”DESCRIEREA MOLDOVEI” VĂZUTĂ ASTĂZI

  • 4 Noiembrie 2015, 18:04
  • Vizualizări: 655
”DESCRIEREA MOLDOVEI” VĂZUTĂ ASTĂZI

Prima lucrare enciclopedică consacrată Principatului Moldav va împlini în curând 300 de ani. Este vorba de ”Descrierea Moldovei”, a domnitorului Dimitrie Cantemir, scrisă între 1714 și 1716, la îndemnul Academiei din Berlin. Lucrarea conține descrieri de natură geografică, socială, administrativă, politică, organizatorică, lingvistică, și etnografică ale Moldovei medievale. În cele trei secole, Moldova a suferit însă transfigurări profunde. La 1775, partea de Nord a țării, cunoscută ca Bucovina, este anexată la Imperiul Austriac. În 1812, Rusia ocupa partea de Est — Basarabia. Moldova mai există ca stat aparte până la 1859, când se unește cu Muntenia și formează împreună România, iar 1991 pe o parte a Moldovei de altădată, apare Republica Moldova … Cum arată după trei secole unele dintre locurile descrise de Dimitrie Cantemir în lucrarea sa, aflate astăzi pe teritoriul Republicii Moldova?

VALUL LUI TRAIAN

 
Este tot ce a mai rămas din Valul lui Traian, fortificație ce atingea cândva înălțimea de trei-patru metri și servea drept zid de apărare împotriva invaziilor din exterior.

”Chiar dacă în prezent s-au mai păstrat doar sub forma unor adâncituri sau movile, valul ar trebui să fie menționat ca atare și să-i fie dedicat un loc în spațiul public, în programul școlar al elevilor, în ghidurile turistice și chiar la nivelul populației. Urmeaă să fie popularizate aceste realități, atât de bine surprinse și descrise unitar de Dimitrie Cantemir”, este de părere istoricul Marius Tărâță.

Potrivit istoricilor, Valurile lui Traian sunt un complex de fortificații care se găsesc pe teritoriul actual al Republicii Moldova, României și Ucrainei. Pe teritoriul țării noastre s-au mai păstrat două fragmente ale acestui complex. Zidurile fortificațiilor au avut inițial, spun istoricii, o grosime de 8,5 metri și o înălțime de 3,5 metri, scopul pentru care au fost construite fiind apărarea frontierei răsăritene a Imperiului Roman de năvălitori. În prezent fragmentele din Valul lui Traian au o înălţime cuprinsă între unu și doi metri.

”Are încă pană astăzi peste doisprezece coți (aproximativ 8 m. — n.r.) adâncime. De aici se vede neîndoios că, atunci când s-a făcut, valul trebuie sa fi fost încă о dată pe atâta de lat și de adânc, fiind astfel о foarte bună lucrare de apărare împotriva năvălirilor vrăjmașe”, scria acum 300 de ani Dimitrie Cantemir, în ”Descrierea Moldovei”.

Chiar dacă reprezintă unul dintre cele mai vechi monumente, puțini par a fi cei care cunosc istoria Valului lui Traian sau știu că în preajma satului lor ar exista un astfel de monument. În localitatea Câmpul Drept din raionul Leova, câte ceva mai cunosc bătrânii.

”Era ca un fel de tranșee care se întindea de la Leova la Tighina. Atunci când au fost formate colhozurile și sovhozurile, pământurile au fost prelucrate, și cu buldozerele au nivelat acest val”, ne-a declaratVasile Carafizi, locuitor al satului Câmpul Drept.

”Valul vine de la Nistru până la Prut. Este un dâmb, făcut cu 2.000 de ani în urmă, cu sacii, și despărțea pământurile lui Traian de cele ale lui Decebal. Ei au făcut acest hotar”, ne declară alt localnic.

Construite spre jumătatea secolului al doilea, fortificațiile sunt cunoscute, cu numele de „Valul lui Traian”, deși împăratul roman, cuceritor al Daciei, a murit în anul 117. Se presupune că fortificațiile au fost realizate din porunca acestui împărat, îndeplinită abia după moartea sa. Valul traversa teritoriul de astăzi al Republicii Moldova de la Prut până la Nistru, de la Leova la Tighina și vea o lungime de aproximativ 120 km.

CODRII TIGHECIULUI

Un alt monument, de data aceasta al naturii, descris de Dimitrie Cantemir, sunt Codrii Tigheciului. Plămânii Moldovei de altădată ”se întindeau pe aproape 30 de mile italiene”(cca 50 km –n.r.), potrivit descrierilor făcute de Cantemir. ”Copacii sunt foarte înalți și atât de deși, încât un drumeț nu-i poate străbate cu piciorul decât pe poteci cunoscute de locuitorii țării”.

Din puternicii și înalții fagi de altădată, ”cea mai puternica pavăză împotriva sciților, care au atacat deseori, Moldova dar n-au putut-o lua niciodată” astăzi nu a mai rămas decât niște pâlcuri răzlețite de copaci. Doar localitatea Tigheci, mai poartă amintirea acelor ținuturi istorice.

 
 
Câteva pâlcuri de copaci, care mărginesc cu fâșiile forestiere silvice, amintesc de cîndva falicii Codrii Tigheciului.

La Dimitrie Cantemir, Codrii Tigheciului apar ca fiind un plămân al Moldovei care se întinde de la Prut spre Nistru și care a protejat Moldova de tătari, menționează istoricul Marius Tărâță.

”Spunând că acești codri erau plămâni ai Moldovei, și noi știind situația de astăzi, cât de puține păduri ne-au rămas, ne duce la gândul că pe lângă formația sa iluministă, domnitorul avea și o intuiție, fiind un fel de ecologist înainte de toate, cu câteva sute de ani în urmă, deoarece a anticipat importanța acestui fond forestier.

Dacă ne-am închipui o revenire a lui Dimitrie Cantemir în Moldova de astăzi, să vadă ceea ce a descris cu mai bine de 200 de ani în urmă, realitățile la care s-a referit și cât de mult acestea s-au schimbat, dar și care este memoria populației, probabil s-ar întrista foarte tare. Deoarece el în ”Descrierea Moldovei” descrie o realitate, dar păstrează și o memorie. Astăzi mai vorbim de codrii care sunt pe calea Hânceștiului, dar nu mai putem vorbi de Codrii Tigheciului și nici de o amintire a acestora, după cum nu există vreo șansă să fie inclus în ghidurile turistice orășelul Lăpușna, localitate care astăzi este foarte mică dar care odinioară a fost inima unui ținut. Pe lângă faptul că oamenii nu păstrează memoria acestor locuri și întîmplări, nu există nici acea memorie turistică, oficială”, mai spune istoricul Marius Tărâță.

Republica Moldova, în comparație cu Țara Moldovei, descrisă de Dimitrie Cantemir.

Din cele 23 de ținuturi ale Moldovei de altădată, descrise de Dimitrie Cantemir, pe teritoriul actual al Republicii Moldova se află, integral sau parțial, doar șapte.

Text: Ina Guțu

Foto/Video: Aurel Obreja

Editare/IT: Victor Pogor

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews