"Dacă nu rişti, pierzi şi mai mult"

  • 23 Ianuarie 2014, 15:54
  • Vizualizări: 1616
"Dacă nu rişti, pierzi şi mai mult"

În imagine: Tânărul fermier Igor Gherasim este asistat în toate de tatăl său, cu experienţa lui de viaţă şi simţul de bun gospodar. Foto de Ion Cernei

Igor Gherasim a absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, un timp a lucrat economist la o întreprindere condusă de fratele său. Apoi a revenit în satul natal din raionul Teleneşti, cu dorinţa să se facă fermier.

A început cu oile

Pe Igor Gherasim l-am cunoscut la întâlnirile şi forurile tinerilor fermieri din cadrul organizaţiei teritoriale Orhei a Federaţiei Naţionale a Fermierilor. Tânărul de la Negureni asculta cu atenţie vorbitorii şi se implica activ în discuţii. Ulterior am aflat că dânsul este unicul proprietar al unei ferme de caprine în regiunea Orhei. De fapt, până nu demult aici existau câteva ferme de caprine, inclusiv una la Podgoreni, care prin 2008-2009 au fost lichidate.

Revenind la Negureni, şi-a procurat o turmă de ovine. Dar ceva nu mergea şi le-a vândut, hotârând să fondeze o fermă de caprine. Mai întâi s-a informat detaliat despre rasele de caprine existente prin părţile noastre, avantajele şi dezavantajele afacerii. Consultanţii ACSA din Teleneşti l-au ajutat la elaborarea studiului de fezabilitate şi a planului de afaceri, perfectarea actelor privind subvenţionarea întreprinderii.

A pornit afacerea fiind bine informat despre riscurile şi beneficiile ei. O capră de rasă costa circa 380 de euro. Asemenea bani dânsul nu avea. Prima capră de aşa-numita rasă comună a procurat-o la piaţa din Sărăteni. A dat preferinţă acestei rase pentru că cineva l-a convins că este mai puţin predispusă bolilor şi dacă te ocupi singur de îmbunătăţirea selecţiei, utilizezi tehnologii moderne de întreţinere şi dezvoltare a turmei, poţi obţine rezultate bune.

Asta s-a întâmplat trei ani în urmă. Acum are 280 de animale, pe care le întreţine în una din încăperile fermei de bovine a fostei gospodării agricole. Aici se află şi blocul pentru mulsul mecanizat al caprelor, un frigider pentru lapte, o minisecţie de imbuteliere a laptelui în PET-uri. Alături este o coşcogea scârtă din baloturi de fân şi paie. Dar cât timpul a permis, turma era scoasă şi la păscut.

Dimineaţa şi seara animalele primesc fân şi grăunţe în cantităţi suficiente. Hrana bogată în proteine va asigura un rezultat bun în timpul fătărilor, care vor începe în luna februarie.

 

Iernatul trecut a fost foarte dificil

Mi-a arătat ferma dl Ion Gherasim, tatăl lui Igor, pedagog pensionat. Podeaua încăperii era aşternută cu baloturi de paie şi fân. Astfel animalele sunt protejate de frig, mi-a lămurit dl Ion, menţionând că iarna trecută a fost destul de dificilă pentru ei. Din cauza gerurilor şi a deficitului de furaje multe animale s-au îmbolnăvit. Pentru a păstra şi trata turma s-au făcut cheltuieli mari. De aici şi rezultatele modeste înregistrate în 2013.

Începând cu primăvara anului trecut au început să producă brânză de capră, un produs delicios, care se bucură de mare căutare. Şi-au format deja o piaţă bună de desfacere a producţiei (lapte şi brânză) în localităţile învecinate, la Chişinău şi Bălţi. Igor afirmă că mulţi consăteni au fost în vizită la fermă, au văzut condiţiile în care cresc caprele, se produce laptele şi brânza şi de atâta preferă să le procure direct de la producător.

„Avem în sat destule păşuni, am semănat câteva terenuri cu lucernă, ne-am procurat un tractor şi o motopompă pentru irigaţia semănăturilor şi sper să nu avem probleme cu nutreţurile”, adaugă Igor.

 

Fără instruire nu faci nimic

Igor spune că afacerea cu oile a pornit-o aşa, cu uşurinţă, fiind încrezut că va rezolva din mers problemele ce vor apărea.

- La început ne gândeam că vre-o doi ani va trebui să investim, apoi vom începe să culegem roadele. Mai apoi am înţeles că lucrurile nu sunt chiar atât de simple, că orice afacere necesită investiţii continue, dar dacă se lucrează cu cap, te bucuri şi de rezultate. Afacerile în agricultură sunt riscante, dar dacă nu rişti, pierzi şi mai mult, spune dânsul.

L-am întrebat, care sunt cele mai dificile probleme în acest business.

- Depindem de mai mulţi factori. Primăvara este cel mai greu, când încep fătările. Am avut capre care ne-au dat câte 3 ieduţi, din care a supravieţuit doar unul. Am analizat minuţios cauzele cum să evităm în viitor acest fenomen. Avem deja o întreagă bibliotecă despre creşterea caprinelor”, a răspuns Igor.

Număratul până la 1000 de la 1 începe

Igor Gherasim nu regretă că s-a implicat anume în această afacere. Mai mult, le recomandă şi altor tineri să procedeze la fel. Cu condiţia ca să-şi organizeze afacerea în modul cel mai serios. “Eu zic că dacă faci lucrul cu plăcere şi în cunoştinţă de cauză, indiferent de domeniu, vei reuşi. Drept dovadă pot servi mai mulţi fermieri, care au deja mii de animale, dar au pornit, ca şi mine, de la una. Vorba ceea, ca să ajungi cu număratul până la 1.000 oricum de la 1 trebuie să începi. Pentru mine este o plăcere să stau în aer liber, să le privesc, să îngrijesc aceste animale, deşi mai există şi a doua parte a me-daliei: cu o asemenea fermă nu mai ai sărbători, vacanţe, zile de odihnă, pentru că animalele trebuie hrănite, adăpate, îngrijite zilnic, ele nu ştiu de sărbătoare sau zile de odihnă“, spune Igor.

Grigore Munteanu, primarul de Negureni este de părere că un fermier tânăr e un semn bun pentru sat, or aceasta înseamnă locuri noi de muncă, surse noi de venituri pentru săteni şi bugetul public. Un sătean cu studii temeinice, cu o afacere prosperă este un exemplu bun pentru alţi tineri, care la fel ar prefera să-şi aranjeze viaţa la sat, spune primarul.

Ion Cernei