Curtea de Conturi acuză autorităţile de mediu că furnizează date neveridice despre poluare

Raportul auditului de mediu privind calitatea aerului în Moldova, prezentat în ședința Curții de Conturi din 30 noiembrie, pune la îndoială veridicitatea datelor privind starea mediului şi poluarea, pe care le prezintă autorităţile, atât în documente naţionale, cât şi în cele trimise la structurile internaţionale.

Autorii susțin că monitorizarea calității aerului în Republica Moldova se efectuează cu inventar vechi procurat încă în anii 1970-1978, iar ţara nu are nici o stație de monitorizare mobilă a calităţii aerului.

 

Cei mai periculoşi poluatori – automobilele cu motoare diesel

Asta chiar dacă „Republica Moldova se ghidează de un Plan-cadru pentru țările Europei de Est, potrivit căruia este necesar de creat rețeaua de monitorizare, inclusiv pentru particulele fine PM”. Acestea sunt cele mai toxice substanțe poluatoare şi provin de la sursele mobile cu motoare diesel, iar în prezent țara noastră nu deține posibilități tehnice pentru a evalua poluarea aerului cu particule PM.

„Pentru ceilalți poluanți, probele de aer se colectează doar de trei ori pe zi, fără a fi cunoscută situația calității aerului pe parcursul întregii zile, acestea fiind prelucrate abia în ziua următoare. În România monitorizarea calității aerului este realizată prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului…, care cuprinde 142 de staţii de monitorizare continuă, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici. Informațiile privind colectarea datelor sunt transmise online, inclusiv și populația are acces la informații în timp real”, constată controlorii de la Curtea de Conturi.

Potrivit auditorilor, o problemă este lipsa stațiilor mobile de monitorizare, care ar permite evaluarea calității aerului în timp real, în special la solicitarea cetățenilor, și în scopul informării referitor la calitatea aerului şi întreprinderii la timp a măsurilor de protecție a sănătății și a mediului.

 

O singură întreprindere cu sistem de monitorizare a emisiilor

În raport se menționează că în lipsa rețelei de automonitorizare și înregistrare automată a emisiilor de la sursele fixe de poluare nu este posibil de a evalua și cunoaște nivelul real de poluare.

Un exemplu bun în Republica Moldova este uzina de ciment din Rezina a companiei „Lafarge”, care este însă „unica întreprindere înzestrată cu un sistem de monitorizare, care ține sub control nivelul emisiilor poluatoare”.

Controlorii de la Curtea de Conturi au constatat o situaţie gravă şi la concentrațiile maxim admisibile pentru unii poluanţi stabilite în legislaţie, care sunt învechite şi departe de normele europene.

Astfel valorile stabilite pentru unii poluanți depășesc semnificativ normativele utilizate în statele europene, dar pentru alți poluanți (tip dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon, plumb) normele sunt însă mai stricte decât cele europene. În consecinţă, Moldova înregistrează rezerve și urmează să-și determine normativul pentru toate tipurile de poluanți.

În plus datele prezentate în rapoartele anuale nu ar corespunde realităţii. Nelian Căpăţină, responsabil din cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat a precizat în cadrul ședinței Curții de Conturi că multe din datele privind poluarea mediului nu sunt colectate, pentru că, de exemplu, persoanele fizice nu sunt obligate să raporteze cât fum emit sobele pe bază de cărbune şi lemne.

 

Taxă de sute de ori mai mică decât în UE

Cât despre plata pentru poluare, apoi aceasta nu a fost modificată din anul 1998, „fiind favorizate unele regiuni ale țării, prin ce, la moment, nu este respectat raportul plata penru poluare – impact provocat mediului și nu este respectat principiul echității”.

Astfel, potrivit datelor acumulate de Curtea de Conturi „plăţile pentru poluare sunt semnificativ mai mici comparativ cu emisiile, în unele raioane şi municipii pentru unul şi acelaş poluant fiind achitate sume diferite”. De exemplu, în Bălţi şi Chişinău este de 18 lei, iar în raioane de 14 lei pentru o tonă de emisii.

Pentru comparaţie în Estonia, în anul 2016, plata pentru poluarea cu emisii de poluanți constituie circa 150 euro, în timp ce în Moldova aceasta nu atinge nici un euro per tonă de poluanți.

Veronica Lopotenco, şefa Secției politici de aer și schimbări climatice din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a precizat că, de fapt, în anul 2016, fostul Minister al Mediului a propus o majorare a cotei taxei, dar Ministerul Finanţelor a respins iniţiativa şi nu a inclus-o în politica fiscală.

 

Unde dispar 300 de milioane de lei din taxa de poluare

Conducerea Curţii de Conturi a întrebat pe responsabilii de la Mediu câţi bani din cei peste 300 de milioane de lei acumulaţi în anul 2016 din taxa de poluare au fost alocaţi pentru activităţi de reducere a poluării. Aceştia însă nu au putut oferi un răspuns concret.

În concluzie, Curtea de Conturi susţine că, „politicile de mediu și sănătate pe care Guvernul Republicii Moldova ar trebui să le adopte în următorii ani trebuie să se fundamenteze pe prevenţie şi dezvoltare durabilă a domeniului aerului”.

„Asigurarea calității vieții nu presupune doar beneficii economice, dar și siguranța că respirăm un aer curat. În condițiile unor inacțiuni concrete cu scop preventiv privind poluarea aerului este doar o chestiune de timp să împărtășim soarta celor mai poluate țări, iar aerul curat să devină un lux”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Instituţia a indicat că pentru excluderea problemelor identificate sunt necesare acțiuni prompte în materie de remediere a deficiențelor constatate, de consolidare a capacităților instituționale, de asigurare a gestiunii durabile a domeniului.

Ion Preașcă, mold-street.com

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Facebook Comentariu

Leave a Comment