Festivalul oieritului, început de tradiție

  • 12 Mai 2017, 14:46
  • Vizualizări: 227
Festivalul oieritului, început de tradiție

Duminică, a doua zi după Sfântul Gheorghe, pe pajiștea de lângă satul Cișmea, s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului oieritului. Iniţiativa aparţine primarului de Pelivan Ion Gamarț şi a fost realizată cu concursul Direcțiilor raionale Cultură și Agricultură Orhei.

 

O idee care prinde contur

Nu zic ba, e frumos şi concursul ”Toiagul Păstoriei”, organizat, de regulă, pe scena unui cămin de cultură, unde colective artistice din satele  raionului prezentau folclor, tradiţii şi obiceiuri legate de oierit, dar Ion Gamarț şi-a propus să renască obiceiul de Sf. Gheorghe, când oile sunt date la stână, de unde revin toamna, de Sf. Dumitru, obicei care se mai respectă în Moldova de peste Prut.

Programul festivalului obiceiurilor păstorești ”Sună tălăncuțele” a inclus şi o expoziție-târg de ovine și caprine, de produse lactate, lucrări ale meșterilor populari, produse culinare specifice.   

”Trăiesc cu ideea acestui festival de când am devenit primar. De ce anume la Cișmea? De atâta că acum avem foarte puține sate în Moldova, unde la peste 1600 de locuitori ar fi șase stâne cu peste 1200 de ovine, aproape 200 de caprine, peste 100 de vaci și unde se mai păstrează obiceiurile şi tradițiile păstorești”, ne-a spus dl Gamarț, primarul comunei Pelivan, din care face parte şi satul Cişmea.

Pe pajiște au montat o scenă mobilă, au adus bănci, baloturi de paie care au servit drept scaune.         

La festival au participat peste 20 de colective de artişti amatori din Mălăiești, Step-Soci, Brăviceni, Berezlogi, Isacova ş.a. De la Cucuruzeni au venit chiar patru colective, inclusiv o fanfară care a impresionat audiența. Prin melodii, scenete, dansuri participanţii au invocat începutul sezonului păstoritului.      

Mai mulți meșteri populari din raion au prezentat articole de artizanat. Cel mai mic dintre ei, un băiat de 9 ani de la Ivancea, demonstra doritorilor cum se confecţionează fluerele din soc. Meşteriţele au expus covoare, căciuli, alte articole confecţionate din lână, piele și blană. 

Ciobanii, prezență modestă, dar notorie

Andrei Țurcanu, preșe-dintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine din regiunea Orhei, a salutat inaugurarea festivalului, exprimându-şi speranța că acesta va deveni tradițional:

”Au promis să vină mai mulți crescători de oi din regiune, dar nu au venit toți. Avem prezenți şi câțiva fermieri din raioanele Rezina, Telenești şi Călărași cu brânzeturi și produse din carne de ovină. Nu am reușit să prezentăm mai multe animale fiindcă, odată începută lactația, deplasarea lor la drum lung este problematică. La anul vor fi mai mulți participanţi”.

Dl Țurcanu a mai remarcat că anul trecut a fost unul reușit în domeniul oieritului și că valorificarea noilor rase de ovine decurge destul de dinamic în regiunea Orhei:

”Se dă preferință rasei "Friza" care-și are originea în munţii Alpi și raselor "Anaf" și "Asaf" de origine iordaniană. De ultimele două rase eu personal sunt mulțumit. Ne orientăm spre producția de lapte or, carnea, pielicelele, lâna nu prea sunt întrebate la noi”.

Ion Cerchez, un tânăr antreprenor din Peticeni, raionul Călărași a venit la festival cale de 80 km cu lactate și carne:

”Pentru noi aceasta este o posibilitate de promovare. Cu regret, carnea de ovină nu prea se vinde acum în Moldova, pe când Mihail Sadoveanu în romanele sale remarca că oile din Moldova erau căutate în Orient pentru carnea lor delicioasă”, spunea oierul.

Participanții la festival au fost răsplătiţi cu diplome și cadouri.

În imagine: Festivalul a avut şi o componentă culinară, care a făcut deliciul publicului.

 

Ion Cernei

 

Festivalul oieritului 1

Festivalul oieritului 1

festivalul oieritului 2

festivalul oieritului 2