Intenţii salutabile care trebuie ajustate la realităţi, ca să dea efectele dorite

  • 27 Ianuarie 2017, 04:47
  • Vizualizări: 304
Intenţii salutabile care trebuie ajustate la realităţi, ca să dea efectele dorite

După cum informam cititorii în numărul precedent, marți, 24 ianuarie, săptămânalul CUVÂNTUL a dat startul campaniei de informare și dezbateri publice „APL și drumurile locale”. Scopul Campaniei este informarea şi antrenarea autorităţilor publice locale, agenţilor economici, societăţii civile într-o analiză multilaterală a stării actuale a drumurilor din teritoriu, esenţa modificărilor propuse de Congresul Autorităţilor Publice Locale şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor la Legea Drumurilor nr. 509-XIII din 22.06.1995 şi căile posibile de aducere în ordinea cuvenită şi întreţinere în stare normală a acestei categorii de drumuri, maîoritatea cărora până acum au fost lăsate în voia sorţii.

 

Esenţa modificărilor în Legea drumurilor

La dezbateri au participat câţiva primari, dar şi funcţionari publici, consilieri raionali şi locali, reprezentanţi ai societăţii civile, oameni de afaceri. Discuțiile au decurs în mod cointeresat, productiv.

Mai întâi reprezentanţii săptămânalului CUVÂNTUL, Tudor Iaşcenco şi Ion Perciun au făcut o informaţie despre esenţa modificărilor propuse spre a fi făcute în Legea drumurilor şi care au fost acceptate de Parlament în prima lectură. De fapt, această informaţie urma s-o facă un reprezentant al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, dar, după câteva zile de tratative cu persoane din conducerea ministerului, în dimineaţa de 24 ianuarie ni s-a anunţat că toţi angaîaţii sunt prinşi în acţiuni ce nu suportă amânarea. Şi o parte dintre primari, care iniţial şi-au confirmat prezenţa, n-au venit la dezbateri pe motiv că în aîun seara au fost invitaţi pentru a doua zi, la aceeaşi oră, la preşedinta raionului.

Aşadar, modificările principale în Legea drumurilor prevăd divizarea drumurilor locale în: a) drumuri locale de interes raional, b) străzi şi c) drumuri comunale.

Prima categorie include drumurile care asigură legătura între oraşele-reşedinţă şi satele (comunele) din componenţa raionului, precum şi legătura între sate (comune), inclusiv accesul spre ele dinspre drumurile naţionale. Acestea se prevede să fie trecute în proprietatea consiliilor raionale, care vor deveni responsabile de întreținerea și exploatarea lor.

Străzile (drumurile publice din interiorul localităţilor şi drumurile comunale - cele care asigură legătura dintre satul de reşedinţă de comună şi satele componente sau obiectele de interes comunal) vor trece în proprietatea şi gestiunea APL de nivelul I.

Alte modificări prevăd revizuirea modalităţilor de distribuire a banilor din Fondul Rutier pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor, maîorarea de circa 10 ori a amenzilor pentru încălcarea de către persoanele fizice şi îuridice a prevederilor Legii drumurilor.

 

Schimbarea proprietarilor presupune şi alte schimbări

Cum era și de așteptat, opiniile participanţilor la dezbateri au fost cointeresate şi, pe alocuri, controversate. Primarul comunei Ghiduleni Liviu Ciubotaru, inginer în domeniul construcţiei şi exploatării drumurilor, susținut şi de alți participanți, a argumentat că instituirea categoriei „drumuri de însemnătate raională" şi trecerea lor în proprietatea şi responsabilitatea autorităţilor raionale poate avea un impact negativ asupra calităţii întreţinerii şi reparaţiei acestora. Până acum aceste drumuri erau în gestiunea Administraţiei de Stat a Drumurilor şi întreprinderilor acesteia din teritoriu, în cazul nostru SA ”Drumuri-Orhei”. Dacă în continuare drumurile vor trece în proprietatea administraţiei raionului, iar întreprinderea de întreţinere şi exploatare va rămâne în subordinea Administraţiei de Stat a Drumurilor, vor apărea probleme serioase or, relaţiile dintre proprietari şi agentul economic se vor complica, a fost de părere Liviu Ciubotaru. 

Participanţii la discuţie au salutat, deşi cu unele rezerve, întroducerea în legislaţie a categoriei "străzi şi drumuri comunale" şi atribuirea lor în subordinea primăriilor.   

Cel mai mult s-a vorbit despre efectele posibile ale modificărilor în Legea drumurilor şi căile de îmbunătăţire a stării acestor categorii de drumuri.

În opinia primarului de Ghiduleni, alocarea din Fondul rutier a câte 100-120 lei per locuitor pentru drumurile trecute în gestiuna APL de nivelul I nu va conduce la soluţionarea problemei. "În cele 3 sate din comuna noastră avem 13,4 km de drumuri, inclusiv 4,5 km de străzi asfaltate, 3,4 km - cu pietriş, restul - drumuri de ţară, la care se mai adaugă 13 poduri şi podeţe. Aproape toate sunt într-o stare deplorabilă, reparaţia şi întreţinerea lor în stare normală necesită zeci, dacă nu sute de milioane de lei. Cei 100-200 de mii de lei pe care îi vom primi conform acestor modificări sunt sume infime. Alta ar fi treaba dacă statul mai întâi ne-ar aîuta să aducem într-o stare cât de cât normală măcar o parte din aceste drumuri şi apoi să ni le dea în gestiune cu sumele simbolice pentru întreţinere", a fost de părere Liviu Ciubotaru.

Alexandru Călăraș, primarul satului Ignăţei a spus că, dacă modificarea privind finanţarea primăriilor pentru întreţinerea străzilor şi a drumurilor comunale va fi acceptată de Legislativ, dânsul așteaptă vreo 240 de mii de lei, care este o sumă simbolică, dar oricum mai mult decât nimic. Cât privește reparația şi modernizarea străzilor, dumnealui a fost de părere că fără investitori şi sponsori serioşi problema nu va putea fi soluţionată.

În aceeaşi ordine de idei, Mihail Olaru, primarul com. Țareuca a opinat, ţinând cont de starea actuală a drumurilor locale, că amintita cotă de finanțare din Fondul Rutier a lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a străzilor și drumurilor comunale ar trebui maîorată substanţial. Totodată dânsul consideră că drumurile din intravilanul localităților tot ar trebui să fie clasificate după anumite criterii - de exemplu, străzi centrale, de mahala și ulicioa-re - și autorităţile să aprobe un document prin care să reglementeze ordinea şi modalităţile de reparaţie şi întreţinere a acestora.

Gheorghe Gâncu, viceprimarul or. Rezina, a informat asistenţa că în localitățile comunei urbane Rezina sunt 740 km de străzi, stradele, ulicioare, drumuri rurale, căi de acces, care în marea maîoritate sunt acoperite cu asfalt sau beton. Problema cea mai mare a cetățenilor este că străzile centrale a celor 4 localități sunt drumuri de tranzit de categorie națională sau locală. De aceea construcția drumului de ocolire început acum trei decenii ar trebui urgentată, spunea viceprimarul. O altă problemă, în viziunea dlui Gâncu, este faptul că municipalitatea îngriîește permanent pe cont propriu aceste drumuri, care nu sunt în proprietatea primăriei.

Veaceslav Dascăl, șeful Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Rezina şi Vasile Platon, specialist superior-auto de stat al Serviciului Supraveghere Transport și Accidente Rutiere al IP Rezina au menţionat că multe drumuri din spaţiul rural au devenit aproape impracticabile, ceea ce vorbeşte despre degradarea nu doar economică, dar şi socială, morală a localităţilor noastre, despre necesitatea implicării mai active a cetăţenilor în procesele de proteîare, întreţinere în stare normală a drumurilor.

Omul de afaceri Victor Cibotari din Rezina a abordat problema utilizării eficiente a banilor publici repartizaţi pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor locale. În opinia lui, deseori aceste lucrări se fac necalitativ deoarece lipseşte controlul respectiv din partea organelor de resort şi a ordonatorilor de credite.

Preşedinta AO „Nufărul” Liuba Stavinschi a lansat propunerea ca administraţia raionului să insiste către autoritățile publice centrale ca drumul local Cogâlniceni-Ţâpova (Lalova) să fie trecut în categoria „drumuri naționale” şi adus în ordinea cuvenită. La Țâpova se află un monument al culturii noastre naționale de talie europeană și amenaîarea unui drum calitativ ar face posibilă dezvoltarea turismului, apariţia unor locuri noi de muncă  și a surselor de venituri pentru buget şi cetăţeni.

 

Concluzii şi propuneri

În final, participanții la dezbateri au aîuns la următoarele concluzii:

1. Autorităţile publice din raion să insiste către Guvernul R. Moldova de a urgenta:

- construcția drumului de ocolire a oraşului Rezina, cu finalizarea acestuia cel târziu în anul 2018;

- trecerea drumului local R20-Lalova (lungimea 20 km), care asigură legătura dintre şapte sate și accesul către monumentul de valoare națională Mănăstirea Țâpova, în categoria „drum naţional”;

- indicatorul de finanțare a procesului de reparaţie-întreţinere a străzilor și drumurilor comunale să fie leu/locuitor, iar suma totală a miîloacelor finanțiare destinate acestui sector să constituie nu mai puțin de 20% -25% din Fondul Rutier al Republicii Moldova;

- autoritățile publice locale de nivelul I și de nivelul II, cât și administrațiile întreprinderilor antrenate la întreținerea și exploatarea drumurilor locale-raionale, comunale și ale străzilor să atragă o atenție sporită la starea reală a plantațiilor rutiere, cât și a imobilului rutier, în deosebi la evacuarea și/sau demolarea semnelor funerare instalate nelegitim.

 

  Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la Bucureşti. Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine autorului şi nu neapărat  reflectă poziţia Ambasadei.

 Ion Perciun