Degradare aproape în toate domeniile

Centrul de Cercetări Demografice, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, au lansat „Indicele Integral Teritorial de Securitate Demografică, care prezintă situația demografică a raioanelor țării în plan comparativ. Au fost examinate patru aspecte-cheie:  tendințele demografice, sănătatea populației, siguranța socială și ocuparea forței de muncă. Reieșind din acest studiu situația în domeniile de referință din regiunea Orhei este destul de problematică.

În imagine: Valoarea maximă a Indicelui Teritorial Ocupațional  este cea mai scăzută în  comparație cu alți indici incluși în calcularea IITSD și demonstrează vulnerabilitatea economică a populației, subdezvoltarea pieței muncii și oportunități reduse pentru angajare în câmpul muncii. Foto simbol. Sursa: moldNova.eu

 

 

Un decalaj demografic accentuat

În mai mult de jumătate din raioanele țării autorii studiului au atestat o îmbunătățire relativă a Indicelui de securitate demografică. Acesta este calculat în baza a patru indicatori: rata de îmbătrânire demografică, sporul natural, sporul migrațional și rata totală de fertilitate. Astfel, de exemplu, în raionul Ștefan-Vodă în ultimii doi ani s-a îmbunătățit cu nouă poziții, datorită creșterii sporului natural și reducerii  migrației. În acelaș timp în raioanele Rezina, Telenești, Șoldănești situația s-a înrăutățit considerabil. În raionul Șoldănești, bunăoară, în pofida faptului că rata totală de fertilitate se menține la un nivel relativ înalt – 1,8 copii per femeie de vârstă fertilă, refluxul migrațional constituie 7,5%, iar sporul natural este de doar 5,5%, provocând ritmuri rapide de reducere a numărului populației.

În raionul Telenești refluxul migrațional a înregistrat cea mai înaltă valoare pe țară, constituind 9,3% și care, în  comparație cu anul  2014, s-a  mărit de mai mult de două ori. Sporul natural al populației s-a redus cu 1,1%, rata totală de fertilitate – cu 0,2  puncte.

În domeniul sănătății, potrivit autorilor studiului, indicele se calculează în baza a șase indicatori: speranța de viață la naștere, rata mortalității infantile, prevalența prin bolile aparatului circulator, prevalența prin tumori, numărul de persoane în vârstă de 18 ani și peste recunoscute cu dizabilitate primară la 100 mii de locuitori, numărul medicilor de familie la 10 mii de locuitori. În 2016 acesta oscila în limitele de 66,2-45,3 puncte, diferența dintre valoarea maximă și minimă fiind cea mai mică în comparație cu alte aspecte analizate, adică starea sănătății populației se menține în linii mari la același nivel în toate raioanele. Autorii studiului precizează că, în anii 2014-2016, starea sănătății în ansamblu pe ţară a rămas nesatisfăcătoare. Rămâne înalt nivelul morbidității populației, mortalității infantile, redus accesul la serviciile medicale, se menține tendința de reducere a numărului medicilor de familie. În perioada de referință doar în raionul Telenești a fost atestată o îmbunătățire în acest domeniu datorită redicerii mortalității infantile și creșterii speranței de viață.

Totodată în 15 raioane experții au constatat în 2016 o dinamică negativă comparativ cu 2014 în domeniul sănătății. În raioanele Orhei, Rezina a fost observată  creșterea mortalității infantile și a prevalenței prin bolile sistemului cardiovascular, o ușoară creștere a ratei dizabilității primare a populației adulte și a prevalenței prin tumori.

Cea mai mare diferență între raioane – la indicele social

Indicele Teritorial Social care este calculat în baza a patru indicatori: mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă în raport cu media pe țară, ponderea pensionarilor care beneficiază de pensii cu  cuantum  minim,  mărimea  medie a salariului și ponderea elevilor care învață în prima jumătate a zilei pentru a. 2016 oscilează în limitele de la 91,4-55,7 puncte. În anul 2016 comparativ cu 2014, în plan social, situația s-a îmbunătățit în 12 raioane, inclusiv Orhei, Șoldănești, Telenești, lucru determinat de reducerea numărului pensionarilor cu pensie minimală și creșterea salariului mediu. În 15 raioane, inclusiv Rezina, însă, situația la acest capitol s-a înrăutățit. Principalii factori ce au determinat înrăutățirea situației sunt: stagnarea sau reducerea mărimii medii a pensiei  pentru limita de vârstă în raport cu media pe țară, stagnarea sau creșterea ponderii pensionarilor care beneficiază de pensii cu cuantum minim.

Doar jumătate sau a patra parte din potențialul de muncă al țării este valorificat

În domeniul ocupațional, studiul arată că doar jumătate sau a patra parte din potențialul de muncă al țării este valorificat. În anul 2016 s-au creat numai cca 50 mii de locuri de muncă noi, cu 43% mai puțin față de anul 2014. O situație relativ stabilă la acest capitol se menține în mun. Chișinău unde au fost înregistrate 53% din totalul locurilor de muncă nou create în anul 2016.

În raioane însă există un decalaj semnificativ în dezvoltarea socio-economică și demografică a unităților administrativ-teritoriale. În 2016 comparativ cu 2014 situația a rămas neschimbată în 7 unități administrativ-teritoriale. O îmbunătățire relativă s-a sesizat în 13 raioane, inclusiv Orhei, Rezina, fapt care se datorează creșterii numărului de angajări a șomerilor și într-o măsură mai mică creșterii ponderii locurilor de muncă nou create. Dar s-a înrăutățit situația în 15 raioane, printre care și Telenești, Șoldănești.

Potrivit studiului, în anul  2016, absolut în toate raioanele republicii au fost înregistrate reduceri esențiale față de anul 2014 a ponderii populației în vârstă aptă de muncă în totalul populației, precum și a ponderii pensionarilor angajați în câmpul muncii. Situația respectivă este determinată de lipsa locurilor de muncă, salarizarea joasă, oportunități de angajare neatractive, formarea profesională necorespunzătoare exigențelor pieței muncii, migrația etc.

Raioanele Șoldănești și Basarabeasca, care înregistrează cele mai inferioare valori în ceea ce privește crearea locurilor de muncă noi, se caracterizează prin cel mai înalt reflux migrațional al populației, constată autorii studiului.

“Lipsa oportunităților de angajare în câmpul muncii, salariile mici și gradul scăzut de siguranță socială corelează cu sporul migrațional negativ, contribuind la agravarea situației demografice, depopularea și aprofundarea procesului de îmbătrânire demografică”, menționează Olga Gagauz, autoarea studiului.

Pentru conformitate, Tudor Iașcenco

 

 

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Facebook Comentariu

Leave a Comment