Comuna Ciocâlteni - dăinuire prin cultură

  • 22 Octombrie 2015, 18:56
  • Vizualizări: 775
Comuna Ciocâlteni - dăinuire prin cultură

În imagine: Artişti amatori de la Ciocâlteni la Festivalul naţional "Toiagul păstoriei", mai, 2015

Comuna Ciocâlteni, în componenţa căreea în afară de localitatea de reşedinţă mai intră satele Fedoreuca și Clișova Nouă, are aproape 3600 de locuitori. După numărul de formațiuni artistice de amatori-model, aceasta cedează doar în faţa or. Orhei, dar în ce privește diversitatea culturală are puţini concurenţi în ţară.

 

 

Unici și deosebiți în diversitatea culturală

La Ciocâlteni de câțiva ani se desfăşoară bienala festivalului de muzică corală ”Petre Stroiu”, în memoria dirijorului corului din sat, care mai bine de 25 de ani a condus acest colectiv. La căminul de cultură din Cio-câlteni, unul din cele mai vechi în regiune, activează de mulți ani ansamblul de dansuri ”Lăstărașii” condus de Valeriu Diacenco, un cor de copii condus de Alexandru Zubac, corul ”Petru Stroie” condus de Vasile Știrbu, an-samblul folcloric în frunte cu Neofid Știrbu, fanfara dirijată de Adrian Leahu. Pe lângă colectivele-model enumerate mai sus, de 15 ani activează fanfara rromilor condusă de către Dănilă Maritan, iar în cadrul asociației ”Porojan” - un cerc de dramaturgie din care fac parte copii rromi.

De doi ani, Ciocâltenii mai au o atracție culturală deosebită - festivalul ”Frumos covor basarabean”. Promotoare a acestei acțiuni este Ecaterina Popescu, profesoară de limba franceză la gimnaziul din localitate, care acum 20 de ani și-a pus în gând să renască co-vorul basarabean tradițional. Astfel a luat naștere SRL ”Rustic-art”, unde femei și fete tinere produc țesături din fibre vopsite cu diverşi coloranţi naturali, pe care doamna Popescu îi prepară ca acum câteva veacuri.

 

Corul, o tradiție de peste 60 de ani

Alexandru Zubac, directorul căminului de cultură din Ciocâlteni, spune cu mândrie că satul lor, nici mai mult, nici mai puţin, a înscris un episod în istoria cinematografiei sovietice şi moldoveneşti.

”Nimeni nu mai ține minte când s-a format corul nostru. Dar se ştie că acesta, în întreaga componență, a participat în vara anului 1954, alături de orchestra de muzică populară condusă de Șico Aranov la filmările comediei muzicale numită ”Leana”. Apropo, aceasta a fost prima peliculă semnată de renumitul regizor rus Leonid Gaidai. Corul a mai fost și protagonistul unui film documentar de epocă, acesta însă se află undeva prin filmoteca televiziunii naționale”, spune Alexandru Zubac.

Dl Zubac de 33 de ani continuă ceea ce a început cândva mama dumnealui. S-a implicat în activitatea artistică de amatori încă în fragedă copilărie, când profesoara Feodora Zubac a fost numită de către președintele de colhoz Boris Glușco în funcţia de directoare a căminului de cultură din sat. Alexandru asista la repetițiile colectivelor de artiști amatori, care prin 1960-1963 erau nu mai puține decât acum.

”Faptul că satul nostru respiră cultură, că mai bine de 200 de persoane sunt încadrate în colectivele de activitate artistică, vorbeşte de nişte tradiţii puternice, care se transmit din generaţie în generaţie. Unul din secretarii noștri de partid din perioada sovietică, un ucrainean care nu prea adora muzica noastră populară, îmi zicea să las la o parte fluierele, să cumpăr câteva chitare și să fac un ansamblu vocal-instrumental. Nu mi-am permis acest lucru, fiindcă făcusem studii de conducător de orchestră de muzică populară şi nu puteam admite ca patrimoniul nostru să dispară. Am muncit ca să atingem perfecțiunea interpretării mai mult decât alții, am participat la o mulţime de festivaluri și concursuri, obţinând uneori locuri de frunte, dar bucurându-ne mai mult de aplauzele spectatorilor”, se destăinuie maestrul.

 

Au luat argintul la Festivalul de la Rovinj

La sfârșit de septembire c. corul "Petre Stroiu" de la Ciocâlteni a câştigat argintul pentru Republica Moldova la Festivalul muzicii corale "International Festival CHORUS INSIDE", care s-a desfăşurat în Croaţia. După cum ne-a spus Ion Ionașcu, primarul comunei, corul ”Petre Stroiu” a participat la acest festival graţie faptului că a obţinut Premiul Mare la Festivalul național al colectivelor corale de la Chișinău. Iar deplasarea în Croația a fost asigurată de către Consiliul Raional Orhei.

Primarul Ion ionaşcu spune că, în primul rând, a dorit să se convingă că în comunitatea europeană toţi cetăţenii se simt "ca acasă". ”Rovinj este o localitate din Croația cu populație majoritar italiană, fost teritoriu italian anexat la Iugoslavia după cel de-al Doilea Război Mondial de către mareșalul I.B.Tito, ca un fel de trofeu de război. Iată de ce ne era interesant să cunoaștem cum trăieşte această comunitate intaliană într-o ţară cu populaţie preponderent slavă. Adică ne-am dorit să participăm la acest festival menit să sublinieze unitatea prin diversitate a culturii europene și ne-am convins că, în pofida tuturor dificultăţilor, graniţele rămân mereu des-chise pentru schimburi culturale, economice, sociale”, spune primarul.

Festivalul a început cu o paradă a formaţiilor corale, care apoi au evoluat pe o scenă improvizată pe malul mării, fiecare colectiv prezentând câte şase melodii.

”Ne-am pregătit minuţios, am selectat melodii apropiate sufletește locuitorilor Peninsulei Balcanice, de aceea am şi avut un succes extraordinar. Am pierdut doar în fața coruluii Universității de Medicină din Poznan, Polonia, dar trebuie să recunoaştem, că viitorii medici polonezi au avut o evoluare jos pălăria”, adaugă Vasile Știrbu, conducătorul corului.

”Una din cele mai puternice impresii cu care ne-am întors din Croaţia e că limba culturii este cea mai bine înțeleasă în Europa. Avem istoria tragică a celui de-al Doilea Război Mondial, dar și cea a tragediei popoarelor din fosta Iugoslavie de după 1990, când Dubrovnicul, un oraș croat de toată frumusețea, fără obiective militare, a fost bombardat de flota militară sârbă fără nici un motiv. Una din marele surprize pe care le-am trăit în acele zile e că ulterior am trecut cu autobuzele granița italiană, ca să concertăm la Torino. În ambele ţări am văzut numai lume însetată de cultură și frumos, nu de revanșe militariste și achiziții de teritorii” ne-a povestit Angela Racu, membră a corului.

Formaţia "Petre Stroe" aplaudată pe scena festivalului din Rovinj

După cum ne-a informat Alexandru Zubac, formația corală ”Petre Stroie” acum se pregătește pentru un festival al cântecului coral care va avea loc în Rusia.

 

Culorile vii ale covorului basarabean, renăscute tot la Ciocâlteni

A doua ediție a festivalului “Frumos covor basarabean” a avut loc la 11 iulie c. la Clișova Nouă, pe teritoriul Complexului de meşteşuguri populare „Artă rustică”. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Culturii în colaborare cu Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Secția Cultură Orhei şi Primăria comunei Ciocâlteni. Circa 40 de meșterițe țesătoare și meșteri populari au participat la această sărbătoare.

Festivalul covorului aduce în scenă întreg ciclul de prelucrare a lânii, îndeletnicire de veacuri a basarabenilor. Ministra Culturii, Monica Babuc (prima din stânga), alături de gospodinele din partea locului la ediţia din iulie 2015

Prezentă la festival, mi-nistra Culturii, Monica Babuc a declarat că scopul evenimentului este de a promova covorul basarabean ca valoare națională.

"Mă bucur extrem de mult că, într-o perioadă când foarte multe lucruri autentice din cultura noastră națională au fost uitate și practic erau pierdute, covorul tradițional își recapătă vigoarea", a menționat Monica Babuc.

Ecaterina Popescu, directoarea SRL ”Rustic art” a precizat, că la eveniment au fost expuse doar covoare autentice, vizitatorii având ocazia să admire cele peste 150 de motive în covoarele confecţionate la societatea respectivă cu sediul într-o aripă a gimnaziului din localitate.

”Mai mulți ani am trăit cu ideea să renasc covorul nostru autohton, culorile lui naturale. Toate au pornit de la un fragment dintr-un covor vechi, pe care l-am văzut la unul din vecinii noștri. Reţetele culorilor le-am găsit într-o carte românească veche, altele le-am elaborat singură. Mai mult ca orice am dorit ca să deschid o secție de covoare și să renasc vechea tradiție de confecționare a lor. Mai voiam ca tinerele noastre să deprindă acest meșteșug, odată tradițional, ceea ce mi-a reușit”, ne spune dna Popescu.

Astfel, acum 10 ani, a apărut SRL ”Rustic art” unde se confecţionează nu numai covoare, dar și alte articole de artizanat: cămăşi brodate în stil popular, suvenire, poșete, ustensile de birou, etc.

Prima ediţie a Sărbătorii „Frumos covor basarabean” a avut loc în iunie 2013. Evenimentul a fost dedicat promovării patrimoniului industrial, în cadrul celebrării Zilelor Europene ale Patrimoniului, un prog-ram al Consiliului Europei şi Uniunii Europene, coordonat de Ministerul Culturii al RM. În luna august 2014 Ministerul Culturii, în parteneriat cu Centrul de artă rustică de la Clișova Nouă au desfășurat primul Atelier de vopsire a lânii în coloranţi naturali „Reconstituirea unei practici artistice dispărute acum un veac”, acțiune organizată în contextul elaborării dosarului de candidat „Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţelor” pentru înaintare în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii de către Republica Moldova şi România.

Pentru prima dată după o întrerupere de aproape un veac au fost obţinute pe cale experimentală, cu documentarea de rigoare, mai multe culori în vopsirea lânii cu coloranţi naturali. Iar în decembrie 2014 Mi-nisterul Culturii a organizat prima ediție a Târgului Național al Covorului, care a avut ca obiectiv promovarea țesutului covoarelor și altor textile din lână și de a contribui la promovarea covoarelor basarabene pe plan național și internațional, ne-a relatat dna Nina Cibotaru, specialistă pentru meșteșuguri și artizanat la Secția de Cultură Orhei.

 

Rromii curteni, parte a diversității culturale de la Ciocâlteni

În comuna Ciocâlteni locuieşte și cea mai mare comunitate de rromi din regiune - 346 de persoane.

”Noi le zicem curteni din simplul motiv că au fost slugi la o curte boierească și au primit eliberare din sclavie odată cu decretul țarului Alexandru al II-lea în 1861, adică odată cu abrogarea iobăgiei în Imperiul Rus. Cum s-a întâmplat că au venit la noi cu traiul nu știm or, Ciocâltenii a fost sat răzășesc, boieri mari cu slugi nu am avut. Rromii noștri au trăit într-o comunitate aparte, erau fie meșteșugari, fie lăutari, aşa câștigându-și pâinea de toate zilele. Apropo, aceștea au fost păstrători fideli ai tezaurului cultural din părțile noastre. Notele nu le cunosc, dar asemeni lui Barbu Lăutaru îţi pot repeta la trompetă sau acordeon orice melodie”, ne spune Ion Ionașcu, primarul comunei.

Primarul face încercări de a-i antrena pe rromi în activitățile culturale din comunitate şi raion. Unul din cei mai talentați tineri de aici, pe nume Alexei Franțuz, care interperetează la chitară romanțe din re-pertoriul diferitor popoare, ne spune că el cântă pur și simplu din plăcere și toate melodiile le deprinde la auz.

”Domnule, trebuie să vrei și să faci ceea ce-ți place mai mult. Iar rromului nostru nimeni nu i-a putut lua din mână trompeta, vioara sau chitara. Cum să i-o iei, dacă nu știi ce să faci cu ea? ne spune cu subînţelesuri un tânăr rrom, care-și câștigă pâinea undeva prin Rusia și vine ocazional acasă să-și vadă rudele.

Fanfara rromilor a apărut la Ciocâlteni acum 15 ani și, precum ne spune Mihail Morcanu, unul din soliștii ei, asta s-a întâmplat cu ajutorul Organizației republicane a rromilor, care a contribuit financiar la procurarea instrumentelor. ”Altminteri, domnule, era prăpăd cu muzica de lăutar”, ne spune maestrul Morcanu.

Fanfara, ca și mai înainte, este oaspete dorit la sărbătorile din comună, câte odată mai sunt chemați pe la nunți, dar rar de tot, fiindcă acum se dă prioritate muzicii de estradă, care, în opinia maestrului Morcanu, de cele mai dese ori ”cântă falș”.

”Partea cea bună e că nimeni nu ne pune piedici, copiii noștri sunt la grădinița de copii alături cu cei ai satului, învață la școală, fac teatru și de carte se țin, dacă noi ne ținem de capul lor. Dar, ca să facem carte, să ne facem muzicanți precum neamul Goia, avocați precum neamul Rediță, profesori și ingineri precum cei din neamul Duminică trebuie să fie și dorință. Zic eu, dacă ne ajunge capul că fim muzicanți buni, apoi și alte științe ni s-ar da mai ușor”, medita bătrânul muzicant.

Precum afirmă primarul de Ciocâlteni, comunitatea de rromi are câţiva animatori, care sunt remuneraţi de Asociația Republicană a Rromilor. Aceştea îi antrenează pe copii și adolescenți în diferite activități culturale: cercuri de dansatori, dramaturgie, organizează excursii la diverse activităţi în Chișinău ori Soroca. Astfel, spune primarul, comunitatea de rromi nu este una închisă, precum a fost mai înainte, şi asta facilitează integrarea culturală și socială a etniei respective în viaţa societăţii.

Ion Cernei

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews