Copiii - victime sau beneficiari ai migraţiei?

  • 31 August 2017, 15:41
  • Vizualizări: 1410
Copiii - victime sau beneficiari ai migraţiei?

În ultimul deceniu în regiunea Orhei au fost optimizate zeci de şcoli: unele închise, altele reorganizate. Cauza principală – reducerea drastică a numărului de copii, motivată cel mai mult de exodul masiv al forţei de muncă din teritoriu peste hotare şi faptul că tot mai mulţi părinţi îşi iau copiii cu dânşii.

 

Şcolile din raionul Teleneşti au pierdut într-un an câteva clase

Conform informațiilor Direcţiei Generale Educaţie (DGE) Telenești, în fiecare an din școlile raionului pleacă peste hotare cu părinţii 35-40 de copii. În anul de studii 2016-2017 cifra aproape s-a dublat, adică şcolile au pierdut câteva clase. Ecaterina Furculiță, vicepreședinta raionului, este de părere că, într-un fel, pentru o ţară ca Republica Moldova, fenomenul este unul firesc - oamenii migrează spre ţările care le asigură o viață mai  bună, adulţilor şi copiilor.

”Nu cred că-i mai bine când părinţii lasă copiii în seama bunicilor, rudelor sau chiar a vecinilor. O treime din copiii rămași acasă fără ambii părinți sunt fără tutelă, adică practic fără supraveghere. Nu-i mai bună şi situaţia în care se află copiii cu un părinte alături”, spune dna Furculiţă.

Maria Vleju, șefă adjunctă a Direcţiei Generale Educaţie  Telenești a adăugat în aceeaşi ordine de idei:

”Bineînțeles că nici un părinte nu și-ar lua copilul cu el dacă nu ar avea acolo condiții adecvate de studii şi trai. Conform informaţiilor pe care le deţin, copiii noștri se adaptează ușor în noile condiții, învață destul de lejer limba, își fac prieteni, demonstrează aptitudini bune la învățătură, absolvă cu brio școli, facultăți. Am avut doar un singur elev din casa a IX-a care nu a reușit să se acomodeze condițiilor într-un gimnaziu din Italia și a fost nevoit să revină la gimnaziul din Teleneşti. Dar concomitent a studiat limba italiană şi după gimnaziu a plecat în Italia să-și facă studiile liceale”, ne spune dna Vleju. Iar după o pauză a remarcat o situație curioasă: „Am observat că părinții care şi-au luat copiii cu ei la muncă în Rusia de multe ori revin acasă în aceeaşi componenţă. Copiii care ajung cu părinţii în Occident, după ce absolvă licee, facultăți, nu se mai întorc în Republica Moldova”, spune dna Vleju.(Video pe https://youtu.be/LoULtK9hfJs).

 

Sindromul filmului Valeriei Gay-Germanika, un pic exagerat

Anastasia Țurcan, originară din Ratuș, Teleneşti, de 30 de ani lucrează profesoară de limbă și literatură rusă la o școală de cultură generală din Moscova. Dumneaei povestea că într-un timp a fost dirigintă într-o clasă unde din 32 de elevi doar 6 erau moscoviți, restul fiind copii de emigranți – din Republica Moldova, Caucaz, Asia Mijlocie, Ucraina. Discuția cu dna Țurcan s-a axat pe serialul ”Școala” al tinerei regizoare Valeria Gay-Germanika, demonstrat acum 10 ani, pe la miez de noapte, de ”Pervâi canal”. Pelicula aborda problema cruzimii şi atitudinii ostile faţă de copiii migranţilor care, potrivit autorilor filmului, ar predomina în şcoala rusă.  

”Serialul a fost rău primit de către cadrele didactice de la Moscova și din întreaga Rusie, spunea dna Ţurcan. Totuşi, au fost luate careva măsuri pentru a asigura toleranţa în școli. De fapt, în şcoala unde lucrez domneşte o situaţie normală. Practic zilnic mă telefonau părinți să afle cum se comportă și învață copiii lor. Iar copiii moldoveni demonstrau cea mai bună reușită la învățătură”, menţionă profesoara.

 

”Gut, Dan, gut…”

Dan acum este elev în clasa a VI-a la o școală de cultură generală din Hanovra. Mama lui a lucrat un timp profesoară la școala din Sărăteni, Teleneşti apoi a plecat în Italia. La Roma noaptea îngrijea de o bătrână solitară, iar ziua studia la Facultatea de Medicină. Internatura a făcut-o în Germania, după ce a fost acceptată la un interviu de către un centru al medicilor de familie din ţara care a găzduit-o şi angajată în calitate de asistentă medicală. Când a reușit să simtă bine pământul sub picioare, şi-a adus la Hanovra soțul și cei doi copii. Dan, care a fost în vacanță la bunici, ne spune că în clasa a doua, când a ajuns în Germania, nu cunoştea deloc limba:

”Frau Irma, noua mea învățătoare m-a așezat în prima bancă, iar prima lecție era cea de matematică. M-am apucat să rezolv și eu. Învățătoarea m-a chemat în faţă, să transcriu pe tablă calculele pe care le făcusem deja în caiet. ”Gut, Dan, gut”, mi-a spus învățătoarea după ce am făcut toate adunările și scăderile. Iar peste o lună deja răspundeam la lecții alături de ceilalți elevi”, ne spune Dan.

Serghei, tatăl lui Dan a recunoscut că avea mari temeri vizavi de adaptarea copiilor la noile condiţii de învăţătură şi trai. Dar apoi a înţeles că acest lucru este mai problematic pentru adulţi, mai ales pentru cei trecuţi de 40 de ani. 

Anamaria Șova are steaua ei

Mariana Șova, originară din Ţânţăreni, Teleneşti, sportivă de performanţă, participantă la campionatele naționale și europene de bodibilding, afirmă că eficienţa studiilor în Italia este net superioară celor din Republica Moldova, copiii moldovenilor se adaptează acolo destul de uşor. 

”Școala din Italia este mai prietenoasă pentru copil. Fiica mea, Anamaria, vine cu bună dispoziție de la ore și cu aceeași bună dispoziție pleacă. Nu există situaţii de stres, violență. Aici domneşte o altă mentalitate, pe care noi, crescuți și educați în alte condiții, o adoptăm cu bucurie”, spune dna Mariana. 

Anamaria Șova a fost luată de mama ei în Italia când avea 5 ani și 8 luni, iar peste patru luni a mers în clasa întâi. În scurt timp a învățat să vorbească la perfecție limba italiană. Acum Anamaria are 10 ani și 8 luni, deja a trecut în clasa a șasea, ceea ce în Italia se numește clasa întâi medie. A absolvit 5 clase elementare (în Italia sunt 5 clase elementare și 3 de școală medie) cu note excelente și purtare exemplară. În acelaşi timp, fata are posibilitate să-şi dezvolte aptitudinile şi ta-lentele. În Italia Anamaria a frecventat ore de dans cla-sic, actualmente se ocupă și cu gimnastica artistică și înotul, unde înregistrează succese remarcabile. Ea a obţinut deja cinci medalii la competiţiile de gimnastică. Anul acesta a participat la campionatul Italiei la înot, unde s-a clasat pe locul III. Dânsa face parte din echipele de profesioniști la gimnastică și la înot în bazin. După absolvirea şcolii Anamaria intenționează să-şi facă studiile la Universitatea de medicină.

Mariana Șova, mama fetei, povesteşte că fiica este mândră de ţara ei de origine."Anamaria mai studiază și flautul, când sunt sărbători la școală ea îmbracă un costum național moldovenesc, astfel reprezentând ţara în care s-a  născut. Pentru ziua ei în dar Anamaria a primit cadou de la tatăl ei o stea pe cer. Soţul a cumpărat și un  certificat oficial înregistrat în Registrul Stelelor din Statele Unite ale Americii precum că în coordonatele Sagetarius RA 18h 12m 60s D-24 grade 46' există steaua Anamaria”, spune Mariana Șova.

Am găsit-o pe Anamaria la bunicii ei, Mihai și Silvia,  la Ţânţăreni. Peste câteva zile mama o va lua la Regio Emilia, unde urmează să înceapă un nou an de învățământ.

  

Ionel, care așa și nu a devenit Ziad…

Acum 8 ani părintele Dumitru, paroh într-un sat din raionul Teleneşti, mi-a făcut cunoștință cu un bătrân a cărui nepot pe nume Ionel a fost… convertit la islam. După divorţ, fiica lui și-a lăsat băiatul la părinți și a plecat la muncă în Turcia. Acolo s-a recăsătorit, convertindu-se la islam. Tatăl vitreg a pus condiţia că-l acceptă pe Ionel dacă şi acesta îşi schimbă credinţa. Lui Ionel, care avea atunci 9 ani, nu i-a plăcut atmosfera religioasă din casa noului părinte, nici rânduielile de la școala de acolo, mai ales că nu cunoştea limba.

Între părinții de la Suhuluceni și fiica din Turcia a izbucnit un scandal. S-a întâmplat asta după ce Ionel a fost impus să treacă și ritualul circumciziei,  procedură stresantă dar și dureroasă pentru copil. 

”Mi-e greu să vorbesc prin ceea ce a trecut nepotul meu atunci. Mai ales că nu putea spune nimănui despre suferinţele lui. A fugit de acasă. Până la urma l-au găsit, fiica mi l-a adus la Suhuluceni speriat, bolnav. Vreo zece zile a stat culcat cu fața la perete, cu mare șreu și-a revenit”, îmi spunea bătrânul.                                                  

În opinia părintelui Dumitru, migrarea tineretului în străinătate, mai ales în lumea orientală, conduce la multe drame omeneşti dea dreptul zguduitoare. Ulterior părintele mi-a povestit că Ionel aşa şi nu s-a mai făcut mahomedan. Maică-sa peste un timp a divorțat de turc şi a plecat la lucru în Italia. Iar Ionel face o facultate la Chișinău.

 

Nu toți părinții își pot lua copiii cu ei

Pedagogii de la Telenești sunt de părere că cea mai bună variantă pentru copii este alături de părinţi, unde s-ar afla ei. De aceeași părere sunt și specialiștii de la Direcţia Asistență Socială şi Protecţia Familiei, pentru care copiii migranţilor constituie o mare bătaie de cap. De exemplu, în privinţa la o treime din copiii rămaşi singuri acasă nu au fost încheiate contracte de tutelă, fără de care ei nu-şi pot perfecta niciun document, inclusiv buletinul de identitate.

În acelaş timp mulţi părinţi-migranţi spun că nu-şi pot lua copiii cu dânşii.

”La Moscova eu lucrez la construcții. De lucru când este, când nu-i. Trăim într-un cămin, ca în cazarmă. Abea de legăm tei de curmei. Sperăm că va veni, totuşi, în Moldova o conducere care se va întoarce cu faţa la oameni şi în loc să muncim la străini, vom putea să câştigăm o bucată de pâine acasă, alături de copiii şi bătrânii noştri neputincioşi”, îmi spunea Alexandru, de 39 de ani, din Mihalașa, tată a trei copii, care tocmai se întorcea de acasă la Moscova.

Text şi foto: Ion Cernei                                             

                          Cu un clic în partea de sus dreapta a acestei pagini intră pe pagina de facebook a CUVÂNTUL-ui şi spune-ţi opinia, pune întrebări, dialoghează, distribuie să vadă şi prietenii tăi.

 

                                            

 

Copiii - victime sau beneficiari ai migraţiei?

Copiii - victime sau beneficiari ai migraţiei?

Copiii - victime sau beneficiari ai migraţiei?

Copiii - victime sau beneficiari ai migraţiei?

Copiii - victime sau beneficiari ai migraţiei?

Copiii - victime sau beneficiari ai migraţiei?