat la biocombustibil. Din câte ştiu, la fel s-a procedat și la gimnaziile din s. Echimăuți și s. Sârcova”, ne-a spus Olari.

În opinia primarului de s. Ţareuca, un anumit rol în asta l-a jucat factorul uman. „Desigur, să deserveşti o instalaţie pe gaze naturale este mai uşor şi mai simplu decât una pe biomasă. Ai apăsat butonul şi-ţi cauţi de treabă. Cu peleţii e puţin mai complicat”, adaugă Olari.

Silvia Dolişinschi, managera Gimnaziului Ţareuca, este de părere că sistemul de încălzire cu biocombustibil nu-i eficient. „La început, când o tonă de peleţi costa până la 2.800 de lei, stația nouă era mai rentabilă decât cea pe gaze, diferența fiind cam de 5.000 de lei pe lună. Acum, când aceeași tonă ajunge la 3.200-3.400 de lei, cheltuielile practic s-au egalat. Dar mai este şi factorul uman. Peleţii trebuie căutați, procuraţi, transportaţi, păstraţi, păziţi, pentru că ştiţi cum e lumea la noi...”, motivează directoarea gimnaziului.

Și Ecaterina Cuzuioc, contabila gimnaziului din s. Echimăuţi spune că administraţia instituţiei a preferat să revină la gaze naturale pentru că peleţii pe care-i procurau de la o firmă din raionul Rezina erau necalitativi, produceau multă cenuşă şi puţină căldură.

Aceleaşi argumente le-a invocat şi Tatiana Lisnic, directoarea gimnaziului din s. Sârcova. Directoarea spune că intenționează, prin luna martie, să testeze centrala pe biocombustibil ca să se convingă singură care sistem de încălzire este mai avantajos.

 

Alt proiect, aceeaşi istorie

Și Guvernul Japoniei a încercat să ajute R. Moldova la realizarea Strategiei Energetice Naţionale, adoptată în 2007. Astfel, japonezii au oferit gratuit, prin intermediul Proiectului 2KR, tot pentru instituţiile de educaţie,  25 de centrale termice pe biomasă.

Trei dintre acestea, care costă peste 3 milioane de lei fiecare, au fost repartizate primăriilor din s. Ignăţei, s. Mateuţi şi s. Cuizăuca din raionul Rezina. La rândul său, Consiliul Raional a mai alocat celor trei primării câte 281 de mii de lei, bani publici, pentru construcţia fundaţiillor pe care urmau să fie instalate centralele şi pentru cheltuieli de conectare la sistemele de încălzire a şcolilor. Staţiile au fost aduse şi instalate, actele de primire-predare semnate, dar la conectare nu s-a mai ajuns, școlile beneficiare fiind în continuare încălzite pe bază de gaze naturale.

 

Centralele japonezilor, neconectate

Deşi staţia pe biocombustibil nici nu a fost conectată la sistemul de încălzire al instituţiei, Galina Platon, directoarea Liceului Teoretic „Ioan Sârbu” din satul Ignăţei, susţine că aceasta nu-i convenabilă.

„A fost adusă și instalată de fostul primar, dar nu s-a făcut și conectarea ei la sistemul de încălzire. Noi am fost impuși s-o luăm la balanța liceului. Pentru conectare trebuie bani, dar eu de unde să-i iau?”, își argumenta poziția directoarea.

Acceași soartă o au și celelalte centrale donate de japonezi. Directorul LT „Ion Creangă” din Cuizăuca, Sergiu Apostol, nu a vrut să discute la această temă, dar până la urmă a declarat că „staţia pe biomasă nu funcţionează pentru că nu a fost conectată la clădirea liceului”.

La rândul său, primarul de Cuizăuca, Ion Ţurcan, spune că primăria a făcut tot ce se cerea privind construcţia fundaţiei şi instalarea staţiei, dar lucrările de conectare la sursele de energie electrică şi apă, de ajustare a echipamentului trebuie să le efectueze beneficiarul, adică administraţia liceului.

Iar autoritățile din satul Mateuți spun că analizează posibilitățile de a utiliza centrala oferită gratuit gimnaziului pentru încăzirea grădiniței de copii, care se află în preajmă. Conform proiectului elaborat de primărie, noul sistem de încălzire din grădiniţă şi reţelele de conectare a lui la staţia termică pe biomasă existentă vor costa circa 3 mln de lei, ne-a spus primara Angela Ursachi.

Dan Prisăcaru, mana-gerul proiectului "Utilizarea Eficientă a Combustibilului Solid în R.Moldova" din cadrul 2KR, precizează că autoritățile locale trebuiau să pregătească fundaţiile, să procure două pompe şi să conecteze staţiile la sistemele de încălzire din instituţiile respective.

„Motivele invocate de responsabilii din raionul Rezina privitor la ineficienţa acestor staţii care nici nu au fost puse în funcţiune nu cred că pot fi luate în serios. În raionul Orhei patru primării au primit asemenea staţii şi toate funcţionează, lumea e mulţumită”, asigură Dan Prisăcaru. 

Colaboratorul Direcţiei Educaţie Orhei, Iurie Voinea a confirmat că în 2014-2015 au fost puse în funcţiune 4 staţii termice pe biomasă, donate de Guvernul Japoniei la patru instituții: gimnaziul Chiperceni, gimnaziul și grădinița Brănești, gimnaziul și grădinița Furceni, gimnaziul și grădinița Trebujeni. “Toate staţiile funcţionează şi sunt eficiente din punct de vedere economic”, a precizat sursa citată.

Producătorii de biomasă și problemele lor

Victor Dolghi, directorul "Bioresurse" SRL, unicul producător de peleţi din raionul Rezina care la moment mai activează, recunoaşte că, în ultimii trei ani, preţul la peleţi s-a majorat cu circa 20 la sută. „Cu un parc de tehnică veche şi uzată, prețuri foarte mari la materia primă, carburanți și energia electrică, noi abia ne mai menţinem pe linia de plutire, cu o rentabilitate la limită. Dacă resursele energetice iarăşi se vor scumpi, iar ca urmare – şi materia primă, cel mai probabil că ne vom sista activitatea şi noi”, spune Dolghi.

Omul de afaceri mai spune că în Moldova există cantităţi enorme de biomasă, care ar putea înlocui o parte considerabilă a gazelor şi cărbunelui, procurate de peste hotare, dar lipseşte o politică de stat clară de dezvoltare a industriei de producere a biocombustibilului. „În situaţia dată trebuie să constatăm, cu regret, că investiţiile solide făcute în acest domeniu de partenerii străini, în mare parte, sunt nişte bani aruncaţi în vânt”, conchide Dolghi.

 

Centralele de milioane ar putea fi retrase

Întrebată care va fi soarta centralelor pe biocombustibil din Rezina, în condițiile în care unele dintre ele nu au fost folosite nicio zi, Victor Cotruță, managerul Proiectului "Energie și Biomasă în Moldova" susține că instituţiile beneficiare şi-au asumat angajamentul de a gestiona eficient centralele termice pe biocombustibil. În caz că instituţiile nu vor reveni la încălzirea pe biomasă, staţiile vor fi retrase şi reinstalate în instituţiile publice care doresc să beneficieze de suportul acestui proiect.

Acest lucru pare să nu-i deranjeze prea mult pe beneficiarii din raionul Rezina. De exemplu, primarul comunei Țareuca ne-a informat că deja a propus Consiliului Local să restituie stațiile termice de la Gimnaziile din satele Țareuca şi Ţahnăuţi pentru a fi transmise altor instituții şi Consiliul şi-a dat acordul.

“Am informat şi conducerea raionului despre intenţia noastră. În răspuns preşedinta raionului Eleonora Graur ne-a lămurit condiţiile de trecere a echipamentului de la o balanţă la alta”, ne-a relatat primarul. Asta în condițiile în care autoritățile locale au cheltuit pentru staţiile de la UE-PNUD peste 1 milion de lei bani publici...

 

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democraţie” implementat de RISE Moldova în baza unui grant acordat de către Uniunea Europeană. Suma grantului oferit de Uniunea Europeană va acoperi 90% din costurile totale ale proiectului. Co-finanţarea proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democraţie” pentru anul 2017 este asigurată de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED). Opiniile şi constatările exprimate aparţin autorului şi nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.

 

Tudor Iaşcenco

 

Mihai Olari, primarul c. Tareuca

Mihai Olari, primarul c. Tareuca

Victor-Dolghi-unicul-producator-de-biocombustibil-din-raionul-Rezina

Victor-Dolghi-unicul-producator-de-biocombustibil-din-raionul-Rezina

Centrala-pe-biomasa-din-Ignatei-nici-nu-a-fost-conectata

Centrala-pe-biomasa-din-Ignatei-nici-nu-a-fost-conectata

Investitii straine Inaugurarea statiei gimnaziul Tareuca

Investitii straine Inaugurarea statiei gimnaziul Tareuca

proba 8

proba 8

proba 17

proba 17

Proba 1 A verso

Proba 1 A verso

Proba 1 A

Proba nr 1 A 2

Proba nr 1 A 2

Proba nr 1 A

Proba nr 1 A

proba

proba