Cultivarea căpşunului – o afacere profitabilă

  • 19 Septembrie 2013, 18:07
  • Vizualizări: 4426
Cultivarea căpşunului – o afacere profitabilă

Plantaţia de căpşuni a SRL „Rivar Comerţ” din s. Pecişte, Rezina a fost săptămâna trecută subiectul unui seminar organizat de filiala ACSA Rezina cu genericul ”Înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei de căpşuni”. Plantaţia dată ocupă 1 hectar, situat în imediata apropiere a râuleţului Cogâlnic, apa căruia se foloseşte pentru irigare şi a fost înfiinţată în anul curent. Lotul este plantat cu soiuri remondante franceze „Charlotte” şi „Sanandreas”.

 

Cunoştinţele sunt baza oricărei afaceri

Partea teoretică a seminarului, organizat pentru consultanţii locali ACSA şi întreprinzătorii care doresc să facă din creşterea căpşunilor o afacere de succes, a început în Casa de cultură din Pecişte. Tudor Gore, directorul filialei ACSA Rezina le-a povestit celor circa 30 de participanţi despre importanţa pomuşoarelor, inclusiv a căpşunelor, în alimentaţia umană, despre soiurile sezoniere şi remontante de căpşuni omologate în Republica Moldova, particularităţile înfiinţării şi exploatării unei plantaţii de căpşuni, componentele unei atare afaceri etc.

Priorităţile soiurilor remontante faţă de cele sezoniere, după cum a accentuat Tudor Gore, este că acestea înfloresc de mai multe ori pe vară şi rodesc aproximativ 6 luni, în perioada mai-octombrie, roada totală ajungând până la 25 de tone la hectar. Dar la începutul afacerii, a menţionat dumnealui, este foarte important de studiat bine piaţa de desfacere, posibilităţile şi capacităţile de păstrare a producţiei (subsoluri, frigidere), calităţile terenului destinat pentru această cultură, existenţa forţei de muncă etc. Terenul, potrivit lui T.Gore, trebuie să aibă o textură mijlocie, să fie bogat în humus, slab acid, curat de buruieni, cu o înclinaţie minimală, de dorit spre soare, aproape de o sursă permanentă de apă (râu, lac).

Vorbind despre bolile şi dăunătorii căpşunului, T.Gore a menţionat modalităţile de combatere a acestora şi preparatele care se găsesc pe piaţa din R. Moldova.

Cu o deosebită atenţie participanţii la seminar au ascultat capitolul dedicatmetodei progresive de plantare a căpşunului pe biloane şi mulcire acoperite cu folie neagră. Prin această metodă, după o schemă anumită, solul se „râureşte”, adică se fac nişte ridicături pe care se instalează sistemul de irigare prin picurare şi se acoperă cu paie, peste care se aşterne o peliculă de culoare neagră, care în două rânduri, la distanţa de 25 cm este perforată. În aceste găuri plantele de căpşun se sădesc cu ajutorul unui cultivator (chitonog). Paiele şi pelicula au menirea de a împiedica creşterea buruienilor, a păstra umezeala în sol, dar şi de a proteja fructele de impurificare.

 

Proprietarul şi calculele lui

Partea practică a seminarului s-a desfăşurat la lotul demonstrativ - plantaţia de căpşuni a SRL ”Rivar-Comerţ”. Lotul este îngrijit de Valeriu Rusu, unul din fondatorii gospodăriei. Valeriu este originar din Pecişte, are studii în domeniul agriculturii, ramură în care şi activează timp de 13 ani. Gospodăria ”Rivar-Comerţ” este specializată în producerea, prelucrarea şi comercializarea producţiei agricole.

Valeriu Rusu a remarcat, că factorii care l-au determinat să iniţieze afacerea cu căpşuni sunt: condiţiile relativ simple şi ieftine de creare a plantaţiei, termenul relativ scurt de recuperare a investiţiilor, lipsa concurenţilor în regiune, veniturile posibile. Dumnealui a mai spus că, potrivit calculelor, va reuşi să îngrijească plantaţia şi să strângă roada cu ajutorul a 5 salariaţi.

Valeriu Rusu a povestit detaliat despre toate operaţiile de organizare a plantaţiei, succesiunea lucrărilor. Dânsul a subliniat că a investit circa jumătate de milion de lei în această plantaţie, dar speră să scoată cam 700 mii de lei, deşi nu întotdeauna socoteala de acasă coincide cu cea de la târg.

O informaţie mai detaliată despre metodele de combatere a bolilor şi dăunătorilor căpşunului şi preparatele utilizate în acest scop a făcut Parascovia Sava, şefa laboratorului de plante bacifere (pomuşoare) al Institutului Naţional de Pomicultură, doctor în ştiinţe biologice. Dumneaei a informat participanţii la seminar şi despre metodele de certificare a materialului săditor şi producţiei bacifere.

 

Despre cheltuieli şi perspective

La finele seminarului participanţii au ajuns la concluzia că, în raioanele Rezina şi Şoldăneşti, ar fi bine să fie fondate mai multe plantaţii de căpşuni şi în realizarea acestei sarcini un rol deosebit trebuie să-l joace consultanţii locali ACSA. Plantaţia se înfiinţează pentru 3 ani. Cele mai mari cheltuieli se fac în primul an. În continuare cheltuielile ţin doar de îngrijirea plantaţiei, irigare, culesul, păstrarea şi comercializarea roadei. Desigur, cultivarea căpşunului, ca şi oricare altă afacere, necesită o bună organizare, cunoştinţe şi responsabilitate, s-a accentuat în cadrul seminarului.

Ion Perciun