Incubatoarele de afaceri şi rostul lor în dezvoltarea antreprenoriatului

  • 16 Aprilie 2015, 15:53
  • Vizualizări: 2533
Incubatoarele de afaceri şi rostul lor în dezvoltarea antreprenoriatului

Un Incubator de afaceri reprezintă un spaţiu limitat în care sunt concentrate întreprinderi recent create, oferindu-li-se facilităţi, idei antreprenoriale şi administrative, suport managerial care le susţin în fazele critice ale dezvoltării. Pe teritoriul R.Moldova activează 9 incubatoare de afaceri, scopul cărora este de a oferi susţinere antreprenorilor începători. Primul incubator de afaceri a fost deschis la Soroca, ultimul – în s. Larga, Briceni. Cel din Rezina a fost al treilea şi şi-a început activitatea în toamna anului 2012. Toate au fost create cu concursul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) în parteneriat cu Ministerul Economiei. Mai departe rezultatele depind de cât de mult îşi dau interesul autorităţile şi cât de eficient este managementul fiecărui incubator pentru economia raionului/localităţii respective.

A fost instituită Reţeaua Incubatoarelor de Afaceri din Moldova, cu scopul de a promova rolul incubatoarelor de afaceri în dezvoltarea economică şi recunoaşterea acestora la nivel naţional şi internaţional.

Incubatoarele de afaceri din Moldova diferă de la caz la caz privind organizarea activităţilor şi spectrul acestora, dar şi impactul în dezvoltarea businessului mic şi mijlociu din teritoriu. Drept dovadă servesc şi informaţiile de mai jos. Citiţi, comparaţi, faceţi concluzii.

 

Câştigătorul Cupei Antreprenoriatului Rural din Soroca va merge într-o vizită de lucru în Estonia

Şase echipe finaliste ale Cupei Antreprenoriatului Rural din Soroca au trecut recent de proba de foc. Cei şase au prezentat în faţa mentorilor, juriului şi spectatorilor ideile de afaceri pe care le dezvoltă de două luni. De asemenea, participanţii au preluat din experienţa colegilor de breaslă, antreprenori, finalişti ai diferitor concursuri de profil naţionale şi internaţionale. Concurenţii luptă pentru titlul de campion CAR şi o vizită de lucru în Estonia, unde vor putea prelua din experienţa antreprenorilor şi startup-erilor estonieni.

Cupa Antreprenoriatului Rural (CAR) este un concurs-pilot, care se desfăşoară pentru prima dată în raionul Soroca. „Competiţia îşi are rădăcinile în Estonia, unde de câţiva ani organizăm cea mai mare competiţie de business. Republica Moldova este în fruntea priorităţilor de dezvoltare şi cooperare pentru Ministerul Afacerilor Externe din Estonia, motiv pentru care am decis să-l aducem şi în Moldova”, afirmă Harri Tallinn, lider de proiect în cadrul Center for Pure Development din Estonia.

Expertul spune că, în comparaţie cu Estonia, unde cele mai de succes idei vin din domeniul tehnologiei şi comunicaţiilor, în Republica Moldova afacerile sunt legate de nevoile primare.

După ce au fost selectaţi finaliştii din cei peste 60 de participanţi care s-au înscris, concurenţii au lucrat cu mentorii. „Acum urmează ca fiecare din ei să prezinte la ce nivel sunt cu ideea de afacere, iar următorul pas este să demonstreze dacă sunt sau nu gata ca să fie membri ai Incubatorului de Afaceri din Soroca (IAS). Vrem să sensibilizăm societatea cu privire la naşterea unor idei de afaceri în mediul rural”, susţine Liliana Babără, directoarea IAS.

Olesea Fortuna, expertă GEN Moldova în cadrul concursului afirmă că a observat evoluţia tine-rilor pe care i-a cunoscut în luna noiembrie, la etapa de generare a ideilor, când au venit să testeze opţiunea antreprenoriatului pentru ei. „Acum, la câteva luni diferenţă, avem companii înre-gistrate, claritate în domeniile de dezvoltare a afacerii, chiar dacă unii din ei nu aveau nici cea mai vagă idee de domeniul în care urmau să activeze şi nici măcar echipă”, spune Fortuna.

Concurenţii s-au arătat entuziasmaţi de ideea concursului.

„Când m-am înscris în concurs nici nu ştiam de cuvântul antreprenor, acum sunt antreprenor la început de cale. Dar mai am foarte multe de învăţat”, comunică optimistă Ana Savca.

Unii concurenţi, precum Maria Posteucă şi Ion Răilean, sunt încă studenţi. „Fiind studenţi la Colegiul de Arte „Nicolae Botgros”, trecem compartimentul planuri de afaceri. Profesoara ne-a sfătuit să participăm la pro-iect. Mentorii şi toate persoanele implicate în concurs ne-au ajutat să punem ideea pe picioare, să deschidem o agenţie de animatori”, ne comunică Maria Posteucă, una din fondatorii companiei „Bombonel”.

Ariadna Mânzaniuc susţine că a reuşit să crească o afacere de familie cu şinşile. „Este o experienţă nouă, pentru a lucra la nivel de afacere, nu doar producere şi creştere. M-a ajutat să deschid SRL-ul nostru. Pentru mine am învăţat că sunt nişte etape de creştere pentru a deveni o companie serioasă. Sunt lucruri pe care nu le-am ştiut”, spune Ariadna Mazniuc, fondatoarea "Chinchilla Farm".

Alţi antreprenori şi-au propus să evolueze de la prestări servicii foto video la evenimente, la afacere cu tipar. „Dat fiind faptul că oraşul Soroca este unul turistic, ne-am propus ca fiecare turist să plece acasă cu un suvenir făcut de noi”, spune şi Sergiu Ursachi, unul din fondatorii "John Pix" SRL.

Cupa Antreprenoriatului Rural a fost lansată în noiembrie 2014 în raionul Soroca şi este dedicată tinerilor. Prima etapă a concursului a fost generarea de idei de afacere şi formarea echipelor. A doua etapă a fost un maraton de instruire, trai-ning şi prezentare a ideilor de afaceri. Etapa a treia şi cea mai îndelungată ţine de dezvoltarea businessului, prin mentorat şi transfer de experienţă de la egal la egal. Iar finala va determina câştigătorul Cupei, care va avea şansa de a pleca într-o vizită de lucru în Estonia. .

Concursul a fost organizat de Center for Pure Development din Estonia, în parteneriat cu Business Consulting Institute şi Incubatorul de Afaceri din Soroca.

Sursa: IPN

 

14 rezidenţi şi-au găsit rostul la Incubatorul din Rezina

Incubatorul de afaceri din Rezina a fost amplasat în blocurile reabilitate ale unei foste grădiniţe de copii (în ima-gine). Costul total al proiectului constituie aproape 7 milioane de lei, contribuţia Consiliului Raional Rezina fiind de 600 mii de lei.

Instituţia dispune la moment de 4 blocuri, dintre care 9 spaţii de producere şi 10 oficii. Rezidenţii beneficiază de spaţii de producere şi oficii la preţuri reduse, consultanţă şi instruire antreprenorială, suport consultativ la achiziţionarea echipamentului, costuri de administrare reduse.

Aici activează 14 agenţi economici care se ocupă de confecţionarea uşilor şi geamurilor din termopan, confecţionarea îmbrăcămintei, ambalarea ceaiurilor din plante, prestarea serviciilor de publicitate, cosmetologice, de proiectare şi implementare în construcţii, studierea limbilor engleză şi franceză, servicii de evidenţă contabilă, reparaţia calculatoarelor, consultaţii juridice etc.

Graţie incubatorului au fost create circa 60 de locuri de muncă. Aici periodic se desfăşoară seminare de instruire, mese rotunde, expoziţii ale produselor fabricate, târgul locurilor de muncă disponibile în incubator ş.a. Instituţia dispune de biblioteca antreprenorului la care au acces toţi doritorii, sala de calculatoare pentru instruiri şi o sală de şedinţe dotată cu utilajul necesar.

Rezidenţii incubatorului participă activ la expoziţii, ateliere de lucru, diverse forumuri. O istorie de succes poate fi numită activitatea ÎI "Vetrilă Tatiana" (confecţionarea articolelor vestimentare): aici au fost create trei locuri de muncă, Tatiana a fost declarată învingătoare în concursul "Tânărul anului 2013", organizat de Primăria Rezina şi săptămânalul CUVÂNTUL.

La un an de la lansare unele firme (SRL "Logistic Cont", ÎI "Ceban Iacob") deja au devenit prospere. Prima întreprindere a creat 3 locuri de muncă, a doua – 2 locuri.

Mihai Fricaţel, administratorul Incubatorului de afaceri din Rezina

 

 

Afaceri noi lansate într-un sat din nordul ţării

Locuitorii satului Larga, Briceni nu mai au nevoie să plece în centrul raional pentru a-şi soluţiona problemele cadastrale sau notariale. Serviciile respective sunt prestate acum şi în incubatorul de afaceri deschis în localitate, de altfel primul din Republica Moldova deschis într-o localitate rurală. Contactată de IPN, administratoarea incubatorului, Elena Bejenari, a declarat că în incubator sunt deschise până acum 8 afaceri cu 20 de locuri de muncă.

Pentru locuitorii din Larga şi cei din satele vecine s-a deschis un salon de frumuseţe. Totodată, sătenii pot să înveţe limba engleză la cursuri organizate aici, pot practica boxul şi luptele libere, îşi pot repara încălţămintea la cizmăria din sat, este deschis şi un atelier de reparaţie a hainelor şi unul de confecţionare a pernelor şi a lenjeriei de pat decorative. S-au adresat agenţi economici şi cu propunerea de a presta servicii de reparaţie a electrocasnicelor.

Rezidenţii plătesc în primul an 30% din costul pentru arenda încăperii, adică 12 lei pentru 1 m2 (diferenţa este acoperită din bugetul localităţii), li se acordă gratuit echipament tehnic, acces la internet, telefon/fax, calculatoare. Întreţinerea încăperilor şi consumul de lumină de asemenea nu-i costă nimic. În al doilea an, rezidenţii achită 50% din arendă, iar în al treilea 80%. Dacă doresc să continue afacerea după 3 ani, costul de arendă trebuie achitat 100% sau 42 de lei pentru un metru pătrat.

Incubatorul de afaceri Larga a fost creat în cadrul unui proiect implementat de către ADR-Nord, din sursele Fondului Naţional de Dezvoltare Regională. Incubatorul acoperă un spaţiu de 1400 m2, care a fost renovat şi dotat cu tehnica necesară în cadrul proiectului.

Sursa: IPN