Comunitatea noastră este una accesibilă pentru persoanele cu dizabilități?

  • 31 Iulie 2015, 22:39
  • Vizualizări: 1151
Comunitatea noastră este una accesibilă pentru persoanele cu dizabilități?

În comunitatea noastră informaţia, infrastructura drumurilor, intrările și spaţiile interioare din clădirile publice, sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilităţi?

Aceasta este întrebarea de generic pe care o adreseză, în cadrul a căteva proiecte recente, un consorțiu format din patru organizații neguvernamentale: Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din Republica Moldova, în parteneriat cu Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, Asociația Surzilor din Republica Moldova și Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități. Și este întrebarea de bază a cărții poștale expediate pe adresele tuturor unităților administrativ-teritoriale de nivelul I și II din Republica Moldova. Este o întrebare pentru meditație și o invitație la acțiune pentru autoritățile publice!

 

La recentele alegeri locale consorțiul a organizat o misiune de observare a scrutinului. 49 de observatori (din care 34 persoane cu dizabilități: locomotorii – 15, de vedere – 1, de auz – 2, psiho-sociale – 2, utilizatori în scaun rulant – 12) din 34 de localități din Republica Moldova au monitorizat 70 de secții de votare. Obiectivul de bază al misiunii l-a constituit analiza accesibilității pînă la secție; accesibilitatea la intrarea secție și nemijlocit în interiorul ei, precum și accesibilitatea informațională. Rezultatele nu sunt însă îmbucurătoare și arată prezența multor carențe și bariere:

  • Accesul către secșiile de vot: doar 11 % din secții sunt accesibile, 42 % parțial accesibile și 47 % inaccesibile (prezența bordurilor înalte, treptelor, lipsa rampelor și balustradelor, unghi de înclinație necorespunzător, prag sau uși de intrare înguste etc.),

  • Accesul în incinta secșiilor de vot: 13 % din secții sunt accesibile, 68 % parțial accesibile și 19 % inaccesibile (amplasarea secției la etaj (conform recomandărilor doar la parter sau prezența anscensorului accesibil), spații înguste de manevră, obstacole – panouri publicitare, ghiveciuri cu flori, lipsa unui WC accesibil pentru persoanele cu dizabilități, etc.),

  • Accesibilitatea informațională este redusă. Spre exemplu, nici un concurent electoral nu publicat materiale în limbaj Braille și nu a elaborat materiale electorale video însoțite de translare mimico-gestual. În acest context vom menționa că, doar materialele de educație civică și electorală elaborate de Comisia Electorală Centrală și, parțial, de societatea civilă au fost traduse în limbaj mimico-gestual. Doar postul național TV difuzează zilnic un buletin informativ accesibil persoanelor cu dizabilități auditive. Și acest lucru este inacceptabil, mai ales în contextul în care, la unele posturi TV private, costul costul unui minut de publicitate în perioada electorală a depășit o mie de euro.

 

O cercetare recentă, realizată de consorțiu (în scurt timp vor fi prezentate opiniei publice) privind implicarea persoanelor cu dizabilități în viața politică și publică denotă că persoanele cu dizabilități sunt social active și au o rată de participare la alegeri cu mult peste rata generală pe republică.

 

Ipotetic vorbind, persoanele cu dizabilități ar putea vota și la domiciliu. Dar… În Republica Moldova sunt peste 183 mii de persoane cu dizabilități. Alegerile s-au finisat și secțiile de votare s-au închis. Locațiile unde ele au fost organizate sunt: școli, grădinițe de copii, cămine culturale, instituții medicale… Iar barierele de la intrarea în secțiile de vot au devenit brusc bariere de zi cu zi pentru accesului la servicii medicale, accesul la educație, accesul la agrement etc. Au trecut 5 ani de la ratificarea de către Parlament a Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Înțelegem că Republica Moldova traversează o perioadă de tranziție și mai sunt multe de realizat pentru implementarea prevederilor convenției. Însă, această perioadă nu poate dura la nesfîrșit, mai ales că zilnic au loc renovări, se construiesc blocuri, se asfaltează drumuri etc. Cu regret, însă, de multe ori barierele persistă. Și aceste bariere nu se referă în mod exclusiv doar la persoane cu dizabilități. Ele sunt bariere și pentru persoane în etate, copii, femei însărcinate, bicicliști etc. Pe viitor, nu excludem, că autoritățile publice ar putea să se trezească cu procese în instanțe pe motiv de limitare a accesului. De cele mai multe ori, barierele sunt la nivel de gîndire și în mentalitatea noastră colectivă. Iar pentru a produce un salt calitativ în acest domeniu avem nevoie de mai multă comunicare, cooperare pentru implementarea standardelor de accesibilitate.

Este un test al societății democratice în edificare pe care trebuie să-l trecem cu toții.

 

Victor Koroli, Director Executiv, Alianța CCAII