Evoluții și involuții în micul business-ul moldovenesc – ce spun specialiștii

  • 20 Februarie 2016, 19:22
  • Vizualizări: 1068
Evoluții și involuții în   micul business-ul   moldovenesc – ce spun   specialiștii

În 2005 Guvernul a elaborat Strategia de susținere și dezvoltare a întreprinderilor mici și

mijlocii pentru anii 2006-2010. Cum a evoluat, pe parcursul ultimilor 10 ani, businessul mic

și mijlociu în Republica Moldova?

Despre instrumentele moderne de susținere a antreprenorilor, tendințele de dezvoltare a

sectorului și relațiile cu statul discutăm cu o reprezentantă a societății civile -

vicedirectoarea Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii,

Viorica Cerbușca. Anterior, invitata noastră a deținut postul de specialistă principală a

Direcției întreprinderi mici și mijlocii din cadrul Ministerului Economiei și, în această

calitate, a făcut parte din grupurile de lucru care au elaborat Strategia de susținere a

întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2006-2010.

- Doamnă Viorica Cerbușca, Dvs. cum ați caracteriza situația din businessul mic și

mijlociu? Am putea vorbi despre evoluții sau involuții în ultimii zece ani în acest domeniu?

- Analiza dinamicii datelor arată că, spre deosebire de creșterea constantă în perioada 2006-

2008, în anii 2008-2009 s-a înregistrat un regres, generat și de criza economică mondială, dar deja

după 2009 a început o nouă etapă de renaștere a businessului mic și mijlociu.

Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), în 2014, în Moldova erau înregistrate 52300 de

întreprinderi mici și mijlocii, ceea ce constitutie peste 97% din numărul total de agenți economici din

țară. În domeniu activează 291.700 persoane (56% din numărul total de angajați în întreprinderile

din republică).

În medie pe țară, la o mie de locuitori revin 14 companii mici și mijlocii. Cea mai mare densitate a

întreprinderilor se înregistrează în capitală - 42 de companii la o mie de locuitori, iar în mediul rural

acest indicator este foarte scăzut – doar 4 companii la o mie de locuitori.

Analiza după profilul de activitate arată, că 39% dintre agenții economici sunt concentrați în sfera

comerțului; 18% – în domeniul imobiliar, 9% – în industria de producție, iar restul 34% - în alte

domenii.

După numărul de angajați, cei mai mulți muncesc în agricultură (în medie 12 persoane la fiecare

companie); pe locul doi se află sectorul de producție (9 persoane), iar pe locul trei – domeniul

construcțiilor (8 persoane).

Statisticile indică asupra reducerii numărului de locuri de muncă în sectorul întreprinderilor mici și

mijlocii. Dacă în anul 2007 numărul de angajați per companie constituia în medie 9 persoane, către

anul 2014 acest indicator a scăzut până la 6 persoane. Începând cu 2007 până în prezent au fost

disponibilizați 52 de mii de angajați ai întreprinderilor mici și mijlocii.

Cifra de afaceri în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii constituie circa 1,6 milioane de lei, mai

puțin de o treime (31,8%) din cifra de afaceri pe țară.

- Care ar fi, în opinia Dvs., factorii ce împiedică dezvoltarea businessului mic în țară?

- În cadrul așa-numitelor platforme de dezbateri, pe care le organizăm și la care participă

antreprenori și experți, am reușit să identificăm un șir de probleme și obstacole ce afectează micul

business. Printre acestea sunt:

- nivelul scăzut al culturii antreprenoriale;

- accesul dificil la sursele de finanțare;

- infrastructura aproape nedezvoltată;

- elaborarea și implementarea insuficientă a inovațiilor în cadrul întreprinderilor;

- colaborarea ineficientă dintre antreprenori și instituțiile publice;

- monopolizarea și concurența neloială în sectoarele economiei naționale;

- cunoașterea slabă a pieței și a posibilităților de export.

Ținând cont de acestea, Guvernul a elaborat Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor

mici și mijlocii, în care au fost stabilite următoarele scopuri:

1. ajustarea cadrului normativ de reglementare la necesităţile dezvoltării IMM-urilor;

2. îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare;

3. dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale;

4. sporirea competitivităţii IMM-urilor şi încurajarea spiritului novator;

5. facilitarea dezvoltării IMM-urilor în regiuni;

6. dezvoltarea parteneriatelor în afaceri.

Pe lângă scopurile menționate, au fost propuse și măsuri suplimentare, capabile să contribuie la

îmbunătățirea climatului de afaceri. De exemplu, una dintre măsuri este așa-numita „reglementare

inteligentă”, care constă în ajustarea cadrului juridic la specificul întreprinderilor mici și mijlocii.

Implementarea sistemului de „ghișee unice” pentru facilitarea procedurilor administrative.

La fel, s-au luat măsuri pentru îmbunătățirea accesului la finanțare. Mă refer la investiții prin

acces la garanții de împrumut pentru întreprinderi mici și mijlocii; consolidarea mecanismelor de

garantare a împrumuturilor; facilitarea accesului la piețele de capital; oferirea de posibilități tuturor

băncilor de a elibera cu uşurinţă împrumuturi pentru dezvoltare în cadrul instrumentelor de susținere

a Asocierii cu UE.

Și, nu în ultimul rând, utilizarea deplină a posibilităților pieţei unice a Uniunii Europene prin

colaborare transfrontalieră; revizuirea standardelor la produsele de export, ținând cont de regulile de

etichetare a originii materiei prime și a mărfii.

- V-ați referit la factorii care frânează antreprenoriatul în Republica Moldova. Să încercăm

acum să vedem ce stimulente, acordate de stat sau nu neapărat de stat, ar putea asigura

dezvoltarea businessului mic și mijlociu în viitorul apropiat.

- În Republica Moldova, atât Guvernul, cât și organismele internaționale, susțin dezvoltarea

sectorului privat prin diferite programe și proiecte. Aș vrea să mă refer doar la câteva inițiative, de

care beneficiază cu succes antreprenorii:

- Programul național de susținere economică a tinerilor, care ajută tinerii să dezvolte întreprinderi

în mediul rural, oferindu-le sfaturi, instruire, finanțare preferențială, granturi;

- Programul-pilot de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2015,

care, mobilizând resursele moldovenilor aflați la muncă peste hotare, ajută la crearea

întreprinderilor mici și mijlocii (consultanță, instruire, acordare de granturi până la 200 mii de lei

conform regulii „1+1”, adică pentru fiecare leu investit de către antreprenor, acesta primește 1 leu

din fondurile de grant);

De asemenea, sunt eficiente programele de sprijin pentru întreprinderi rurale, asociații de afaceri

inovatoare ș.a., finanțate de Banca Mondială, IFAD, PNUD, precum și programele de consultanță,

realizate cu sprijinul organizațiilor financiare internaționale.

În ultimul timp au un impact tot mai mare proiectele de promovare a inițiativelor în domeniul

securității, precum și proiectele de cooperare și dezvoltare implementate în comun de companii de

pe ambele maluri ale Nistrului etc.

Acestea și alte programe impulsionează dezvoltarea întreprinderilor competitive, susțin

antreprenorii în modernizarea echipamentelor de producție, stimulează aplicarea tehnologiilor

inovatoare pentru perfecționarea continuă a proceselor în întreprinderi și a produselor finite.

- Vă rugăm să ne conturați portretul reprezentantului tipic al businessului mic din

Moldova: ce vârstă are, cât de mare este portofoliul lui de active, în ce sferă activează

(producție, comerț, servicii etc.)?

- Voi apela din nou la statistică și iată ce spun datele BNS:

• Numărul de bărbați în mediul de afaceri este în medie de 2,6 ori mai mare decât cel al femeilor.

Deci, procentajul femeilor implicate în afaceri este mult mai mic decât numărul de femei active

economic (49,4%). Pentru informație: numărul total de femei în Republica Moldova constituie 51,9%.

• 68 din 100 de oameni de afaceri din Republica Moldova au studii superioare complete sau

incomplete, iar 20% au studii medii, în timp ce 12% nu au studii.

• Vârsta medie a unui antreprenor din Moldova este de 45 de ani.

• Doar 23% din tinerii cu vârsta de până la 35 de ani dețin afaceri în businessul mic și mijlociu.

• 63 din 100 de antreprenori au activat inițial ca angajați.

• Circa 8% au intrat în afaceri fără o experiență prealabilă, inclusiv foști studenți (4,4%) sau

șomeri (2,4%).

- Cât durează procedura de înregistrare a unei întreprinderi și ce documente sunt necesare

pentru inițierea unei afaceri mici (spre comparație: în Estonia acest proces ia 17 minute; nici

nu este nevoie să ieși din casă, o poți înregistra de la computer, prin sistemul X-road,

implementat de stat).

- Studiul „Costul desfășurării activității economice”, realizat de Banca Mondială în 2015, acordă

Republicii Moldova locul 63 din 189 de economii analizate (în 2014, țara noastră se afla pe poziția

82). În clasamentul „înregistrarea afacerii” țara noastră a urcat anul trecut pe locul 35, de pe locul

51, pe care îl deținea în 2014.

Pentru înregistrarea unei companii în Republica Moldova este nevoie să fie parcurse 5 etape, iar

procedura poate dura în medie șase zile. Taxa de înregistrare a afacerii constituie circa 1400 lei.

Dar trebuie să remarcăm, că în prezent și în Moldova se dezvoltă rapid infrastructura pentru

furnizarea serviciilor publice online, ceea ce economisește timpul și permite evitarea contactului

direct cu structurile oficiale, fapt care, la rândul său, reduce birocrația și corupția în procesul de

înregistrare.

Astfel, de exemplu, antreprenorii își pot face un cont electronic, evitând necesitatea de a prezenta

informația pe suport de hârtie. E-raportarea permite prezentarea în format electronic a rapoartelor

semestriale și anuale; serviciul unic de „licențiere electronică” din cadrul Camerei de Licențiere oferă

întregul spectru de funcții specializate pentru optimizarea prezentării și examinării cererilor de

licențiere; prin serviciul MSign, antreprenorii pot semna contracte și documente la distanță.

Oamenii de afaceri din Republica Moldova au la dispoziție diverse instrumente care le oferă

posibilitatea de a reduce frecvența contactelor directe cu funcționarii publici, de a optimiza procesul

de raportare și de a reduce cheltuielile financiare și de timp în interacțiunea cu instituțiile statului.

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de

comunicare din Moldova”, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

A intervievat: Natalia Scurtul