Iarăşi despre pericolul care ne paşte...

  • 20 Ianuarie 2017, 07:22
  • Vizualizări: 569
Iarăşi despre pericolul care ne paşte...

Săptămâna trecută a fost marcată de câteva atacuri obraznice din partea mercenarilor partidelor de la guvernare asupra unor instituţii şi fruntaşi ai mass-media din R.Moldova.

Postului de televiziune Jurnal TV i s-a pus condiţia să elibereze într-un timp restrâns spaţiul pe care îl închiria într-o clădire privată.

Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, publicaţie specializată în investigaţii jurnalistice, a fost agresată de nişte pigmei ai PDM pentru faptul că publicaţia a încercat să se documenteze în baza căror criterii IPNA Teleradio-Moldova a premiat campania „Renaște Moldova – Cabinet pediatric mobil”, desfășurată de  Fundația lui Vlad Plahotniuc „Edelweiss” drept cea mai eficientă campanie de ocrotire a sănătății copiilor din mediul rural desfășurată vreodată în R. Moldova.

În acelaşi timp, Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM), a fost atacată verbal şi intimidată de jurnalistul Vasile Grozavu pentru că a publicat pe  portalul Anticorupție.md un material care relata despre faptul că proprietarul postului de televiziune Noroc TV ar fi consilier pe probleme generale al directorului ÎS "Calea Ferată din Moldova", Iurie Topală.

În imagine: Alina Radu şi Cornelia Cozonac, atacate pentru că luptă împotriva corupţiei şi corupţilor.

      

 ONG-urile de media şi-au expus poziţia vizavi de agresiunile verbale ale reprezentanţilor partidelor politice în adresa jurnaliștilor. Ar fi bine ca să ia atitudine şi alte segmente ale societăţii noastre. Or, asemenea lucruri sunt inadmisibile, mai ales că vin din partea unor reprezentanţi ai partidelor de guvernare, care pretind că sunt democrate.

În primul rând, pentru că misiunea fundamentală a mass-media este să supravegheze multilateral acţiunile autorităţilor de toate rangurile şi să informeze societatea cum acestea îşi exercită obligaţiunile.

În al doilea rând, potrivit legislaţiei în vigoare, inclusiv Legii cu privire la libertatea de exprimare, nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să difuzeze informaţii de interes public, inclusiv despre abuzurile, fărădelegile săvârşite de reprezentanţii Puterii, cei angajaţi de societate să gestioneze structurile statului.

În al treilea rând, pentru soluţionarea diferitor probleme privind poziţia şi comportamentul jurnaliştilor şi instituţiilor mass-media există Consiliul de Presă, Codul Deontologic al Jurnalistului, instanţe de judecată, la care poate apela orice cetăţean pentru consultaţii sau soluţionarea anumitor litigii în mod civilizat.

Din păcate, la noi se procedează altfel. Legea privind deetatizarea publicaţiilor periodice, adoptată în septembrie 2010, în fond interzice autorităţilor de toate nivelele să întreţină pe bani publici mijloace de informare şi opinie. La nivel naţional, dar şi în raioane această lege este încălcată de autorităţi în modul cel mai obraznic, cheltuindu-se anual sute de mii de lei publici nu pentru a asigura un acces real la informaţii veridice, multilaterale, echidistante despre activităţile şi actele emise de autorităţi, ci pentru lustruirea imaginii acestora, manipularea opiniei publice. Sub semnul deetatizării şi exploatând abil indiferenţa societăţii, lipsa de discernământ şi de caracter, servilismul unor reprezentanţi ai breslei jurnalistice, politicienii-oligarhi, încetul cu încetul, au prihvatizat cea mai mare parte din mijloacele de informare din ţară şi le utilizează exclusiv în scopurile lor politice şi personale. Roadele acestei situaţii deja bat la ochi. Tot mai des instituţiile media şi jurnaliştii neangajaţi faţă de Putere şi politicienii-oligarhi sunt atacaţi (deocamdată verbal), intimidaţi, purtaţi prin judecăţi părtinitoare doar pentru faptul că-şi fac onest, cu principialitate datoria. Dacă nu va urma o ripostă hotărâtă din partea forţelor sănătoase ale societăţii, a consumatorilor de media, situaţia poate degrada dramatic şi revenirea la normalitate ne-ar costa foarte scump. Vorba pastorului german Friedrich Gustav Emil Martin, cunoscut pentru viziunile sale antifasciste: "Când naziștii au venit să îi ia pe comuniști, n-am scos o vorbă. Nu eram comunist. Când i-au arestat pe social-democrați, am tăcut. Nu eram social-democrat. Când au venit să îi ia pe sindicaliști, nu am protestat. Nu eram sindicalist. Când au venit să îi ia pe evrei, nu m-am revoltat. Nu eram evreu. Când au venit să mă ia pe mine, nu mai rămăsese nimeni, care să-mi ia apărarea”.

Tudor Iaşcenco