Costul corupţiei în Republica Moldova și cine îl suportă

  • 29 Noiembrie 2017, 20:50
  • Vizualizări: 875
Costul corupţiei în Republica Moldova și cine îl suportă

Pierderile anuale pe care le suportă Republica Moldova de pe urma actelor de corupţie se cifrează la 8%-13% din Produsul Intern Brut sau la circa 11,8-17,7 miliarde de lei pentru anul 2016. Aceste sume depăşesc toate cheltuielile din 2016 pentru toţi pensionarii şi pentru indemnizaţiile de asistenţă socială, susţine Dumitru Budianschi, economist la "Expert-Grup".

Dumitru Budianschi notează că evaluarea pierderilor de pe urma corupţiei este destul de dificilă și la moment nu există date concludente la acest capitol, nici la nivel mondial și nici local. Totodată există mai multe estimări cu ajutorul cărora se poate arăta cel puţin amploarea pierderilor de pe urma acestui fenomen care este o barieră grea în dezvoltarea economică.

Pierderi colosale

Un studiu efectuat în 2005 relevă faptul că în mediu la nivel global o creștere a nivelului de corupţie cu un punct procentual (p.p) determină încetinirea creșterii PIB cu 0,13 p.p, iar pentru nivelul de corupţie al Republicii Moldova (în perioada respectivă) aceasta constituia 0,12 p.p sau o reducere medie anuală de 387 USD (preturile anului 1995) a PIB pe cap de locuitor. O altă estimare des utilizată relevă că costurile corupţiei se ridică la 5% din PIB-ul mondial. Reieșind din această estimare și acceptând că există o legătură directă dintre Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) și pierderile din actele de corupţie, pentru Moldova pierderile ar constitui circa 8,7% din PIB. În aceste condiţii, pierderea totală pentru anul 2016 se ridică la 11,8 miliarde lei. Această sumă depășește toate cheltuielile din 2016 pentru toţi pensionarii și pentru indemnizaţiile de asistenţă socială.

 

Pentru mită cheltuim mai mult decât pentru drumuri

Conform cercetării sociologice efectuate de TI – Moldova, în 2014 au fost plătiţi peste 1,27 miliarde de lei sau peste 1,1% din PIB sub formă de mită, din care 899 milioane - de către gospodăriile casnice și 387 milioane de către business. La nivel internaţional plăţile din mită sunt evaluate la circa 2% din Produsul Intern Brut (PIB) global, iar ţinând cont de faptul că Moldova este printre ţările cu un nivel înalt de corupţie, cu mare probabilitate valoarea mitei totale este și mai mare. Astfel, pierderile anuale directe ale bugetului (sau veniturile anuale ale persoanelor care au luat mită) ca pondere din PIB se estimează la 1,1%-2%, sau în cifre absolute de 1,5 – 2,7 miliarde lei la nivelul anului 2016. Deci, doar pierderile anuale directe din mită reprezintă 3,1% – 5,6% din Bugetul Public Naţional (BPN), sumă ce acoperă de la 22% la 40% din pensia fiecărui pensionar pentru limita de vârstă, sau reprezintă echivalentul tuturor cheltuielilor pentru drumuri în anul 2016.  În realitate, cu mare probabilitate această sumă este și mai mare, deoarece sondajele nu cuprind tranzacţiile din grupurile corupţionale dure, închise.

 

Pierderile anuale din corupţie sunt egale cu jumătate din toate pensiile

O altă sursă majoră de corupţie sunt cheltuielile bugetare. Valoarea cheltuielilor bugetare din Bugetul Public Naţional (BPN) în 2016 a constituit 48,5 miliarde lei. Costul de corupţie în achiziţiile publice este de circa 20%-30%, în timp ce nivelul pierderilor aferente cheltuielilor cu retribuirea muncii și plăţilor sociale sunt mai puţin studiate.

Ținând cont de faptul că nivelul incidenţei actelor de corupţie privind plăţile sociale și șomaj este estimat la circa 10% și dacă admitem că nivelul plăţilor este cel puţin echivalent mediei ponderii mitei din valoarea sancţiunii, adică de 16,6%, atunci costul corupţiei în aceste domenii se poate estima de circa 1,7% din cheltuielile respective. În aceste condiţii, valoarea integrală a prejudiciilor de pe urma corupţiei la efectuarea cheltuielilor bugetare ar fi de cel puţin 4,2 miliarde lei pentru 2016 sau echivalentul a circa 50% din cheltuielile anuale pentru pensii.

 

Politicienii gestionează anual

peste 150 mlrd de lei

În Republica Moldova este foarte răspândită corupţia în procesul de gestiune a întreprinderilor publice, darea în locaţiune a imobilelor, privatizare, crearea parteneriatelor publice private, etc. Doar valoarea bunurilor imobile și activelor financiare înregistrate în registrul patrimoniului public constituie circa 80 miliarde lei (a.2016). Aici trebuie de adăugat resursele naturale (fondul funciar, pădurile, apele, zăcămintele minerale, spaţiul aerian), utilizarea cărora nu este suficient de bine monitorizată din partea societăţii. După unele estimări, valoarea economică doar a fondului silvic ar fi de peste 22 miliarde de lei.

Corupţia de la gestiunea patrimoniului public este mai greu de estimat, deoarece presupune mai multe tipuri de tranzacţii, cu implicarea unor cercuri restrânse de actori, de regulă afiliate partidelor politice și/sau cercurilor din domeniul structurilor de forţă și justiţie. Din puţinele informaţii apărute în spaţiul public ("Metal Feros", "Aeroportul Internaţional Chișinău", privatizări) despre pierderile de pe urma corupţiei din gestiunea patrimoniului se poate constata că acestea sunt impunătoare, însă nu există o estimare totală a lor.

 

Pierderile de pe urma corupţiei sunt mai mari decât beneficiile

Economistul D.Budianschi menţionează că pagubele de pe urma corupţiei nu sunt doar cele directe, sesizabile la momentul producerii actului de corupţie. Costurile totale de corupţie depășesc cu mult beneficiile sumare obţinute de către beneficiarii actului de corupţie, reprezentând o pierdere netă pentru societate. De exemplu, o persoană care a intrat în posesia unui teren prin plata unei mite oficialilor, de regulă este mai puţin competitivă decât o persoană care ar fi intrat în posesia terenului fără a plăti mită, astfel nu se asigură cea mai eficientă utilizare a terenului dat. Prin urmare, recuperarea integrală a prejudiciilor aduse societăţii de regulă nu este posibilă, chiar prin confiscarea tuturor bunurilor rezultate din corupţie. Mai mult ca atât, pentru o perioadă mai lungă de timp, pagubele create de către actele de corupţie se generalizează și se extind, răsfrângându-se inclusiv și asupra celor care au participat la actele de corupţie. Acest lucru poate fi exemplificat prin serviciile proaste în medicină, educaţie, securitate personală și a membrilor familiei etc, când beneficiarii de pe urma corupţiei apelează la serviciile respective (inclusiv păstrarea capitalurilor) din ţările dezvoltate, cu un nivel redus al corupţiei.

 

Mai mult vedeţi pe http://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/1526-costul-coruptiei-in-republica-moldova-si-cine-%C3%AEl-suporta