Hoţii de oameni

  • 18 August 2017, 16:17
  • Vizualizări: 637
Hoţii de oameni

Milițienii transnistreni fac incursiuni în mod sistematic pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, de unde sechestrează persoane pe care le duc cu forța în regiunea separatistă.

De la oameni simpli la foști funcționari în administrația locală, victimele sunt de multe ori torturate pentru a recunoaște anumite infracțiuni.

Unele operațiuni de răpire au fost desfășurate cu suportul operativ al organelor de forță ale Republicii Moldova. Oficial, colaborarea cu organele neconstituționale din regiunea transnistreană este interzisă.

 

Răpit sub nasul Chișinăului

În seara zilei de 15 februarie 2017,  Iurii Ghervaziuc, fostul șef al vamei din autroproclamata republică nistreană, conducea pe traseul Odesa-Chișinău. Venea din Ucraina și se grăbea să ajungă în capitala Republicii Moldova. Din spusele soției, a doua zi dimineaţa Ghervaziuc urma să meargă la consulatul rus să-și ridice noul pașaport de cetățean al Federației Ruse.

Potrivit avocaților, la o bucată de drum, între orașele Căușeni și Anenii Noi, acesta a fost tras pe dreapta de doi agenți ai Inspectoratului Național de Patrulare (INP). Unul dintre ei s-a apropiat și a cerut să-i prezinte actele. Între timp, dintr-un Nissan parcat în apropiere au ieșit câteva persoane mascate. Rudele susțin că Ghervaziuc a fost scos cu forța din mașină, bătut și aruncat în portbagaj. Nu înainte de a-i lipi gura cu scotch și a-i pune un sac pe cap. Două ore mai târziu, Ghervaziuc se afla deja în incinta Comitetului de Anchetă din Tiraspol. Acuzația – evaziune fiscală în proporții deosebit de mari.

Potrivit rudelor și avocatului fostului oficial transnistrean, Ghervaziuc a fost internat în spital a doua zi de la reținere. Ulterior medicii erau să constate că acesta avea trei coaste fracturate, vânătăi pe față, cap, piept și talie.

Fostul oficial transnistrean deține și cetățenia Republicii Moldova, iar modul în care acesta a fost reținut și dus la Tiraspol este calificat de legislația penală drept „răpirea unei persoane” și „privaţiune ilegală de libertate”. Infracțiuni care, dacă sunt săvârșite de două sau mai multe persoane, se pedepsesc cu cel puțin 6 și, respectiv, 3 ani de pușcărie.

 

Cercetare „completă și obiectivă”, desființată de judecători

Sesizată de avocații lui Ghervaziuc, Procuratura raionului Anenii Noi pornește un proces penal, dar pe care îl clasează ulterior „deoarece nu există faptul infracțiunii”.

Ordonanța de neîncepere a urmăririi penale este atacată la procurorul ierarhic-superior, care însă respinge cererea apărării.

În cele din urmă, avocații atacă în instanță ordonanțele. Astfel, la finele lui iunie 2017, magistratul Igor Brai de la Judecătoria Anenii Noi constată că „pretinsa “investigație” petrecută de organul de urmărire penală a fost desfășurată cu încălcări ale prevederilor legale și ale principiilor consacrate de CtEDO”. Mai mult, "concluziile procurorului sunt vădit arbitrare, din care rezultă că plângerea a fost examinată unilateral și superficial”.

Judecătorul și-a bazat poziția pe mai multe inacțiuni ale procurorului Viorel Gaina: nu a identificat locul unde se pretinde că a fost răpit Iurii Ghervaziuc și nu au fost audiate persoanele care locuiesc/activează în vecinătate; nu au fost ridicate imaginile video de la camerele de luat vederi de la posturi vamale, stații de alimentare cu combustibil, pentru a urmări ruta de deplasare a automobilului lui Iurii Ghervaziuc; a ignorat informația că la răpire a participat un echipaj al Poliției Rutiere etc. Respectiv, Brai dispune restituirea cauzei și-l obligă pe procuror „să înlăture încălcările depistate”.

În rezultat, Procuratura Anenii Noi pornește deja două cauze penale: pentru răpire de persoane (art. 164 Cod penal) și pentru vătămare corporală (art. 152).

Viorel Gaina, procuror în cadrul Procuraturii Anenii Noi: Deocamdată nu pot să dezvălui mai multe detalii. Din ce știu, instanța a stabilit faptul că respectivul caz nu a fost investigat în mod obiectiv. Eu, însă, nu pot să comentez în niciun fel o decizie a instanței.

 

„Traseul nu a fost patrulat”

Alexandru Pânzari, șeful Inspectoratului General de Poliție, neagă implicarea subalternilor săi în operațiunea de reținere. Mai mult, acesta ne asigură că, „în perioada de timp în care a fost reținut cet. Ghervaziuc Iurii, traseul R-30 Căușeni - Anenii Noi nu a fost patrulat de către angajații INP”.

Alexandru Pânzari: Angajații Poliției colaborează doar cu autoritățile publice constituite legal […] Prin urmare, colaborarea dintre angajații Inspectoratului General de Poliție și organele neconstituționale din regiunea transnistreană este interzisă, în caz contrar, aceasta ar constitui o depășire a atribuțiilor de serviciu.

Și Procuratura Generală neagă orice posibilitate de colaborare cu organele de forță din stânga Nistrului: „Cadrul legal al Republicii Moldova la zi și regulile instituționale nu prevăd parteneriat de colaborare în materie penală sau procesual penală cu autoritățile neconstituționale”.

 

Cooperare oficială [ne]interzisă

Potrivit datelor statistice oferite de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, milițienii transnistreni răpesc în mod sistematic persoane de pe teritoriul controlat de Chișinău și le duc cu forța în regiunea separatistă.

Doar în prezent polițiștii investighează patru cazuri de privare ilegală de libertate a cetățenilor Republicii Moldova de către așa-numiții angajați ai autorităților neconstituționale din regiunea transnistreană.

Deși organele de forță neagă oficial orice colaborare și implicare în acțiunile miliției transnistrene pe teritoriul din dreapta Nistrului, totuși „există o colaborare neoficială între forțele de ordine de la Chișinău și cele din regiune[a transnistreană]”, se menționează într-un raport din 2013 al Federației Internaționale pentru Drepturile Omului (FIDH), realizat cu sprijinul Asociaţiei "Promo-LEX" Moldova.

 

Inspector de sector – intermediar de „întâlniri”

Noiembrie 2011. Ion Macari din satul Lipceni, raionul Rezina, este luat din curtea primăriei de milițienii transnistreni și transportat în or. Camenca, unde i se înaintează acuzația de furt.

În dreapta Nistrului, Procuratura Rezina îl învinuiește pe Vasile Bacila – inspector de sector din Lipceni – de complicitate la răpire și depășirea atribuțiilor de serviciu. Omul legii își recunoaște fapta, declarând că a intermediat întâlnirea miliţienilor din Camenca cu Ion Macari la indicaţia superiorilor de la raion, informație negată categoric de șefi. Mai mult, Bacila afirma că nu a ştiut nimic despre intenţia transnistrenilor, aceștia asigurându-l că urmau doar să discute cu Macari.

Astfel, după ce constată că drepturile constituţionale ale lui Ion Macari au fost încălcate, procurorul Igor Negreanu îl scoate pe polițistul de sector de sub urmărire penală și clasează cazul. Motivul – nu a fost posibilă stabilirea persoanelor implicate în răpirea lui Macari şi nu au fost găsite probe care ar demonstra implicarea intenționată a lui Vasile Bacila.

Totodată, procurorul se arată îngrijorat de fenomenul colaborării dintre organele constituționale de drept cu cele nerecunoscute din stânga Nistrului.

„Faptele stabilite de către procuror în legătură cu implicarea colaboratorilor de poliție în cazul cercetat pot fi calificate drept încălcări ce urmează a face obiectul unei sesizări adresate conducerii Comisariatului de Poliție Rezina și Ministerului Afacerilor Interne, în vederea neadmiterii pentru viitor a acestora”, se menționează în ordonanța privind încetarea urmăririi penale pe cazul răpirii lui Ion Macari.

Contactat telefonic, Macari a refuzat să discute cu noi referitor la răpirea sa din 2011.

 

Operațiune comună la Rezina

Iunie 2011. Ghenadie Negruța, fost procuror în regiunea transnistreană, este reținut de milițieni chiar în centrul orașului Rezina, pentru un pretins act de luare de mită. Potrivit declarațiilor lui Negruța, la reținerea sa a participat însuși Andrei Mejinschii, fratele lui Valentin Mejinschi, fost director al Centrului de Combatere a Crimelor Economice și Corupției (CCCEC – actualul CNA) de la Chișinău. Andrei Mejinschii era atunci adjunctul șefului așa-numitei direcții de combatere a crimei organizate și corupției din cadrul ministerului de interne transnistrean. Operaţiunea milițienilor în dreapta Nistrului a fost desfăşurată cu concursul a doi ofiţeri CCCEC.

În 2012, Ghenadie Negruța a fost condamnat de către așa-zisa curte supremă de justiție de la Tiraspol la 4 ani și șase luni de închisoare, cu confiscarea averii.

Negruța a fost reprezentat în instanță de Alexandru Postica, director de prog-rame la Asociația "Promo-LEX". Acesta spune că, la solicitarea avocaților, CCCEC a recunoscut că „a oferit asistență operativă serviciului similar de profil din Transnistria”. Însă, după ce Ghenadie Negruța a depus o plângere, în 2012 Procuratura Rezina a început urmărirea penală a celor doi ofițeri ai CCCEC care au participat la operațiunea din Rezina. Câțiva ani mai târziu, bănuiții sunt scoși de sub urmărire penală. Avocatul Alexandru Postica contestă în instanță decizia procurorilor. Magistrații o declară nulă și îi obligă pe oamenii legii să reia ancheta.

Alexandru Postica: Dacă în primele luni de la începutul anchetei organele de drept nu întreprind anumite măsuri reale pentru elucidarea circumstanțelor ilegalităților comise și nu identifică persoanele vinovate, atunci este deja clar că rezultatul anchetei nu va fi unul obiectiv. Aceasta se întâmplă cu majoritatea proceselor de judecată pri-vind cazurile în care sunt implicate structurile de forță și organele judiciare din regiunea transnistreană.

 

„Prea fixați sunteți cu toții pe aceste acte de tortură”

Sechestrate pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău, persoanele duse în dreapta Nistrului nimeresc într-o regiune în care violența fizică și tratamentul inuman și degradant sunt aplicate sistematic de către organele de forță. Iar puținele dosare intentate împotriva milițienilor adună praf de ani de zile.

Jurnaliștii locali din regiune au solicitat de la așa-zisa procuratură generală transnistreană statistica privind numărul cazurilor de abuz în serviciu, de aplicare a relelor tratamente și a torturii de către organele de drept. În răspunsul primit am fost informați că „procurorul nu este obligat să dea niciun fel de explicații… […] Cererea Dvs. nu conține informații concrete privind încălcarea legii. […] Mă consider în drept să refuz furnizarea informațiilor solicitate de dumneavoastră”.

În martie 2017 am expediat o solicitare și în adresa lui Vasilii Kaliko, la acel moment încă așa-zis avocat al poporului din regiunea transnistreană. Acesta spune că, în cei peste 10 ani de activitate, a recepționat mai multe plângeri în care sunt invocate acțiuni abuzive ale milițienilor.

Vasilii Kaliko, ombudsman în stânga Nistrului în perioada 2006-2017: Cam prea fixați sunteți cu toții pe aceste acte de tortură… Faptul că pensionarii mor de foame, nu preocupă pe nimeni… Punctul meu de vedere este că acordăm prea multă atenție unor astfel de cazuri.

Sursa foto: ProTv.md

Vladimir THORIC (RISE Moldova)

Tudor IAŞCENCO (Cuvântul)

Iulia BOȚAN (Centrul Media)

 

Cu un clic în partea de sus dreapta a acestei pagini intră pe pagina de facebook a CUVÂNTUL-ui şi spune-ţi opinia, pune întrebări, dialoghează, distribuie să vadă şi prietenii tăi.