În stânga Nistrului, afacerile mici dispar, iar cele mijlocii stagnează

  • 4 Martie 2016, 09:53
  • Vizualizări: 1011
În stânga Nistrului, afacerile mici dispar, iar cele mijlocii stagnează

icii întreprinzători din stânga Nistrului s-au obişnuit să mizeze doar pe propriile forţe. În lipsa reglementării politice în regiune, situația este complicată și nu se întrevăd condiții pentru crearea unui climat de afaceri favorabil sau pentru depășirea crizei.



În imagine: Întreprinderea „Softshuz” (Bender).

Poză de la CCI.



Neîncrederea este starea de spirit dominantă în regiunea transnistreană

Dmitri Goncearenco din Tiraspol, care activează în domeniul IT, spune că atmosfera care domină în prezent în mediul de afaceri mici sau mijlocii este caracterizată de incertitudine, oamenii fiind în așteptarea schimbărilor politice pe care le-ar putea aduce alegerile din acest an.

În 2015 s-a intensificat controlul din partea autorităților locale, iar întreprinzătorii s-au aflat în condiţii inechitabile. Nivelul general de trai și veniturile cetățenilor au scăzut, iar acest fapt i-a determinat pe unii întreprinzători să-și închidă afacerile și să plece peste Nistru, în căutarea unor câștiguri mai bune. Pe parcursul anului trecut, mai multe spații, închiriate de micii întreprinzători din centrele comerciale, pentru a-și amplasa buticurile, s-au pomenit pustii. Totuși, Dmitri Goncearenco mai speră că afacerile mici, datorită flexibilităţii lor, ar putea renaște în condiții ceva mai prielnice, aidoma naturii primăvara, după o iarnă de hibernare.

O altă tendinţă, care de asemenea a marcat distinct în 2015 dinamica dezvoltării afacerilor mici şi mijlocii din stânga Nistrului, constă în scăderea numărului de întreprinzători persoane fizice şi creşterea numărului de întreprinzători individuali. De fapt, ce s-a întâmplat? O mulţime de firme s-au închis din cauza poverilor fiscale, iar proprietarii acestora s-au înregistrat ca întreprinzători individuali, pentru a achita impozite mai mici, salvându-și în acest fel afacerile. Prin urmare, nu putem vorbi, în plan statistic, despre o creștere a afacerilor individuale, deoarece în realitate întreprinzătorii au trecut de pe un segment pe altul, și doar o parte dintre ei, cei care nu au rezistat condiţiilor proaste, au plecat cu tot cu capital în alte domenii, să-şi iniţieze propria afacere.

În anul 2016, după alegerea din legislativul regiunii şi remanierele de cadre din eșaloanele puterii, antreprenorii de pe malul stâng al Nistrului au recăpătat speranţa că vor fi auziți de autorităţi și că unele schimbări ar putea fi pentru ei utile.

AUDIO:

Nu ştiu ce anume a servit motiv pentru schimbări, dar acestea au început să se producă. Deocamdată la nivel de retorică, ce-i drept, s-au făcut declaraţii din partea reprezentanților puterii din regiune precum că businessul va fi susţinut, inclusiv afacerile mici şi mijlocii. Noul premier are planuri mari, el dirijând aceste procese. Au loc o mulţime de întâlniri. Numai în ianuarie am participat la vreo patru şi ele continuă. Pe agendă s-au aflat chestiuni diferite legate de afacerile de orice nivel, începând de la activitatea pe bază de patentă şi terminând cu întreprinderile mari - cum pot fi susținute, ce se poate face în sprijinul lor...

 

Și cel puțin el ne demonstrează că e gata să ne ajute. De fapt, ce se întâmplă în sfera afacerilor? Pe de o parte, antreprenorii nu-i prea cred pe cei de la putere, fiindcă întreprinderile şi companiile demult se confruntă cu probleme și demult bat la aceste uşi. Şi iată că, așa, dintr-o dată, funcționarii care până acum au stat închiși după aceste uși, acum le-au deschis şi ne întreabă: „Spuneţi-ne de ce aveţi nevoie?". Iar antreprenorii răspund: „V-am scris despre toate, am așteptat atâta timp un răspuns de la voi!..." Și atunci, funcţionarii insistă: „Spuneți-ne, de ce aveţi nevoie?". Parcă acest lucru poate să nu te pună în gardă? Dacă ar vrea să facă ceva cu adevărat pentru noi, ar face.

  • Poftim, aveţi totul la dispoziţie. Treceţi la treabă!

  • Da.

Autorităţile nu prea înţeleg de ce avem îndoieli,în timp ce ele dau dovadă de bunăvoință. În fine, procesul e în derulare, cum ziceam, au loc întâlniri, reprezentanţii puterii acceptă anumite idei, apoi urmează semnarea actelor. Fiecare lucrează la nivelul său. Să zicem, în timp ce puterea legislativă pregăteşte sau examinează vreun proiect de lege, cea executivă face și ea niște mișcări pe linia ei...

 

Din păcate, nu întotdeauna acţiunile lor sunt coerente. Există și situații când funcţionarii nu pătrund în esența lucrurilor.Să vă dau un exemplu: la o întrevedere cu preşedintele se face referire la o problemă, care a fost expusă şi cu alte ocazii. Preşedintele spune că problema trebuie soluţionată şi a doua zi semnează un ordin în acest sens. Însă nu e tocmai ordinul care trebuia, pentru că problema parcă e descrisă în cuvinte, dar esența ei a rămas în afara lor. Aşa se adoptă decizii în privința cărora cu o zi înainte s-a votat împotrivă. În ajun au decis una, iar a doua zi au semnat o hotărâre care se bate cap în cap. Şi asta pentru că nu au pătruns în esenţa problemelor.

 

  • Adică, au avut o atitudine superficială.

  • Da.

În ceea ce privește prognozele pentru anul 2016, Dmitri Goncearenco nu-și face iluzii. El spune că întreprinzătorii din micul business nu mizează pe ajutorul autorităților, pentru că s-au obișnuit să se descurce doar cu forțele proprii. În opinia sa, cuvintele de încurajare pe care le aud aceștia tot mai des din partea funcţionarilor, nu sunt suficiente pentru a crea un climat de afaceri favorabil. Pentru că e nevoie de schimbări sistemice și el nu crede că cineva şi le va asuma. Iar fără asemenea schimbări nu vor apărea premise pentru creşterea bazei de impozitare din contul creării de noi întreprinderi. Nu întâmplător, studiind atent posibilităţile pieţei, cererea de consum şi condiţiile de afaceri, doritorii de a-şi deschide afaceri în regiune, cu atragere de capital străin, în cele din urmă renunță la această idee.

În prezent, cei care investesc sunt, în principal, persoane din stânga Nistrului. Programul „Crearea oportunităţilor de angajare prin acordarea de sprijin pentru tineri”, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi cofinanţat de Uniunea Europeană, a permis tinerilor cu iniţiativă din regiune să obţină mini-granturi pentru dezvoltarea propriilor afaceri. Proiectul se află în etapa a doua de implementare, iar rezultatele primei etape au demonstrat că, trecând la procesul de producere, unii participanţi n-au reuşit să găsească împrumuturi suplimentare pentru a-şi extinde afacerile. Băncile impun dobânzi mari, inconvenabile, care reduc la zero eforturile de creştere şi dezvoltare a afacerii, iar alte oportunităţi decât cea de a apela la bancă, pur și simplu, nu există. Alexandr Burlacov, unul dintre participanţii la programul de suport pentru tinerii întrepinzători, susține că o modalitate de a sprijini afacerile existente, în condiţiile scăderii nivelului de solvabilitate a populaţiei, ar putea fi inițierea unui proiect nou, dar deocamdată, ideea se află în proces de discuție.

Victor Guzun, șeful Comisiei pentru antreprenoriat în administrația de legislatură precedentă a regiunii, susține că afacerile mici sunt orientate în prezent către consumatorul local, fiind vorba în majoritate de reţele de comerţ şi servicii „la un pas distanţă”. Nimeni nu se grăbeşte să investească în producţie, iar comerţul ocupă peste 50% din structura afacerilor mici. Autorităţile locale sunt preocupate de colectarea taxelor și impozitelor de la întreprinzători, pentru a acumula bani la buget, fără să se gândească la faptul că, retrăgând capitalul circulant din întreprinderile mici şi mijlocii, acestea nu vor mai putea supraviețui, riscând să fie închise a doua zi.

În loc să-i facă pe oameni mai bogați, acestea (autorităţile – n.n.) sunt preocupate să ia bani de la cei un pic mai înstăriți”, constată Guzun.

Potrivit statisticilor, în anul 2013 (în 2014 datele privind accesul liber n-au fost actualizate), pe teritoriul din stânga Nistrului existau 4 732 de antreprenori – persoane fizice şi 18 998 de întreprinzători, care activau pe bază de patentă.

Veşti bune pentru afacerile medii, dar mai puțin bune pentru businessul mic

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din regiune, Iurie Ganin, a anunţat proprietarii şi directorii întreprinderilor orientate spre export că, de la 1 ianuarie 2016 nu vor mai fi nevoiţi să întrerupă comerţul cu Uniunea Europeană, odată cu intrarea în vigoare a Acordului privind Zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător cu UE (DCFTA), pentru standardele căruia businessul din regiune nu este suficient de pregătit. Prin negocieri politice, a fost identificată o soluție nestandard: din ianuarie 2016, regimul preferenţial de comerţ, valabil în perioada anilor 2006-2015, îşi va pierde puterea juridică, iar noul sistem nu va cere de la subiecţii economici din regiunea transnistreană să respecte simultan toate regulile şi normele prevăzute de Acordul DCFTA, semnat de Republica Moldova. Așa s-a convenit cu reprezentanţii UE în cadrul procesului de negocieri privind reglementarea situaţiei din partea stângă a Nistrului, potrivit Camerei de Comerţ şi Industrie din regiune.

AUDIO:

În cadrul acestui acord, Uniunea Europeană îşi asumă anumite garanţii, conform cărora organele de stat ale Republicii Moldova nu vor împiedica exportul şi importul din regiunea transnistreană. Faptul că pentru mărfurile produse în regiune se păstrează regimul preferenţial de comerţ pe piaţa europeană, urmează să fie făcut public. În cazul în care acest regim nu va fi respectat, încălcarea va deveni obiect de discuție în cadrul procesului de negocieri.

Una din provocările care apar odată cu intrarea în vigoare a acestei soluții nestandard, semnalată și de întreprinzătorii mijlocii, constă în specificul sistemului bancar din stânga Nistrului şi imposibilitatea încadrării acestuia în sistemul bancar moldovenesc. Directorul SRL „Softshuz”, Iurie Ceban, a propus ca băncilor transnistrene să le fie acordat un statut ce le-ar permite să activeze în cadrul sistemului bancar mondial, folosind codul SWIFT. Potrivit lui, acest fapt va genera creşterea vitezei de procesare a plăţilor şi, respectiv, reducerea costurilor contabile şi a timpului de aşteptare pentru executarea operaţiunilor.

Niciun oficial din stânga Nistrului nu spune, care a fost „moneda de schimb” pentru dreptul de a face comerţ liber cu Europa. Mai mult de jumătate din mărfurile pentru export produse în regiune au drept destinație ţările Uniunii Europene.

 

Structura comerţului extern din regiunea transnistreană

anul 2014, %

anul 2015, %

 

Combustibil şi energie electrică

Metale şi produse din metale

Producţie din industria constructoare de maşini

Produse alimentare şi materii prime

Produse ale industriei chimice şi ramurilor conexe

Alte mărfuri

 

 

Conform datelor autorităţilor vamale din regiune, exporturile către Uniunea Europeană depăşesc de 5 ori exporturile către statele Uniunii Vamale.

Probabil, în schimbul comerţului liber, Republica Moldova şi Ucraina vor institui controlul asupra fluxurilor comerciale din zona frontierei ucraineano-transnistrene. Conform unor declaraţii oficiale, aceasta „va contribui la realizarea potenţialului de tranzit” al regiunii.

În acest sens, aşa-numitul ministru interimar de externe din stânga Nistrului, Vitali Ignatiev, a declarat: „Nu poţi ameliora potenţialul de tranzit, instituind triplu control de frontieră şi vamal. Dimpotrivă, tranzitul poate fi doar complet blocat”. Ignatiev a numit trei probleme pe care le-ar putea crea această decizie: prima - ameninţarea la adresa procesului de negocieri privind reglementarea situaţiei din stânga Nistrului, care în opinia sa va fi „o lovitură pentru dialogul cu partenerii europeni şi pentru bunul simţ”; a doua - traversarea frontierei şi „aplicarea cadrului legal al celor trei state (Ucraina, Republica Moldova şi autoproclamata Republică Moldovenească Transnistreană -  n.n.) va înrăutăţi în mod semnificativ activitatea de comerţ exterior al întreprinderilor transnistrene, putând să o blocheze efectiv”; a treia, și cea mai gravă – ar fi o lovitură pentru întreprinzătorii individuali din regiune. „Legislaţia Moldovei prevede pentru această categorie de agenţi economici condiţii mult mai stricte pentru desfăşurarea activităţii economice externe”, a menţionat Vitali Ignatiev.

Expertul în economie Viorel Chivriga, de la Centrul analitic IDIS „Viitorul”, consideră că, odată cu intrarea în vigoare a Acordului DCFTA, condiţiile de schimb comercial dintre regiunea transnistreană şi UE nu s-au schimbat prea mult pentru subiecţii economici din stânga Nistrului: „Înţeleg foarte bine starea autorităților din regiune. Motivul e simplu – situaţia economică din regiunea transnistreană nu este cea mai bună. Rezultatele de anul trecut denotă o scădere destul de semnificativă a comerţului exterior. Un semnal clar pentru experţi sunt și indicatorii export / import. Spre exemplu, în 11 luni ale anului trecut, exportul a scăzut în medie cu 17%. Apropo, volumul mărfurilor exportate în Rusia a fost aproximativ de două ori mai mic, decât în România.

Indicatorii comerţului regiunii transnistrene cu statele europene sunt mai mari, decât cei ai comerțului cu statele CSI, prin urmare, ar trebui să fie trase concluziile de rigoare. E necesar să se ia în considerare și părerea exportatorilor, care ştiu mai bine unde, pe ce pieţe şi cu cine să facă comerţ.

La această etapă, Acordul privind zona de comerţ liber dintre Republica Moldova şi UE le-a oferit exportatorilor transnistreni şansa de a continua comerţul cu partenerii europeni. Dacă e să comparăm condiţiile de până la anul 2016, când acţionau preferinţele comerciale, pot spune că, după intrarea în vigoare a Acordului DCFTA, pentru stânga Nistrului nu s-au produs schimbări majore, poate doar s-au schimbat puţin cotele la anumite poziţii de mărfuri. Mai există şi anumite aspecte în efectuarea tranzacţiilor comerciale, de care e bine să se ţină cont.

Întreprinzătorii trebuie să se adapteze la acele condiţii, pe care le oferă statele europene, unde există o piaţă comună și aceasta se conduce de propriile legi. Iar dacă vreun funcţionar din nu ştiu ce regiune crede că pot fi exportate mărfuri, fără a îndeplini normele legislaţiei în vigoare, aprobate de comunitate, acest lucru este mai mult decât o eroare, e ceva greu de înţeles.

AUDIO: Lovitura cea mai mare pentru producătorii şi exportatorii din regiunea transnistreană este procesul deflaţionist care se observă, la moment, în regiune. În toate statele vecine cu Moldova - Ucraina, Rusia etc., nivelul de inflaţie a crescut foarte mult, dar Banca Centrală a regiunii transnistrene a considerat necesar să păstreze valuta locală. Consider că e o decizie nechibzuită, având în vedere faptul că aproape toți indicatorii vorbesc despre criză. Pentru a asigura anumite condiţii, ca exportatorii sau agenţii economici care fac exporturi să devină competitivi, situaţia trebuie schimbată într-un fel.

În prezent, mulţi subiecţi economici din stânga Nistrului ştiu cum să-şi exporteze mărfurile către partenerii europeni, iar cooperarea reciproc avantajoasă joacă un rol-cheie, simpatiile n-au nimic de-a face aici. Pentru aceasta, e nevoie să fie acceptate regulile jocului, existente în comerţul internaţional”.

Povara taxelor şi a impozitelor presează businessul mic din regiune să caute alte forme de supravieţuire, iar acest fapt nu contribuie la creşterea şi la transformarea lui în afacere mijlocie. La rândul lor, afacerile mijlocii se confruntă cu noi provocări, apărute în rezultatul unor schimbări în regulile de export / import, odată cu intrarea în vigoare a normelor Acordului DCFTA. Întreprinzătorii nu văd în aceste norme o sursă de optimism, mai curând privindu-le ca pe o ameninţare indirectă la stabilitatea economiei din regiune.

Prezentul material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenţei mass-media din Republica Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu „Internews”.

Nata Scurtul