Ce nu ne ajunge în ţară? Ce căutăm în străinătate?

  • 27 Iulie 2017, 11:11
  • Vizualizări: 759
Ce nu ne ajunge în ţară? Ce căutăm în străinătate?

Iacob Cazacu-Istrati este băştinaş din Vadul-Leca, Teleneşti. Mai mulţi ani a lucrat felcer la Spitalul zonal Căzăneşti. Între timp a urmat Facultatea de Istorie la USM şi a activat în calitate de profesor la Vadul-Leca şi Căzăneşti. A editat câteva culegeri de versuri, este laureat al Premiului Presei în Concursul Internaţional de Poezie şi Proză “Starpress 2012”.

De când copiii săi au emigrat (pe rând) în Canada, şi dânsul, şi soţia petreceau perioade îndelungate de timp la ei, periodic dând şi pe la baştină. Iar recent au obţinut documentele pentru reîntregirea familiei şi au părăsit Republica Moldova. 

 

Iacob Cazacu-Istrati, împreună cu soţia Dariana, au crescut doi feciori şi o fiică. Toţi au studii superioare, fiica – în medicină, feciorii – în telecomunicaţii. În Canada, fiica este cercetătoare ştiinţifică în medicină, feciorii sunt angajaţi în companii de profil. Toţi sunt căsătoriţi, au copii, locuiesc în case proprii cu 2 nivele şi toate comodităţile. În notiţele de mai jos, trimise CUVÂNTUL-ui, Iacob Cazacu-Istrati, descriind impresiile despre Canada, rămâne preocupat de destinul Patriei şi compatrioţilor săi…

La prima întrebare din titlul notiţelor sale poate răspunde oricine dintre cititori, iar la cea de-a doua ne vin cu explicaţii experţii.

 

Iacob Cazacu-Istrati: „Călătorind în Munţii Stâncoşi, mi-am dus în spate Carpaţii mei” 

În sfârşit am primit multaşteptatele documente pentru reîntregirea familiei şi, împreună cu soţia Dariana, ne-am luat zborul spre Canada.

 

Nu prea aveam dispoziţie înainte de plecare, una dintre pricini fiind limita de bagaj. Aveam voie să luăm cu noi numai bagaj de mână, câte 8 kg. Soţia era nemulţumită că trebuia să trecem controlul vamal nu numai în Chişinău şi Kiev, dar şi în Londra. Pentru noi, necunoscând aeroportul londonez, era o mare problemă să căutăm secţia de bagaje şi apoi să trecem controlul vamal, fiindcă ne lua o groază de timp, având la dispoziţie între conexiuni doar o oră în care trebuia să schimbăm terminalul de zbor, lucru care într-adevăr ne-a luat 40 de minute.

A fost sfatul fiicei noastre, Victoria, să nu luăm bagaje mari de 23kg, cât se permite, că altfel nu mai dovedeam la timp să ne îmbarcăm în avion. Eu eram bucuros, că puteam să iau cărţi cât încăpeau în 8 kg. Aşa am şi făcut, spre mânia soţiei, care tot drumul îmi amintea că: "doar cărţile şi poeziile ţi-s în cap, de altceva nu vrei să ştii!" Aşa păţesc întotdeauna la drum. Ce să fac, dacă asta e boala vieţii mele, care nu are leac?

Ai noştri români în Canada duc dorul vinului bun din ţară şi a brânzei de oi. Dar ce faci cu 1,5 litri de vin cât se permite să iai în avion, la o seară de vorbă?! Găsesc ei însă modalităţi de a-şi împlini poftele, păstrând tradiţiile şi obiceiurile naţionale. În Canada porumb este cât lumea, ferme de porcine la fel, iar oi... Ştiţi că prima brânză de oi a fost făcută de români? În vechea Dacie, dar şi în America. Da, de către acei pionieri români bucovineni, originari din comuna Boian, de lângă Cernăuţi, care au emigrat printre primii români în Canada, pe la începutul sec. XX. Aşa că am fost şi noi primiţi de către copii cu bucate tradiţionale moldoveneşti: zeamă de pui, sarmale, jumere cu brânză de oi şi mămăliguţă.

Am ajuns în Kalgary într-o vineri. Ne-a întâlnit la aeroport fecioraşul Ion. Până la Edmonton am admirat natura primăverii din preeria canadiană. Apoi, până ne-am deprins cu fusul orar american au trecut câteva zile, în care ne-am odihnit de-a binelea, chiar şi la pescuit am fost. Am prins ceva peşte, dar am avut şi necaz! Mai pe toţi i-am aruncat înapoi în apă. De ce? Fiindcă erau mai mici cu câţiva centimetri decât prevede legea cu privire la pescuit: aveau până la 58 cm în lungime, dar se cerea nu mai puţin de 62cm. În Canada legea-i lege! Şi este respectată. Făr-de licenţă nu ai dreptul să pescuieşti. Dar când ne-am dus cu fiul Ion să ne facă licenţe şi nouă, mie şi lui cuscru Grigore - în 5 minute au fost gata.

Sâmbăta trecută, fiul Ion, nora Tatiana şi fiica Victoria ne-au organizat o excursie în Munţii Stâncoşi.

Mai întâi vreau să vă spun câte ceva despre Alberta, provincia în care locuiesc copiii noştri, a patra ca mărime în Canada, după Quebec, Ontario și British Columbia. Are o populație de 3 645 257 de locuitori, fiind una dintre cele mai populate provincii de preerie ale Canadei. Economia provinciei Alberta este susținută de industria țițeiului, de agricultură și noi tehnologii. Aici se produce aproape jumătate din cantitatea totală de carne de vită din Canada, fiind printre cei mai mari exportatori mondiali de carne de vită. Alberta este al doilea mare exportator de gaze naturale și al patrulea mare producător pe plan mondial.

După cum scriam mai sus, în sâmbăta următoare ne-am deplasat în Munții Stâncoși. Am ales traseul Edmonton-Calgary-Banff – Jasper, aproximativ 500 km întro direcţie. Un traseu fantastic. Drumul noi îl puteam compara doar cu traseul Sărăteni-Soroca, construit tot de americani. În munţi, un drum larg, cu două benzi într-o singură direcţie.

O impresie colosală mi-au lăsat animalele sălbatice pe care le-am întâlnit de-a lungul călătoriei: veveriţe, căprioare, cerbi, o ursoaică cu doi ursuleţi… Un pui de căprioară a stat pe loc până m-am apropiat la vreo patru metri şi am făcut poze.

Munții Stâncoşi conțin zăcăminte de plumb, aur, cupru, molibden, argint, wolfram, zinc. Zonele de podiș sunt bogate în cărbune, gaze naturale, petrol, șisturi... Ca şi Carpaţii noştri! Iată de ce pe tot parcursul excursiei am dus Carpaţii mei în spate, chinuit de-un singur gând: de ce noi, românii, având una dintre cele mai mari bogăţii de pe lume - munţii Carpaţi, căutăm ceva în America, la mii de kilometri depărtare? Ce nu ne ajunge în ţară? Care sunt cauzele exodului masiv al populaţiei din România Mare, cât şi din România Mică, adică Republica Moldova?

În imagine: Cu soţia Dariana, ne bucurăm de frumuseţile Munţilor Stâncoşi.

 

 

 

Răspunsurile 

sunt la suprafaţă

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în perioada 2010-2017 numărul preliminar al populaţiei stabile în Republica Moldova s-a redus cu aproximativ un milion de oameni. Printre raioanele cu cea mai mare descreştere a numărului populaţiei este şi raionul Teleneşti (reducere anuală cu 5-7 mii de oameni). Potrivit unui sondaj realizat de "Magenta Conssulting", unul din trei moldoveni ar dori să plece din ţară. 

 

Olga Gagauz, şefa Centrului de Cercetări Demografice din Republica Moldova afirma pentru postul de radio german Deutsche Welle că Moldova deja a pierdut un potenţial demografic foarte mare. Peste 600.000 de cetăţeni s-au stabilit permanent peste hotare. Migraţia de muncă s-a transformat în migraţie definitivă. Probabil că aceste persoane nu se vor mai întoarce înapoi în ţară, deja multe familii s-au reintegrat, copiii s-au integrat în instituţiile de învăţământ de acolo. Este o pierdere demografică foarte mare şi aceasta va contribui la aprofundarea declinului demografic, la scăderea şi îmbătrânirea populaţiei.

Din punct de vedere socio-economic, cel mai important efect este că noi pierdem populaţia tânără, aptă de muncă, bine pregătită, care va contribui la creşterea economiilor europene şi nu a noastră, a declarat funcţionara.

 

Secretara Consiliului Comunal Căzăneşti, Aliona Murjac a concretizat în aceeaşi ordine de idei, că la sfârşitul anului 2016 circa 200 de locuitori ai comunei se aflau oficial peste hotare, iar o gospodărie din 10 este pustie.

 

Expertul Sergiu Tofilat de la Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) apreciază astfel cauzele emigrării: "Oamenii pleacă peste hotare fiindcă nivelul de remunerare în Moldova este mult mai redus în comparație cu ţările dezvoltate. La fel, sistemul de pensii este unul ineficient și incapabil să garanteze salariatului o pensie decentă.

O altă cauză vizează corupția și birocrația excesive în instituțiile publice locale și centrale, justiția selectivă și activitatea părtinitoare a organelor de drept. Interesele cetățenilor nu sunt protejate de lege, iar aceștia nu mai au încredere în poliție și procuratură.

Putem continua la nesfârșit cu lista cauzelor, cum ar fi sistemul medical și cel educațional slab dezvoltate, infrastructura distrusă, etc.”, declara sceptic expertul.

Pentru conformitate,

Tudor Iaşcenco

Ce nu ne ajunge in tara La pescuit in Canada

Ce nu ne ajunge in tara La pescuit in Canada

Ce nu ne ajunge in tara O zi in Muntii Stancosi

Ce nu ne ajunge in tara O zi in Muntii Stancosi

O zi in Muntii stancosi cu fiul nora si cuscrul

O zi in Muntii stancosi cu fiul nora si cuscrul