Ce facem cu plopii care produc

  • 5 Decembrie 2016, 08:43
  • Vizualizări: 1697
Ce facem cu plopii care produc

În numărul din 01 iulie c. CUVÂNTUL a iniţiat dezbateri publice cu genericul: „Ce facem cu plopii care produc puf?”, tema fiind propusă de cititoarea ziarului, Stepanida Druță din Rezina. Amintim că în scrisoarea la redacție, dumneaei menţiona: „Abordez o problemă care, sunt sigură, îi preocupă pe mulți rezineni. Este vorba de puful de plop care în luna mai acoperă tot orașul și de care nicăieri nu ai scăpare. Eu sufăr de alergie anume din cauza acestui puf. Cunosc o mulțime de rezineni care se confruntă cu această problemă. Oare chiar nu ne putem dezbăiera de acești copaci? În locul lor am putea planta alte specii, mai potrivite pentru oraș și locuitorii lui. Personal mă angajez să plantez, în locul plopilor tăiaţi, 10 pomi de alte specii. Cred că şi alţi rezineni sunt gata să procedeze ca mine...”

 

Majoritatea au susţinut ideea

Despre reacţia rezinenilor la tema propusă mărturisesc articolele publicate în nume-rele din 22 și 29 iulie. Şi-au expus opiniile specialiști din diferite domenii: economie,  medicină, urbanism, ecologie, responsabili din sistemul de educație, simpli orăşeni. Unii au susţinut autoarea scrisorii, alţii au fost mai rezervaţi. Serghei Bagrin, agent economic și consilier orășenesc a fost de părerea că „plopii nu sunt de vină că cineva cândva a plantat acești arbori, nefiind la curent că ei produc puf”. În continuare dumnealui propunea ca toți plopii să fie defrișați, din masa lemnoasă să se producă cherestea, lemn pentru foc, care să fie vândute populaţiei, iar din banii obținuți să se procure material săditor mai adecvat condițiilor urbane.

Medicul sanitar Vladimir Sinchevici, cu o experiență bogată în domeniu, afirma: „Cu toată responsabilitatea susțin părerea că plopii treptat trebuie să fie defrișați, iar în locul lor să fie plantate soiuri autohtone cum ar fi frasinul, arțarul, castanul, teiul, care deja constituie o carte de vizită a orașului nostru ...”

Cititorul nostru Valeriu Coșpormac dezvolta ideea expusă de V. Sinchevici, concretizând: „Trebuie găsite specii de arbori cu vegetație bogată, care să absoarbă bine noxele din aerul poluat, să nu producă puf sau fructe ... Şi, nu în ultimul rând, să dea orașului un aspect peisagistic frumos”.

Ion Ciorici, inspector superior la Inspecția Ecologică Rezina, menţiona: „Întrucât problema pufului durează 2-3 săptămâni, nu ar fi bine de tăiat toți plopii, pentru că acest lucru ar avea un impact ecologic negativ. Poate ar fi mai potrivit de procedat la tăieri selective...”

O totalizare preventivă a dezbaterilor atunci a fost făcută de Simion Tatarov, primarul orașului Rezina, care a concluzionat: „Susțin ideea organizării pe tema dată a dezbaterilor publice cu implicarea specialiștilor din diverse domenii și a locuitorilor. Orășenii ar putea fi implicați și în desfășurarea unei eventuale inventarieri a plopilor care produc puf și marcarea lor pentru ca la toamnă, aceștia să fie defrișați cu concursul ÎM „Servicii Comunal-Locative” (dacă la această concluzie se va ajunge în urma consultărilor publice, desigur)”. 

 

„O iarnă întreagă  este înainte”

Deoarece sezonul de vegetaţie s-a încheiat, am decis că e timpul să revenim la subiect. Valeriu Donica, maistrul serviciului Amenajarea Orașului la ÎM „Servicii Comunal-Locative” ne-a spus că pe parcursul lunilor septembrie - octombrie angajații serviciului respectiv au efectuat inventarierea și marcarea tuturor plopilor producători de puf. S-a întocmit lista respectivă, cu indicarea adreselor. Cel mai „bogat” spațiu cu asemenea arbori s-a dovedit a fi terenul fostei școli auxiliare și teritoriile adiacente acesteia (57 de arbori), spațiile adiacente blocului locativ nr.12 din str. 27 August (27 de arbori), fostului LT „Ștefan cel Mare” (12 arbori), spitalului raional (8 arbori) ş.a. În total lista include 131 de plopi producători de puf. Marea majoritate a acestora au vârsta de 50-55 de ani.

La Inspecția Ecologică Rezina am conversat cu Ion Ciorici, care a relatat că inventarierea plopilor ce produc puf nu înseamnă automat că aceștia vor fi și tăiaţi. ”În curând, susține inspectorul I. Ciorici, se va întruni o comisie în componența specialistului în domeniul respectiv de la Întreprinderea Silvică Șoldănești, reprezentanților Primăriei Rezina, ÎM „Servicii Comunal-Locative” și Inspecției Ecologice Rezina, care va decide soarta fiecărui arbore în parte. Aceiași comisie va stabili și volumul de masă lemnoasă ce ar putea fi obţinut în urma defrișărilor, dar şi calitatea, categoria materialului lemnos.

Simion Tatarov, primarul orașului Rezina, s-a arătat destul de optimist privitor la tema discutată. Dânsul a punctat acțiunile ce urmează a fi întreprinse pe viitor, acestea fiind: elaborarea devizului de cheltuieli pentru lucrările de defrișare şi determinarea surselor de finanțare; elaborarea și adoptarea de către Consiliul Orăşenesc a deciziei respective; selectarea executorului lucrărilor de defrișare. „Toate le vom face pe rând, înainte avem o iarnă întreagă, sper să izbutim. Acum suntem ocupați cu plantarea de toamnă a pomilor şi amenajarea spațiilor verzi”, ne-a comunicat primarul Simion Tatarov.

Ion Perciun