De ce drumurile noastre sunt cele mai rele în lume…

  • 30 Iunie 2017, 07:24
  • Vizualizări: 1012
De ce drumurile noastre sunt cele mai rele în lume…

Republica Moldova este ţara cu cele mai rele drumuri din lume. Acest lucru l-a constatat o instituţie cu prestigiu mondial  - “The World Economic Forum” (Forumul economic mondial).

Cauze sunt mai multe, dar principalele, potrivit auditorilor de la Curtea de Conturi şi experţilor de la IDIS “Viitorul” ar fi: insuficienţa mijloacelor financiare destinate pentru reparaţia capitală a drumurilor; criteriile confuze de încasare şi utilizare a mijloacelor Fondului rutier; distribuirea arbitrară de către autorităţi, în dependenţă de interese personale sau de partid, a resurselor din acest fond, dar şi cheltuirea netransparentă, frauduloasă a acestora.

 

Cauze invocate de experţi

Doar câteva exemple constatate de sursele nominalizate. Întreprinderea de Stat ”Administraţia de Stat a Drumurilor” (ÎS ASD) deţine simultan 3 funcţii majore: cea de proprietar, manager și executant în raport cu lucrările de întreţinere și reparaţie a drumurilor, ceea ce creează posibilităţi de delapidări de fonduri destinate finanţării drumurilor și subminează eficienţa și calitatea lucrărilor. Mai mult, pentru lucrările finanţate din sursele interne, ASD îndeplineşte şi funcţia de control al calităţii lucrărilor, notează experţii IDIS “Viitorul” într-un studiu la temă.

Sau alt exemplu. În 2015, conform Hotărârii Guvernului nr. 235 din 6 mai 2015,  localităţile din raionul Rezina urmau să primească pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor 12 mln 950 mii de lei. Majoritatea nu au primit niciun leu, guvernul folosind aceste surse pentru acoperirea altor necesităţi bugetare.

Existenţa unor probleme majore în acest domeniu o denotă şi dosarele penale intentate mai multor factori de decizie de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, ÎS ASD, din diverse autorităţi locale şi unităţi economice.

 

Invităm toată lumea la dezbateri publice

Proiectul “Evaluarea transparenţei procesului bugetar şi utilizării mijloa-celor publice destinate infrastructurii rutiere prin monitorizare şi investigaţii jurnalistice”, gestionat de Asociaţia Presei Independente în parteneriat cu un grup de ziare locale, inclusiv săptămânalul CUVÂNTUL, are drept scop informarea cetăţenilor despre problemele legate de starea, reparaţia şi întreţinerea drumurilor locale, utilizarea resurselor financiare destinate pentru aceste lucrări, importanţa implicării cetăţenilor şi asigurării unei transparenţe largi a calităţii lucrărilor, cheltuirii banului public.

 În această ordine de idei, redacţia CUVÂNTUL-ui desfăşoară o nouă rundă de dezbateri la aceste teme, invitând cititorii să se implice activ în monitorizarea procesului de reparaţie şi întreţinere a drumurilor locale şi infrastructurii rutiere, modului de determinare de către autorităţi a priorităţilor şi cheltuirea resurselor bugetare, dar şi a sponsorizărilor repartizate pentru aceste lucrări. Este foarte important ca fiecare să înţeleagă: atât timp cât în activitatea autorităţilor de toate nivelurile vor domina interesele personale şi de partid, noi nu vom avea nici drumuri, nici şcoli, nici instituţii de sănătate normale, dar şi un trai pe măsura dorinţelor. 

În luna mai autorităţile publice locale au fost informate despre sumele primite din bugetul de stat pentru întreţinerea drumurilor de însemnătate raională, a străzilor şi drumurilor comunale. Au fost făcute şi modificările respective în bugetele locale. CUVÂNTUL a publicat informaţia cu privire la sumele alocate primăriilor (vezi CUVÂNTUL nr. 21 din 2 iunie c.). În opinia mai multor primari, aceste resurse sunt absolut simbolice în raport cu necesităţile pentru a aduce în ordine drumurile noastre, dar e mai mult decât nimic. Haideţi, stimaţi cititori, să urmărim împreună cum vor fi utilizaţi aceşti bani, să facem schimb de opinii referitor la practicile bune, dar şi problemele existente în acest domeniu, soluţiile posibile de rezolvare a lor. Aşteptăm opinii, sugestii, fotografii pe adresele: Rezina, str. Păcii,38, e-mail: cuvintul@gmail.com şi pe pagina noastră de pe facebook Ziarul CUVÂNTUL sau la tel.: 254-2-15-83, 2-24-49.

 

Să discutăm constructiv, fără difirambi şi insulte

Articolul “Un lucru bun, dar făcut dea oaia” (CUVÂNTUL, nr. 24 din 23 iunie c.), a trezit mai multe ecouri. Pe www.Rezina!!!Alerte!!! au apărut şi câteva opinii, foarte asemănătoare între ele, autorii cărora trec peste problemele abordate de ziar în acest articol şi îşi exprimă “nemărginita recunoştinţă faţă de membrii Consiliului Raional Rezina şi faţă de doamna Eleonora Graur, preşedinta raionului nostru, care au luat o decizie atât de curajoasă” (!?) (Tamara Peru), elogiază intenţiile şi faptele conducerii raionului (Taniuşa Golub) şi stigmatizează cu cele mai dure calificative autorul articolului (“câtă răutate şi negativism”, “au interese de a tulbura lumea cu răutate”), ajungând chiar la atacuri la persoană (Olesea Maximciuc). Nici unul din autorii ecourilor nu precizează ce a greşit autorul articolului. Da, dumnealui nu a dedicat difirambi autorităţilor pentru că, în viziunea noastră, acestea n-au făcut nimic ieşit din comun. Respectivele au fost alese/angajate de populaţia raionului ca să gestioneze treburile teritoriului, bucurându-se în schimb de beneficii destul de consistente. Şi dacă-şi fac lucrul în mod conştiincios, mai primesc premii, fel de fel de decoraţii, la o adică – şi cuvinte de laudă.

Dar în cazul dat, precum constată jurnalistul, dar şi alţi participanţi la dezbaterile de pe www.Rezina!!!Alerte!!! reparaţia acestui tronson, unul din cele mai deteriorate şi anevoioase din raion, se face cu încălcări tehnologice şi ale legii. Nimeni nu neagă importanţa obiectului. Se semnalează doar că un luc-ru foarte necesar se face cu încălcări serioase şi eforturile, cheltuielile suportate nu vor da efectul dorit. Cum s-a întâmplat cu multe alte drumuri de la noi, care deja după 1-2 ani de la reparaţie capitală “ne bucură” cu o mulţime de gropi. Cei cu învinuiri în adresa autorului articolului trec cu vederea utilizarea de către constructorii drumului a materialelor extrase ilicit în teritoriul comunei, lucru “neobservat” şi de responsabilii de calitatea lucrărilor.  Să admitem că schimbarea materialelor nu prejudiciază calitatea viitorului drum. De ce atunci din start n-au fost incluse în proiect aceste materiale, lucru care, probabil, ar fi ieftinit obiectul şi în loc de 500 de metri puteau fi reparaţi 550 sau 600 m de drum?

Un specialist în domeniu, solicitat să comenteze problemele abordate în acest articol, a menţionat că, în opinia dumnealui, varianta de reparaţie aleasă de autorii proiectului nu este cea mai reuşită. Dacă pe o asemenea pantă panourile nu vor fi fixa-te în modul corespunzător şi apa va pătrunde sub ele, peste un timp acestea pot să înceapă a migra, a spus inginerul.

Desigur, nimeni nu doreşte ca asta să se întâmple. Dar vom trăi şi vom vedea.

În imagine: Aşa arată acum tronsonul de drum în reparaţie dintre Saharna şi Saharna Nouă.

 

Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la Bucureşti. Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine autorului şi nu neapărat reflectă poziţia Ambasadei.

Tudor Iaşcenco

Cu un clic în partea de sus dreapta a acestei pagini intră pe pagina de facebook a CUVÂNTUL-ui şi spune-ţi opinia, pune întrebări, dialoghează, distribuie să vadă şi prietenii tăi.