Culisele afacerii cu locuințe sociale

În blocurile sociale, ridicate la Soroca și Călărași din bani luați cu împrumut, locuiesc, în mare parte, angajați la stat. Printre ei sunt funcționari publici sau polițiști. În locul lor ar trebui să fie cazate persoane social-vulnerabile și unele categorii de bugetari: profesori, medici sau asistenți sociali care nu au o locuință în proprietate. Cel puțin asta prevede regulamentul de care trebuiau să se ghideze membrii comisiei de repartizare a locuințelor.

Totodată, firma care a câștigat licitațiile de construcție a apartamentelor sociale la Soroca, Nisporeni și Hâncești este controlată de fostul director al Agenției Eficiență Energetică (AEE). Suma încasată: aproape 85 mln de lei. De construcția apartamentelor la Călărași s-a ocupat compania unui primar democrat. Iar firma fostei sale soții a ridicat blocul social din Briceni și va construi și locuințele de la Rezina. Valoarea celor trei contracte – peste 50 mln de lei.

Republica Moldova trebuie să întoarcă credite de aproape 20 mln de euro Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BCE). Țara noastră a împrumutat această sumă de bani pentru a construi, până în 2018, aproape o mie de apartamente sociale în mai multe localități.

În imagine: Autorităţile din Rezina au ales să construiască locuinţe sociale anume în acest bloc, în care apartamentele au fost repartizate încă din anul 1994 angajaţilor uzinei de ciment.

Cine ar trebui să beneficieze de apartament social

Proiectul a fost inițiat în 2007, atunci când a fost semnat primul Acord-cadru de împrumut între Republica Moldova și BCE. În prima fază, implementată în perioada anilor 2008-2011, au fost construite 249 de apartamente sociale, valoarea proiectului fiind de aproape 8 mln de euro, din care circa 5 mln de euro o constituie împrumutul de la BCE. Creditul urmează să fie rambursat timp de 20 de ani, cu o perioadă de grație de 5 ani. Autoritățile publice locale au contribuit cu 35% din costul total al proiectului. Mai exact, acestea au identificat și au alocat terenurile unde au fost sau urmează să fie construite locuințele și au achitat serviciile de proiectare. Astfel, în 2011, la sfârșitul primei faze, în cele patru blocuri sociale construite două în orașele Chișinău și câte un bloc la Criuleni și Glodeni, s-au mutat cu traiul 581 de persoane.

La doi ani de la finalizarea primei etape a proiectului, a demarat cea de-a doua etapă. Alte blocuri sociale au fost inițiate în orașele Sângerei, Briceni, Călărași, Leova, Hâncești, Ialoveni și Soroca. Pentru a doua fază, Moldova a mai luat un credit de la BCE. De această dată, împrumutul a constituit 13,4 milioane de euro, sau 65% din valoarea totală a proiectului. Ulterior, în proiect au fost incluse și raioanele Nisporeni și Rezina, unde locuințele sociale sunt în proces de construcție.

De supravegherea implementării proiectului este responsabilă o entitate din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, în frunte cu  managera de proiect, Ionona Lungul. “Scopul proiectului este de a construi locuințe sociale pentru persoanele vulnerabile și a le oferi spațiu locativ în arendă. Fondul de locuințe sociale aparține administrației publice locale. Ei sunt cei care se ocupă de distribuirea apartamentelor sociale”.

De apartamente sociale pot beneficia cinci categorii de persoane, potrivit regulamentului-cadru, elaborat la nivel central: familiile tinere sub 35 ani, unde unul dintre membri este medic, profesor sau asistent social (50%). Celelalte apartamente au fost sau urmează să fie distribuite în felul următor: 10% persoanelor cu dizabilităţi severe; 10% – orfanilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 21 ani; 15% – familiilor unde cresc cel puţin 3 copii și familiilor unde un singur părinte crește cel puţin 2 copii; 15% – familiilor care întreţin copii cu dizabilităţi severe.

Totuși, fiecare autoritate locală și-a aprobat propriul regulament, în funcție de necesitățile din teritoriu, spune Ionona Lungul. Observăm, însă, că cei care au fost avantajați de aceste modificări sunt tot angajații la stat.

La Soroca regulamentul a fost  modificat de câteva ori

La Soroca, înainte de finalizarea lucrărilor de construcție, în lista beneficiarilor au fost strecurați polițiști și procurori. “Am primit mai multe solicitări inclusiv de la polițiști de frontieră. Am modificat regulamentul, însă au venit de la Chișinău și i-au scos pe toți din listă, pentru că nu fac parte din nicio categorie de beneficiari”, susține Valentina Russu, secretara Comisiei de repartizare a locuințelor.

Galina Stavița, șefă-interimară a Secției Economie a Consiliului Raional (CR) Soroca, spune că dacă nu ar fi intervenit o comisie din cadrul unității de implementare a proiectului, 20 de apartamente ar fi fost oferite oamenilor legii.

Totuși, un apartament a fost repartizat unei angajate a organelor de drept. Este vorba de Oxana Smântână, angajată a Poliției de frontieră. Smântână figurează în lista familiilor cu cel puțin 3 copii. Printre beneficiari este și o inspectoare vamală. Este vorba de  Ludmila Zagrudnaia, care a primit un apartament cu trei camere.

Cine împarte, parte își face

Printre beneficiarii de apartamente sociale sunt și câțiva funcționari publici, majoritatea angajați ai CR Soroca, autoritate responsabilă de repartizarea locuințelor. Oleg Bița este specialist principal la Direcția Finanțe a CR Soroca. Funcționarul s-a mutat într-un apartament cu trei camere. În declarația de avere pentru anul 2015, Oleg Biţa declara un automobil Opel Corsa și un venit anual împreună cu soția de peste 90 mii lei. Și colegei sale, Inna Spataru i s-a repartizat un apartament cu două camere. Altă angajată la stat căreia i s-a oferit locuință socială este Liliana Leșan, șefa Secției administrativ-financiare a CR Soroca.

Deși, în regulament este precizat că 50% din apartamente vor fi oferite familiilor tinere sau persoanelor sub 35 de ani care activează în instituțiile bugetare, la Soroca, această categorie de persoane au primit cu 10% mai mult decât în regulament, adică 43 din totalul de 72  apartamente.

“Am dat apartamente celor care pot achita”

Mai puține apartamente au primit celelalte categorii de beneficiari. La Soroca, persoanelor cu dizabilități li s-au dat în folosință doar 3 apartamente, din cele 7 câte le-ar fi revenit dacă se respecta sută la sută regulamentul-cadru. Nici orfanii nu au primit numărul promis de locuințe. Din cele 7 apartamente care li se cuvin, lor li s-a repartizat doar un singur apartament. Familiile care întrețin copii cu dizabilități severe au obținut 7 din 10 apartamente.

“În Soroca sunt foarte multe familii nevoiașe, care nu au prezentat tot setul de acte […] Banii pe care îi adunăm în urma colectării chiriilor, noi îi returnăm pentru credit. Dacă familia nu este în stare să achite chiria, CR de unde să ia bani pentru rambursarea creditului? Ar fi fost foarte bine dacă se găseau bani pentru cei care nu au posibilitate să achite chiria. Sunt deja câteva familii care vor să lase apartamentele sociale pentru că nu au bani”, declară Elena Gumenco, specialistă superioară a Secției Economie, CR Soroca.

Potrivit datelor Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei, în orașul Soroca sunt înregistrate 472 familii social-vulnerabile.

Milioane de lei pentru firma fostului director AEE

Firma care a câștigat licitația și a ridicat blocul cu 72 de apartamente din Soroca în schimbul a aproape 26 milioane de lei este “Sarco-Service” SRL. Firma a fost fondată, în 2001, de Mihail Stratan, fostul director al Agenției Eficiență Energetică (AEE). Până în 2011, atunci când a devenit directorul AEE, Stratan a fost directorul companiei, chiar dacă din 2009 își vinde cota sa parte din companie (50%). Licitația a fost câștigată în anul 2014, când Sratan era încă în funcție la AEE. Revine însă în companie în iunie 2016, prin firma sa “Omni-Invest” SRL care devine unic acționar.

În 2013-2014, Stratan a intrat în vizorul Comisiei Naționale de Integritate (CNI), care a constatat un conflict de interese atunci când una dintre firmele sale – “Esco-Voltaj” SRL – a câștigat o licitație publică de achiziționare a echipamentului pentru audit energetic în valoare de 44 milioane de euro (atentie RECTIFICARE). La acea licitație publică a participat și “Sarco-Service” SRL. Tot atunci, CNI a constatat că Stratan nu a demisionat în termen de o lună de la numirea sa în funcția de director AEE, din cea de administrator al “Omni-Invest” SRL, așa cum prevede legea.

Stratan a cerut în instanță anularea actului de constatare al CNI şi despăgubiri morale de 1 leu, însă judecătoria Râșcani a respins cererea de judecată. Cazul său a ajuns până la Curtea Supremă de Justiție, care însă nu a admis recursul.

Circa 55 de milione de lei pentru firma lui Stratan și la Nisporeni

Aceeași firmă a lui Mihail Stratan – “Sarco-Service” SRL – care a ridicat locuințele sociale din Soroca, construiește alte patru blocuri sociale în satul Vărzărești, Nisporeni, în schimbul a 54985043  de lei.

Potrivit CR Nisporeni, valoarea totală a proiectului este de aproape 3,5 milioane de euro. Aportul Consiliului raional constituie 850 mii de euro. Investitorul privat, căruia îi aparține terenul, a investit alte 400 mii de euro. În total, vor fi construite 124 de apartamente. Conform angajamentului, CR va beneficia de 93 de apartamente. Restul de 31 de locuințe vor fi transmise spre gestiune investitorului privat. Apartamentele sunt deja înregistrate la Cadastru ca proprietate a “Petrogaz Grup” SRL, firma omului de afaceri Ion Ungureanu.

Blocurile ar fi trebuit să fie date în folosință la începutul lui noiembrie curent. Ionona Lungul, managera de proiect ne-a informat că lucrările se tărăgănează, dar speră să fie date în folosință la începutul anului 2018.

Alte peste 4 milioane au intrat în conturile firmei “Sarco-Service” SRL pentru construcția locuințelor sociale în trei sate din raionul Hâncești.

La Călărași membrii comisiei s-au ales și ei cu apartamente sociale

Acum trei ani, la Călărași a fost dat în folosință blocul social cu 40 de apartamente din strada Bojole. Administrația raionului a hotărât să reconstruiască fostul cămin al Școlii profesionale polivalente. De lucrările de construcție s-a ocupat firma primarului democrat al s. Bogzești, Telenești, Vasile Ozun – “Oztor” SRL. Firma s-a ales cu peste 14 milioane de lei. Valoarea totală a proiectului depășește suma de 25 milioane de lei.

CR Călărași a decis să ofere apartamente familiilor tinere de peste 35 de ani, în care cel puțin unul dintre membrii familiei este angajat al unei instituții bugetare. Astfel, în total, specialiștilor din instituțiile bugetare li s-a oferit 72% din numărul total de apartamente sociale (21 de apartamente). Lipsește categoria persoane cu dizabilități severe.

Opt locuințe sociale au fost repartizate profesorilor de la Școala profesională polivalentă. Asta deoarece, clădirea unde a fost construit blocul aparține instituției de învățământ. Una dintre cei opt profesori care au primit apartamente sociale este directoarea-adjunctă, Sorina Pruteanu. Soțul Sorinei Pruteanu este șeful Direcției Finanțe a CR Călărași și unul dintre membrii comisiei de selectare a beneficiarilor de locuințe sociale. Cei doi soți au primit un apartament de peste 60 m.p.

Un alt membru al comisiei, care s-a ales cu un apartament social cu trei odăi este Tudor Tihon, directorul școlii profesionale. Bărbatul figurează pe lista membrilor comisiei ca președinte al AO “Ater”. Potrivit lui Tudor Tihon, 23 de angajați ai Școlii profesionale au solicitat o locuință socială, însă 15 cereri au fost respinse.

Ionona Lungul, managera proiectului spune că nu vede o problemă în faptul că membrii comisiei și-au distribuit sieși apartamente sociale: “Dacă s-au încadrat în una din cele cinci categorii, de ce să nu beneficieze și ei de locuințe sociale?”

Apartamente sociale la Rezina, construite într-un bloc cu proprietari?

În aprilie 2017 au demarat lucrările de construcție a blocului social și la Rezina. Asta după ce, autoritățile locale au propus spre renovare unul din cele trei blocuri nefinisate, amplasate la intrarea în orașul Rezina. Construcția clădirii a început încă la sfârșitul anilor ‘80. Blocurile erau ridicate de uzina de ciment din localitate și erau destinate mai multor familii din satul Ciorna, locuințele cărora au avut de suferit din cauza exploziilor permanente efectuate de uzină în carierele de calcar de la marginea localității.

În anul 1994, pe baza uzinei de ciment, a carierei de calcar din satul Ciorna și a întreprinderii “Moldțemremont”, a fost înființată Societatea pe Acțiuni “Ciment” (SA Ciment). Tot atunci, administrația uzinei a întocmit lista beneficiarilor de apartamente, în care sunt menționate inclusiv suprafața și numărul apartamentului, deși blocul era încă în proces de construcție. Urma să fie instalate rețelele de gaze, apă, canalizare și electricitate. Lucrările, însă, au fost stopate, iar în lipsa pazei obiecte de tâmplărie și alte bunuri au fost furate, se arată într-un raport de expertiză a Inspecției de Stat în Construcție din 2002.

Ina Comarovscaia, una dintre beneficiarii apartamentelor ridicate de uzina de ciment, susține că lucrările au fost stopate, întrucât întreprinderea nu dispunea de sursele financiare necesare.

În 1999, compania franceză “Lafarge” achiziționează pachetul majoritar de acțiuni al SA “Ciment” și devine “Lafarge Ciment Moldova”. Peste 4 ani (2003), imobilele nefinisate sunt transmise cu titlu gratuit Primăriei Rezina. Deși oamenii au insistat ca blocul să fie finalizat, administrația uzinei nu și-a îndeplinit anagajamentul. Ina Comarovscaia mai spune că “Lafarge” le-a explicat că ei sunt întreprindere privată și nu se ocupă de construcția obiectivelor de menire socială.

Veaceslav Grosu, juristul uzinei “Lafarge” ne-a declarat că activează în funcția dată din anul 2007 și că, de când lucrează aici, niciun locuitor al raionului Rezina nu s-a adresat către “Lafarge” cu demersuri în privința acestor clădiri.

La sfârșitul anului 2015, potrivit datelor cadastrale, blocul a fost trecut la balanța Consiliului raional. În aprilie 2017, CR Rezina și-a anunțat disponibilitatea de a participa în cadrul Proiectului de construcție a locuințelor sociale, faza a II-a. La aflarea veştii, oamenii au înaintat un demers în adresa CR prin care solicitau să li se ofere apartamentele ce li se cuvin și au fost îndemnați să-și depună dosarele pentru a putea bene-ficia de locuințe sociale.

La 6 iunie 2017, oamenii au acționat în judecată Consiliul raional și Consiliul orășenesc. Ei au solicitat instanței să anuleze decizia Consiliului orășenesc din 2015 de transmitere a blocului locativ în gestiunea Consiliului raional Rezina. La 12 iulie 2017, cererea a fost respinsă pe motiv că lipsea semnătura unuia dintre reclamanți.

Între timp, lucrările de construcție sunt în toi, iar finalizarea acestora se preconizează pentru luna iulie a anului viitor. A fost desemnată și firma care va realiza lucrările de construcție, în valoare de peste 26 milioane. Este vorba de “Ozun-Cons” SRL, firma Zinaidei Ozun, fosta soție a primarului democrat Vasile Ozun, a cărui firmă a construit apartamentele sociale la Călărași. “Ozun-Cons” SRL a câștigat și licitația de construcție a locuințelor sociale din Briceni, în valoare de peste 12 milioane de lei.

Conform proiectului, în blocul cu 9 nivele vor fi 72 de apartamente cu 1-4 camere. Consiliul raional Rezina ne-a informat că deocamdată au fost depuse 36 de cereri din partea potențialilor beneficiari.

Din partea redacţiei: Potrivit unei ştiri publicate pe pagina web a Consiliului raional Rezina, de apartamente din blocul respectiv vor beneficia tinerii specialişti din raion și familiile cu mulţi copii, care nu au o locuinţă.

Costul total al proiectului se ridică la aproximativ 2,2 milioane de euro. 65 la sută din bani sunt oferiţi de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar restul sumei este contribuţia autorităților raionale. Adică un apartament din acest bloc va costa în medie 30,5 mii euro.

Natalia Rotari

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” implementat de RISE Moldova în baza unui grant acordat de către Uniunea Europeană. Suma grantului oferit de Uniunea Europeană va acoperi 90% din costurile totale ale proiectului. Co-finanțarea proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” pentru anul 2017 este asigurată de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED). Opiniile și constatările exprimate aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.

Source: cuvintul.md

Distribuie

Leave a Comment