Deşeurile agricole, o sursă sigură de venituri

  • 21 Septembrie 2015, 10:40
  • Vizualizări: 968
Deşeurile agricole, o sursă sigură de venituri

Gheorghe Strelciuc, liderul unei gospodării agricole din satul Pohoarna, raionul Şoldăneşti: "Acum producerea de biocombustibil nu este rentabilă, dar oricum continuăm să prelucrăm deşeurile agricole, în interesul oamenilor, economiei şi ecologiei ţării noastre".

Un gospodar din raionul Şoldăneşti a pus pe roate o afacere nouă pentru Moldova. Dacă unii agricultori s-au obişnuit să ardă paiele, ca să scape de ele, Gheorghe Strelciuc din satul Pohoarna face bani din comercializarea acestora. Anual, dânsul produce din paie aproximativ 500 tone de brichete şi peleţi. Produsele sunt solicitate atât în raion, cât şi peste hotarele lui. Acum, bisnessmanul pregăteşte o partidă de marfă pentru a o exporta în Polonia.

 

Potrivit specialiştilor în domeniu, pe lângă faptul că sunt nişte resurse mai ieftine, peleţii şi brichetele din paie nu conţin aditivi sau lianţi chimici. Rezultatele unui studiu au demonstrat că la arderea unei tone de brichete se degajă atâta energie, cât se produce la arderea a şase steri de lemne sau 500 cubi de gaze, sau 500 litri de combustibil diesel, sau o tonă de cărbune, sau 700 litri de păcură.

Sursa: http://gazetadeagricultura.info/constructii-instalatii-echipamente/625-adaposturi/13626-fabrica-de-brichete-din-paie.html.

Toată viaţa, Gheorghe Strelciuc din satul Pohoarna a muncit în sectorul agrar. După câteva decenii de agricultură tradiţională, dânsul a decis să diversifice genurile de activitate ale gospodăriei, propunându-şi să producă resurse energetice mai ieftine şi mai accesibile pentru săteni.

„În perioada când şi la noi era dezvoltat sectorul zootehnic, cea mai mare parte din resturile vegetale se foloseau pentru vite. Cu timpul, fermele obşteşti au dispărut şi trebuia să ne gândim ce facem cu paiele, hlujdanii de porumb, alte resturi de la culturile agricole. Am ales să le transformăm în peleţi şi brichete. Încetul cu încetul am procurat utilajul necesar. Cel pentru producerea peleţilor l-am adus din Rusia, pentru tocarea paielor - din Marea Britanie, cel pentru balotarea paielor este italian”, spune Gh.Strelciuc.

Între timp dumnealui a vizitat întreprinderi similare din mai multe ţări din Uniunea Europeană, dar şi din Ucraina, unde a analizat experienţa în domeniu. „În anii 2012-2013 producerea de biocombustibil a fost destul de rentabilă, or peleţii se vindeau la un preţ bun. La moment preţurile au scăzut conside-rabil. Vindem biocombustibilul practic la preţul lui de cost. E vorba de 1500-2000 de tone pe an. Oricum e mai bine aşa, decât să putrezească pe deal ori să le ardem. Altă parte din rămăşiţele agricole le vindem producătorilor de ciuperci. Lucrătorii implicaţi la producerea peleţilor câştigă lunar în jur de cinci mii de lei, uneori șase și chiar opt mii de lei. Membrii echipei au fost aleşi pe sprânceană. Din prima componenţă practic toţi au plecat. Unul a trecut să lucreze în acest domeniu în proiectele gestionate de PNUD, altul predă lecţii la Universitatea Agrară. Asta pentru că înainte de a începe afacerea am cutreierat alte ţări, acumulând experienţă. Avem grijă ca periodic lucrătorii să meargă la stagieri peste hotare”, spune Gheorghe Strelciuc, concretizând că pentru acest tip de combustibil nu-i obligatoriu să ai un cazan special. Peleţii şi brichetele lui ard de minune şi într-o sobă tradiţională. Dar producerea căldurii din biomasă se deosebeşte, totuşi, de gaze, spre exemplu, prin aceea că iese mai mult fum, cineva trebuie să monitorizeze procesul arderii.

Producerea de biocombustibil la Pohoarna înseamnă locuri de muncă bine plătite pentru săteni, dar şi venituri la bugetul public

Referindu-se la rentabilitatea încălzirii cu peleţi comparativ cu motorina, dl Strelciuc a adus un exemplu: „Când încălzeam clădirea oficiului gospodăriei noastre cu motorină, cheltuiam cam 20 de tone de combustibil pe sezon. Acum pentru aceeaşi perioadă ne ajunge 1,5 tone de peleţi".

Text şi foto:

Natalia Rotari

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews